Colegiul Național Mircea Eliade, Reșița

Școala Postliceală Sanitară

Referat

Tema: Asfixia nou-nascutului

Disciplina: Puericultura ,pediatrie și nursing specific

Profesor: Voin Florin

Elev: Percze Ana-Maria, AMGIII

An:2020-2021
 Asfixia nou-născutului

Asfixia nou-născutului e o stare patologică, care pune în pericol viața copilului şi este
caracterizată prin deficiențe de respirație sau absența completă atunci când este păstrată
activitatea cardiacă. Apare ca o consecință a tulburării de schimb de gaze.Această patologie este
diagnosticată la 5-6% a nou-născuților.
Asfixia nou-născuților: cauzele
Afecțiunea patologică este un sindrom, care se dezvoltă graţie prezenței problemelor și a
bolilor din timpul sarcinii.
Există 2 tipuri de asfixiere:
Primar – apare imediat după nașterea copilului. Cauza – insuficienţa de oxigen la făt chiar și în
timpul dezvoltării intrauterine. Poate fi acut și cronic. De asemenea, motivul ar putea fi prezența
unor boli infecțioase a fătului (infecție cu herpes, rubeolă si altele), Rh – incompatibilitate a
mamei si a fatului, mucus aspirație sau lichidul amniotic. Acest lucru face că plămânii copilului
nu sunt dezvăluiți complet sau deloc.
Secundar – apare la câteva zile după naștere. Se dezvoltă, de regulă, din cauza unor devieri ale
circulației cerebrale fetale. Acest lucru poate fi provocat de bolile materne, care apar în timpul
sarcinii (anemie, boli de inimă, diabet, boli infecțioase), și o sarcină grea (toxemie, dezlipirea
prematură a placentei, complicații în timpul nașterii).
Patogenia asfixiei ţine de metabolism și hemodinamică. Gradul de severitate a bolii depinde de
durata și intensitatea foamei de oxigen. Lipsa de oxigen duce la dezvoltarea de acidoză
metabolică, hipoglicemie și hipocalemie. Forma acută conduce la o creștere a volumului sangvin,
cea cronică – la o scădere.
Aceste condiții contribuie la formarea cheagurilor de sânge și în continuare apar probleme cu
rinichii, inima, creierul, ficatul, glandele suprarenale. Toate aceste consecințe au urmări.
Simptomele
Principalele manifestări clinice ale asfixiei neonatale se evaluează conform scării lui Apgar.
Ea include: culoarea pielii, ritmul cardiac, reflexele, tonusul muscular și respirația. Evaluarea
acestor criterii se realizează în primele minute de viaţă a nou-născutului, folosind o scară de 10
puncte.
În funcție de numărul de puncte, există 3 grade de asfixie:
Asfixia ușoară – 10-7 baluri conform gradaţiei Apgar: respiraţie redusă, prezenţa cianozei
triunghiului nazolabial, mușchii au un ton scăzut, epiderma nu este schimbată.
Asfixia medie – 5-7 baluri după Apgar: respirație slăbită regulată și neregulată, plâns slab,
bradicardie, tonus muscular și reflexe slăbite, piele de culoare albăstruie.

Asfixie severă – 4-1 după Apgar: lipseşte strigătul născutului, respirația e neregulată sau
absentă (apneea), palpitațiile inimii rare, hipotonia musculară, reflexele lipsesc. O atare formă
este considerată stare de deces clinic al nou-născutului şi poate duce la dereglarea funcţionării
creierului sau deces.

Diagnosticarea

Se face examinarea rapidă și exactă a copilului, măsurarea nivelului de oxigen din sânge
folosind pulsoximetria, evaluarea stării după Apgar. Se face un studiu de acid-bazic al sângelui,
ce va fixa acidoza, care este o confirmare a asfixie.

Apoi suplimentar sunt efectuate investigaţii, care vor arăta ce dereglări a provocat asfixia:
examen neurologic, ultrasunete la creier pentru stabilirea prezenței de modificări în țesutul
cerebral și a hemoragiilor.Examinarea copilului o face un neonatolog sau un reumatolog pentru
copii. Ei pot evalua rapid starea bebeluşului și pot lua măsuri pentru a rezolva problema.
Îngrijirea medicală de urgență se face pentru a restabili respirația normală, reglarea activității
cardiace, excluderea metabolismului și corectarea parametrilor hemodinamici.
Complexul de măsuri de resuscitare constau în:
Aspirarea mucusului din tractul respirator superior.
Dacă respirația nu este restabilită – se face stimularea tactilă: bătăi uşoare aplicate pe călcâi sau
pe spate. Prin acțiunile date se restabileşte respirația normală.
Dacă efectul nu survine – copilului i se fac 5 respirații de salvare, folosind o mască de oxigen
și sacul Ambu. Esența este, că oxigenul nimerind in plămani, acţioneaza asupra receptorilor, care
trimit impulsuri la centrul de respiraţie, adică oxigen. Centrul activității respiratorii transmite
impulsuri la plămâni. Acest exerciţiu duce la revenirea respirației.
Dacă este fără rezultat – copilul este intubat și conectat la un ventilator.
Se face o evaluare a activității cardiace și conectarea la monitoare. Dacă ritmul cardiac e de
60-70 de bătăi pe minut (la o rată de 140-160) – se efectuează compresii toracice cu o viteză de
100–120 de bătăi pe minut, dacă este conectat la ventilator, dar dacă nu – sunt efectuate 30 de
compresii toracice și 2 respirații (care ar trebui să fie de 100-120 de compresii pe minut).
Medicamentele se administrează nou-născuţilor prin vena ombilicală – Adrenalină, Bicarbonat
de sodiu, Glucoză. Preparatele sunt calculate pentru 1 kg de greutate corporală.
Măsurile de resuscitare se efectuează chiar în salonul de naştere. Ele sunt întreprinse în cazul
unei stări severe a sănătăţii copilului și a unui număr mic de puncte pe scara Apgar.
Resuscitarea durează 30 de minute până apar semne de respirație și îmbunătățire a indicilor
monitoarelor sau semnelor morții biologice. Dacă resuscitarea e cu succes – copilul este
transferat în salonul de terapie intensivă sub supravegherea medicilor.
Dacă asfixia are formă ușoară sau moderată – copilul primeşte oxigen printr-o mască sau este
plasat într-o cameră de oxygen.
Tratamentul
În salonul de terapie intensivă copilului i se administrează antibiotice, vitamine, hrănire
parenterală, se efectuează terapia de perfuzie, se crează condiţii speciale până când copilul se
vindecă. Apoi se efectuează un examen neurologic, care va arăta modificări ale sistemului nervos
central.
 Consecințele:
-Edem cerebral.
-Hemoragii în creier sau în cochilie.
-Necroze ale sectoarelor creierului.
Consecințe ulterioare:
-Hidrocefalia – prezența excesului de apă în creier.
-Encefalopatia – procese inflamatorii din creier.
-Complicații Infecțioase – encefalită, meningită, pneumonie, sepsis.
Insuficienţa de oxigen poate duce la decalaj în dezvoltare, convulsii, moartea copilului. Bolile se
dezvoltă în primul an de viaţă a copilului.

Bibliografie:

1. https://sanatate.md/ro/boli-si-tratament/bolile-copiilor/asfixia-nou-nascutului/

2.https://www.researchgate.net/profile/Maria_Livia_Ognean/publication/323966410_Ingrijirea_s
i_monitorizarea_nounascutului_cu_asfixie_la_nastere/links/5ab51914aca2722b97c9c0dc/Ingrijir
ea-si-monitorizarea-nou-nascutului-cu-asfixie-la-nastere.pdf

3. http://www.medtorrents.com/blog/asfixia_nou_nascutului/2017-03-02-896