Colegiul Național Mircea Eliade, Reșița

Școala Postliceală Sanitară

Referat

Tema: Grupe de populație cu risc mare de îmbolnăviri datorită stilului de viață

Disciplina: Cercetare în Nursing

Profesor: Cornean Adela

Elev: Percze Ana-Maria, Rus Daniela,

AMGIII

An:2020-2021

1
 Grupe de populație cu risc mare de îmbolnăviri datorită stilului de viață

Grija pentru sănătate implică întelegerea factorilor de risc pentru apariția diferitelor boli.
Factorii de risc pentru sănătate sunt evenimente din viață care cresc probabilitatea de
îmbolnăvire de o anumită boală. Unii factori de risc nu pot fi controlați. Dintre factorii de risc
pentru sănătate pe care nu se pot controla se numără :
-prezența unui istoric familial pentru anumită boală,
-sexul,
-vârsta,
Factorii de risc care se pot controla includ :
-alimentația,
-activitatea fizică,
-fumatul,
-consumul de alcool,
-folosirea drogurilor ilegale,
Pe baza studiilor s-a estimat ca multe decese ar putea fi evitate prin schimbarea a doar trei
comportamente, în legătura cu :
-fumatul - renunțarea la fumat
-dieta - adoptarea unei alimentații sănătoase (de exemplu, mâncați mai multe fructe și legume și
mai puțină carne roșie)
-activitatea fizică - eliminarea sedentarismului.
Puteți avea un singur factor de risc pentru o boală sau puteți avea mai multi factori de risc.
Factorii de risc pentru sanatate, mosteniti - antecedente familiale.
Puteti moșteni o genă mutantă care determină o boala. De exemplu, o genă defectuoasă poate
face ca sângele să nu se închege. Aceasta problemă genetică determină o tulburare rară de
coagulare numită hemofilie.
Mai frecvent, puteți moșteni genele de la unul sau ambii părinți, care cresc probabilitatea
apariției unor anumite boli.
Dar, având o genă pentru o anumită boală, nu înseamnă că, obligatoriu, veți avea și boala. Există
mai mulți factori necunoscuți care pot crește sau scade probabilitatea de apariție a bolii. Nu
puteți să vă schimbați genele dar puteți schimba comportamente care afectează sănătatea, cum ar
fi fumatul, inactivitatea și obiceiurilor alimentare nesănătoase. Persoanele cu un istoric familial
încarcat cu probleme de sănătate cronice pot avea cel mai mult de câstigat prin schimbarea
stilului de viață. În multe cazuri, aceste schimbari pot reduce probabilitatea apariției unei boli,
chiar dacă boala există în familie. O altă schimbare este adoptarea unui comportament preventiv
- efectuarea unor examene și analize periodice (teste de screening) cum ar fi mamografia sau
testul pentru cancerul colorectal. Testele de screening ajută la detectarea bolii în faze incipiente
când probabilitatea de vindecare este mult mai mare. Ele sunt cel mai utile persoanelor care au
2
boli cronice în istoricul familial, ele identificând factori de risc sau semne timpurii ale bolii. Cu
cât o boală este descoperită mai devreme, înainte de apariția simptomelor, cu atât este mai
simplu și mai sigur de tratat. Este important ca medicul dumneavoastra să știe nu doar despre
sănătatea dumneavoastră ci și antecedentele famliale - istoricul sănătății familiei. Când mergeți
la medic pregătiți-vă să furnizați informatii despre dumneavoastră și, daca aveți, despre copii
dumneavoastră, frati, părinți, bunici, mătuși și unchi, nepoate și nepoți, privind :
-boli grave si cauze de deces
-vârsta de debut a bolii și vârsta de deces
-informații asupra etniei
-informații generale despre stilul de viață cum ar fi consumul excesiv de alcool și fumatul
Medicul va evalua riscul de boală în funcție de istoricul familial și alți factori de risc. El
poate recomanda, de asemenea, măsurile pe care le puteți lua pentru a ajuta la prevenirea bolilor,
cum ar fi eliminarea sedentarismului, schimbarea dietei sau efectuarea unor teste de screening
pentru a detecta din timp prezenta unei boli.

Factorii de risc proprii mijloacelor de producţie

După natura acţiunii lor, factorii de risc de accidentare şi îmbolnăvire profesională proprii
mijloacelor de producţie se pot împărţi în trei categorii: de natură fizică, chimică şi biologică.
Factori de risc de natură biologică. În mod deosebit în industria farmaceutică, în
laboratoarele de analize medicale, ca şi în cercetarea medicală obiectul muncii îl constituie
culturi sau preparate cu microorganisme generatoare de maladii infecţioase: bacterii, virusuri,
spirochete, ciuperci, protozoare.
De asemenea, există procese de muncă unde se lucrează cu plante periculoase (de exemplu,
ciuperci otrăvitoare), precum şi cu animale periculoase (şerpi veninoşi etc.), care pot provoca
accidente şi/sau intoxicaţii acute profesionale, decese, răniri, înţepături etc.
Factorii de risc de natură chimică. În funcţie de proprietăţile chimice datorită cărora diverse
substanţe utilizate în procesul de muncă devin surse generatoare de accidente şi îmbolnăviri
profesionale, distingem în principal substanţele toxice, caustice, inflamabile, explozive,
cancerigene.
Substanţele toxice acestea sunt cele care, pătrunzând în organism, au o acţiune dăunătoare,
perturbând funcţiile acestuia şi provocând intoxicaţii acute sau cronice. Intoxicaţia acută are loc
atunci când substanţa toxică pătrunde în organism în cantitate mare şi într-un interval scurt de
timp , generând tulburări intense şi imediate; în situaţia contrară – cantităţi mici în interval mare
de timp – apare intoxicaţia cronică.
Substanţele toxice pot pătrunde în organism pe cale respiratorie (inhalare), prin piele
(cutanat) sau prin tubul digestiv (ingerare).
Pătrunderea toxicelor pe cale respiratorie este cazul cel mai frecvent în industrie (circa 90 %
din intoxicaţii) şi are consecinţele cele mai grave, deoarece absorbirea acestora la nivel celular şi
molecular se face mai rapid. Ca stare de agregare fizică, asemenea substanţe se regăsesc sub
formă de gaze, vapori, fum, ceaţă, aerosoli sau praf.

3
 Pătrunderea toxicelor prin piele are loc, în special, în cazul substanţelor toxice lichide
(benzină, toluen, xilen, derivaţi halogenaţi ai metanului şi benzenului etc.). Ingerarea
substanţelor toxice este mai rar întâlnită , fiind posibilă numai din neglijenţă. Riscul specific de
accidentare şi îmbolnăvire profesională în cazul mijloacelor de producţie este de pătrundere a
toxicelor prin piele.
Acţiunea toxicelor asupra organismului poate fi locală, numai asupra anumitor organe (de
exemplu, benzenul acţionează asupra sistemului nervos central) sau generală, când afectează
toate ţesuturile şi organele (de exemplu, acidul cianhidric sau hidrogenul sulfurat). Nu se poate
face însă o delimitare precisă după criteriul tipului de acţiune, deoarece majoritatea substanţelor
toxice au, în acelaşi timp, şi o acţiune generală şi una locală asupra organismului. Acţiunea
toxică a substanţelor din aceeaşi clasă variază în funcţie de compoziţia lor chimică. De exemplu,
toxicitatea hidrocarburilor creşte o dată cu numărul de atomi de carbon din moleculă. Dacă în
molecula unei substanţe toxice se înlocuieşte hidrogenul cu oxigen, sulf sau gruparea hidroxil
(OH), toxicitatea creşte brusc; acelaşi efect îl are introducerea grupei “amino” sau “nitro” într-un
nucleu aromatic.
De asemenea, toxicitatea creşte o dată cu gradul de nesaturare: etanul este mai puţin toxic
decât etilena, iar aceasta, la rândul ei, este mai puţin toxică decât acetilena; oxidul de carbon este
toxic, în timp ce bioxidul de carbon nu prezintă o astfel de caracteristică etc.
Substanţele caustice. Acestea sunt substanţe care, în contact cu organis-mul, provoacă arsuri.
Arsurile chimice constituie accidente şi se caracterizează prin leziuni organice de intensitate
diferită, în funcţie de natură, concentraţia şi durata contactului cu substanţa caustică. Substanţele
inflamabile. Inflamarea este o ardere de scurtă durată a amestecului de vapori ai unui lichid
combustibil cu oxigenul din aer şi se produce în urma creşterii locale a temperaturii datorită unei
surse externe de căldură. Noţiunea de inflamare este legată, deci, numai de lichidele
combustibile, spre deosebire de aprindere, care este comună tuturor substanţelor combustibile,
indiferent de starea de agregare.
Mediul de muncă este cea de a patra componentă a sistemului de muncă şi include, pe de o
parte, mediul fizic ambiant (condiţiile de microclimat, iluminat, zgomot, vibraţii, radiaţii, noxe
chimice, presiunea mediului, factori biologici etc.), iar pe de altă parte, mediul social (relaţiile,
atitudinile, interacţiunile, modurile de comportament etc.). Influenţa condiţiilor de mediu asupra
celorlalte elemente poate să fie considerabilă; mai ales asupra executantului pot produce atât
efecte fiziologice, cât şi psihologice, sub formă de vătămări sau stări patologice.

4
Bibliografie:

1. https://www.scribd.com/doc/314104872/301266731-Grupele-de-Populatie-Cu-Risc-de-
Imbolnavire

2. https://amgtratate.blogspot.com/2016/04/cercetare-in-nursing-13-grupele-de.html

3. https://www.cdt-babes.ro/articole/factori-de-risc-pentru-sanatate.php