Colegiul Național Mircea Eliade, Reșița

Școala Postliceală Sanitară

Referat

Tema: Anevrism cerebral

Disciplina: Neurologie și Nursing Specific

Profesor: Savoiu Octavian

Elev: Percze Ana-Maria, AMGIII

AN:2020-2021

1
 Anevrism cerebral

Anevrismul cerebral este o afecțiune cerebrovasculară în care prin slăbiciunea peretelui

arterial apar dilatații anormale ale acestuia. Anevrismele cerebrale sunt descrise în funcție de
forma: saculare sau fuziforme. Cele saculare sunt rotunde, iar cele fuziforme sunt mai dilatate și
mai largi. Anevrismele se mai clasifică în două grupe adiționale: anevrisme adevarate și false.
Un anevrism adevărat cuprinde toate cele 3 straturi ale vasului: intima, media și adventicea.
Cauza acestora poate fi congenitală, în urma unor infecții (anevrisme micotice), sau din cauza
modificărilor vasculare din hipertensiunea arterială. Un anevrism fals sau pseudoanevrism se
caracterizează numai prin hernierea tunicii intime. Este cauzat de traumatisme sau de disecția
arterială.Localizarea cea mai frecventă a anevrismelor este pe arterele de la baza creierului,
cunoscute sub numele de poligonul Willis. Sunt mai frecvente la adulți decât la copii, dar pot
apare la orice vârstă.
Simptome
Majoritatea anevrismelor cerebrale nu prezintă simptome şi se descoperă, de obicei, la
examinările pentru alte boli de care suferă pacientul. În unele cazuri, un anevrism cerebral nerupt
va da simptomatologie prin compresiunea zonelor vecine. În aceste situaţii, persoana poate
prezentă migrene, tulburări de vedere, modificări ale limbajului şi dureri cervicale depinzând de
zonele afectate ale creierului şi de severitatea anevrismului. Dacă sunt prezente unele din
simptomele de mai jos trebuie consultat un medic: Anevrismele cerebrale se împart în două
categorii: anevrismele nerupte și cele rupte.
Anevrismele rupte sunt dramatice. Ruptura unui anevrism este un eveniment pe care niciun
pacient nu îl uită. E o durere de cap acuta, ca un fulger o descriu pacienții.
În momentul în care un anevrism se rupe și iese sângele din el, invadează creierul și pe cât de
bine face sângele în interiorul vasului, pe atât de rău face cand iese de acolo. Durerea este
asociată de multe ori cu pierderea stării de constiența, crize de epilepsie, de dureri retro oculare ți
de dureri la nivelul cefei foarte mari, grețuri, vărsături.
Când vorbim de un anevrism nerupt poate ăa dea dureri de cap. Sunt dureri de cap de cele mai
multe ori de tip migrenos, dureri recurente, nu cedează la medicamente.
Mai poate fi însoțit de scăderi ale acuității vizuale sau vederea dublată. Mai pot fi simptome
cum ar fi dureri ale cefei, iar în funcție de localizare și dimensiuni poate să dea un efect de
compresie pe structurile învecinate.
Adică se poate întampla ca pacientul să nu își mai miște mâna, piciorul, i se strambă fața, nu
mai simte mirosul mâncării, ii cade o pleopă, etc.
Sunt lucruri care ar trebui să ne alarmeze și ar trebui ca la cele mai mici simptome de genul
acesta să verificam dacă nu e vorba de un anevrism.
Exista anevrisme care sunt situate extracranian, pe arterele carotide, care deși nu au risc mare
de ruptură, prin dimensiunile pe care le au pot să comprime structurile din vecinatate și în ciuda

2
faptului că nu amenință viața, calitatea vieții scade foarte mult, iar durerile care pot aparea sunt
foarte mari.
Simptomele unui anevrism cerebral rupt sunt gradate folosind scala de severitate a hemoragiei
subarahnoidiene, numită scala Hunt și Hess.
Cauze
Predispoziţia pentru dezvoltarea unui anevrism poate fi moştenită sau se poate dobândi prin
îngroşarea arterelor (ateroscleroză), o dată cu înaintarea în vârstă. Unii factori care pot înclina
balanţa spre dezvoltarea unui anevrism cerebral pot fi controlaţi, alţii nu. Următorii factori pot
creşte riscul dezvoltării unui anevrism sau al ruperii lui:
– antecedentele heredocolaterale (prezenţa bolii în antecedentele familiale) Persoanele cu cazuri
de anevrism cerebral în familie sunt de 2 ori mai mult supuse riscului de a avea un anevrism faţă
de cei fără antecedente heredocolaterale.
– anevrismele în antecedentele patologice personale. Aproximativ 20% din pacienţii care au avut
un anevrism în antecedente au risc de a dezvolta ulterior altele.
– sexul – Femeile sunt de 2 ori mai predispuse la dezvoltarea unui anevrism cerebral sau o
hemoragie subarahnoidiană faţă de bărbaţi.
– rasa – Afroamericanii sunt de 2 ori mai predispuşi la anevrisme decât caucazienii.
– hipertensiunea arterială – Riscul unei hemoragii cerebrale este mai mare la oamenii care au
hipertensiune arterială.
– fumatul – Pe lângă faptul că este un factor important de risc pentru hipertensiunea arterială,
fumatul creşte riscul unei rupturi de anevrism.
Diagnosticul anevrismelor se face prin metode imagistice.
-Prin examen CT si/sau RMN cerebral.
- Examenul computer tomografic cerebral este prima investigatie care se face și care arată
severitatea hemoragiei subarahnoidiene.

Tratament
Pacientul cu anevrism rupt reprezintă o urgență care se internează de obicei în secția de
reanimare. Poate fi necesară ventilația asistată și aplicarea diferitelor metode de resuscitare.
Poate aparea hidrocefalia (exces de lichid în creier) din cauza blocării fluxului lichidului
cerebrospinal, și pacientul poate necesita de ugență drenajul extern al lichidului prin
ventriculostomie. (tub de dren inserat în ventricului cerebral pentru drenarea excesului de lichid
cerebrospinal).
Intervenția neurochirurgicală asupra anevrismului se face de obicei în primele 3 zile, pentru a
evita riscul de rerupere al anevrismului.
Există și procedee endovasculare de embolizare a anevrismului, dar care nu sunt încă
accesibile în regim de urgență.
Pacienții cu hemoragie subarahnoidiana au în primele două săptămâni de evoluție un risc
foarte mare de a dezvolta vasospasm, de aceea necesită o supraveghere atentă a funcțiilor
neurologice. Vasospasmul conduce la simptome care mimează atacul vascular (stroke), prin

3
vasoconstricția arterelor afectate și iritația datorată sangelui revarsat prin ruptura anevrismului.
Vasospasmul beneficiaza de tratament medicamentos si de angioplastie.
Pacienții trebuie să stea obligatoriu la pat, primesc medicație împotriva spasmului vascular,
pentru asigurarea hipervolemiei și a unei moderate hipertensiuni, astfel înâat fluxul de sânge să
poată compensa arterele spastice.
Exista 2 căi diferite de tratament al anevrismelor:
•Endovascular – se umple anevrismul cu spirale detasabile (coils) ți/sau se montează stenturi
intracraniene, totul făcându-se pe cale endovasculara, prin abord al arterei femurale. Scopul final
este excluderea din circulație a anevrismului și scăderea riscului sau de resangerare până la 0%.
•Neurochirurgical – operație clasica, cu deschiderea calotei craniene, apoi căutarea anevrismului
intracranian și cliparea coletului anevrismal.
Tratamentul anevrismelor intracraniene se face în urma unei decizii multidisciplinare, în echipa,
formată din neuroradiolog, neurochirurg, medic ATI, medic neurolog și medic cardiolog.
Riscul de recidivă în cazul unui anevrism cerebral este de 15-20%. Bolnavul trebuie să adopte un
stil de viață sănătos, să evite tutunul, alcoolul, să efectueze regulat exerciții fizice moderate și să
își mențină colesterolul la un nivel optim. Cu toate că anevrismul cerebral nu poate fi prevenit,
există posibilitatea de a ține sub control unii dintre factorii de risc asociați acestei afecțiuni.
Prognostic
Prognosticul pacientului cu anevrism cerebral rupt depinde de: mărimea și localizarea
anevrismului, vârsta, starea generală de sănătate, starea neurologică după ruptura. O treime din
pacienți decedează la prima sângerare. Alții recupereaăa foarte puțin sau deloc din deficitul
neurologic instalat cu ocazia rupturii. Majoritatea pacienților rămân cu un grad de deficit
neurologic și necesită recuperare îndelungaăa, terapie fizică, ocupațională, de reeducare a
vorbirii. Uneori pacienții dezvoltă complicații după hemoragie, ca hidrocefalia, necesitând drenaj
ventriculoperitoneal. Evoluția poate fi îndelungată, necesiând tuburi gastrice de hrănire, sau
traheostomie.

Bibliografie:

1.http://www.neurochirurgie4.ro/index.php/anevrisme-cerebrale
2. https://www.medlife.ro/articole-medicale/anevrismul-vascular-cerebral.html-0
3. http://www.mymed.ro/anevrismul-cerebral.html
4.https://medicina-interventionala.ro/afectiuni/anevrismul-cerebral-cauze-simptome-tratament/?
gclid=EAIaIQobChMI7uqlt9LP7AIVCZiyCh0ZYgNbEAMYASAAEgITb_D_BwE