Capitolul 3

Serii numerice

3.1 Breviar teoretic şi exemple

Definiţia 3.1.1. Se numeşte serie numerică expresia
∞
X
an = a0 + a1 + a2 + · · · + an + · · · (3.1.1)
n=0

n
P
a1 , a2 , · · · sunt termenii seriei, an este termenul general al seriei, Sn = ak
k=0
şirul sumelor parţiale.
∞
P
Definiţia 3.1.2. Seria an este convergentă(divergentă) dacă Sn şirul sume-
n=0
lor parţiale este convergent(divergent). În cazul ı̂n care seria este convergentă
atunci limita şirului sumelor parţiale se numeşte suma seriei pe care o vom
nota cu S de unde avem relaţia
∞
X
S= an (3.1.2)
n=0

∞
q n , q ∈ R este convergentă dacă
P
Exemplul 3.1.1 (Seria geometrică). Seria
n=0
şi numai dacă |q| < 1.
2 Capitolul 3. Serii numerice

Soluţie: Avem că şirul sumelor parţiale asociată seriei geometrice este
n+1
 1−q

n
X , q 6= 1
Sn = qk = 1 + q + · · · + qn = 1−q
n + 1, q=1

k=0

de unde rezultă că

1

 , q ∈ (−1, 1)
1−q


lim Sn = ∞, q≥1
n→∞ 

q ≤ −1

@,

Deci seria geometrică este convergentă dacă şi numai dacă q ∈ (−1, 1) ı̂n plus
1
avem că suma seriei este adică avem relaţia:
1−q
∞
1 X
= q n , q ∈ (−1, 1)
1−q n=0

∞
P 2
Exemplul 3.1.2. Determinaţi natura seriei .
n=1 (2n − 1)(2n + 1)

2 1 1
Soluţie: Ţinem seama că = − de unde
(2n − 1)(2n + 1) 2n − 1 2n + 1
obţinem expresia analitică a şirului de sume parţiale
n  
X 1 1 1
Sn = − =1−
k=1
2k − 1 2k + 1 2n + 1

de unde rezultă că lim Sn = 1. Deci seria este convergentă.

n→∞

∞
 
P n+1
Exemplul 3.1.3. Determinaţi natura seriei ln .
n=1 n
Soluţie: Ţinem seama că şirul de sume parţiale
n
X
Sn = (ln(n + 1) − ln(n)) = ln(n + 1)
k=1
3.1. Breviar teoretic şi exemple 3

de unde rezultă că lim Sn = ∞. Deci seria este divergentă.

n→∞
∞
(−1)n este divergentă.
P
Exemplul 3.1.4 (Seria oscilantă). Seria
n=0
Soluţie: Avem că şirul sumelor parţiale asociată seriei oscilante este

n
(
X 1, n = 2k
Sn = (−1)k = 1 − 1 + · · · + (−1)n =
k=0
0, n = 2k + 1

de unde deducem că şirul sumelor parţiale asociat seriei oscilante este diver-
gent(acest şir conţine două subşiruri convergente la valori diferite) deci seria
oscilantă este divergentă.
P∞ 1
Exemplul 3.1.5 (Seria armonică). Seria este divergentă.
n=1 n
Soluţie:

1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
1+ > , + > + , + ··· + > + ··· + =
2 2 3 4 4 4 5 8 8 8 2
n
şi aşa mai departe de unde rezultă că Sn > deci Sn → ∞ deci seria armonică
2
1
este divergentă iar an = → 0.
n
P∞
Propoziţia 3.1.1. Dacă seria an este convergentă atunci an → 0 .Reci-
n=0
proca nu este adevărată(vezi seria armonică).
P∞ 2n + 3n
Exemplul 3.1.6. Determinaţi natura seriei n
.
n=0 1 + 3
2n + 3n
Soluţie: Termenul general al seriei este an = care are limita egală
1 + 3n
P∞
cu 1 diferită de zero conform propoziıţiei 3.1.1 seria an este divergentă.
n=0
∞
P
Propoziţia 3.1.2 (Combinaţia liniară a două serii). Dacă seriile an s, i
n=0
∞
P
bn sunt convergente atunci:
n=0
∞ ∞ ∞
•
P P P
(an + bn ) este convergentă s, i are suma egală cu an + bn ;
n=0 n=0 n=0
4 Capitolul 3. Serii numerice

∞ ∞
•
P P
αan este convergentă s, i are suma egală cu α an
n=0 n=0
∞
P
Propoziţia 3.1.3 (Criteriul general al lui Cauchy). Seria an este conver-
n=0
gentă dacă şi numai dacă ∀ε > 0, ∃nε ∈ N astfel ı̂ncât |an+1 + · · · + an+p | <
ε, ∀n > nε , ∀p ∈ N.
P∞ sin(nx)
Exemplul 3.1.7. Studiaţi natura seriei .
n=0 3n
sin(nx)
Soluţie: Fie ε > 0 şirul an = astfel ı̂ncât să avem
3n
 
 sin(n + 1)x sin(n + p)x 
|an+1 · · · + an+p | =  + · · · + 
3n+1 3n+p 
| sin(n + 1)x| | sin(n + p)x|
≤ n+1
+ ··· +
3 3n+p
1 1
≤ + · · · + n+p
3n+1
 3 
1 1
≤ 1 + · · · + p−1
3n+1 3
1

1  1 − 3p 
=
3n+1
 1
1−
3
1
≤ <ε
2 · 3n
  
1
deducem că nε = log3 atunci am obţinut că pentru orice ε > 0 există
2ε
rangul nε astfel ı̂ncât |an+p + · · · + an+1 | < ε, ∀n > nε , p ∈ N.
∞
P
Propoziţia 3.1.4 (Criteriul lui Dirichelet). Seria αn · an este convergentă
k=0
dacă:
∞
• şirul sumelor parţiale ale seriei
P
an este mărginit;
k=0

• s, irul αn tinde descrescător la zero.

Definiţia 3.1.3. O serie de tipula1 − a2 + a3 − a4 + · · · + (−1)n−1 an + · · · unde

an > 0, ∀n ∈ N se numes, te serie alternată.
3.1. Breviar teoretic şi exemple 5

∞
(−1)n−1 an cu
P
Propoziţia 3.1.5 (Criteriul lui Leibniz). Seria alternată
k=0
an > 0, ∀n ∈ N este convergentă dacă s, i numai dacă an → 0.
∞ 1
(−1)n−1
P
Exemplul 3.1.8 (Seria armonică alternată). este convergentă.
k=0 n
1
Soluţie: Avem că → 0 deci conform criteriului lui Leibniz seria armonică
n
alternată este convergentă.
∞
P
Definiţia 3.1.4. O serie an se numes, te absolut convergentă dacă seria
n=0
∞
P
modulelor |an | este tot convergentă.
n=0

Teorema 3.1.6. Orice serie absolut convergentă este convergentă.

Observaţia 3.1.1. Reciproca teoremei de mai sus nu este adevărată(vezi seria

armonică alternată)

Definiţia 3.1.5. O serie convergentă care nu este absolut convergentă se

numes, te serie semiconvergentă.
∞ 1
(−1)n−1 p
P
Exemplul 3.1.9. Studiaţi dacă seria este absolut con-
n=1 n(n + 1)
vergentă.
∞ 1
(−1)n−1 an unde şirul an = p
P
Soluţie: Avem seria este des-
n=1 n(n + 1)
crescător şi tinde la 0 deci această serie conform criteriului lui Leibniz este
∞
P 1
convergentă. Seria modulelor este seria p care este divergentă
n=1 n(n + 1)
pentru că avem ı̂ndeplinite condiţiile din criteriul al treilea al comparaţiei:
1
p
n(n + 1) n
• lim = lim p = 1 ∈ (0, +∞);
n→inf ty 1 n→∞ n(n + 1)
n
∞ 1
• seria
P
este divergentă.
n=1 n
∞
(−1)n−1 an este semiconvergentă.
P
deci seria
n=1
6 Capitolul 3. Serii numerice

Teorema 3.1.7. Dacă se schimbă ordinea termenilor ı̂ntr-o serie absolut con-
vergentă se obt, ine tot o serie absolut convergentă cu aceeas, i sumă.
∞
P
Fie seria cu termenui pozitivi an , an > 0, ∀n ∈ N. În acest caz s, irul su-
n=0
melor part, iale ale seriei este strict crescător deci limita acestui s, ir este sau finită
s, i atunci seria este convergentă sau infinită caz ı̂n care seria este divergentă.

Propoziţia 3.1.8 (Primul criteriu al comparaţiei). Dacă s, irurile an , bn de

numere strict pozitive ı̂ndeplinesc relaţiile an ≤ bn pentru orice număr natural
n ı̂ncepând de la un anumit rang atunci
∞
X ∞
X
an ≤ bn
k=0 k=0

ceea ce semnifică următoarele:

∞ ∞
• dacă
P P
bn este serie convergentă atunci s, i seria an este convergentă;
k=0 k=0

∞ ∞
• dacă
P P
an este serie divergentă atunci s, i seria bn este divergentă;
k=0 k=0

Propoziţia 3.1.9 (Criteriu al treilea al comparaţiei). Dacă pentru s, irurile de

numere strict pozitive an , bn avem
an
• lim
P P
∈ (0, +∞) atunci seriile an , bn au aceeas, i natură(convergen-
n→∞ bn n→∞ n→∞

te sau divergente);
an ∞
• lim
P P
= 0 iar seria bn este convergentă atunci şi seria an este
n→∞ bn n=0 n→∞
convergentă;
an ∞
• lim
P P
= +∞ iar seria bn este divergentă atunci şi seria an
n→∞ bn n=0 n→∞
este divergentă;
√
P∞ 7n
Exemplul 3.1.10. Determinaţi natura seriei 2
.
n=1 n + 7n + 5
3.1. Breviar teoretic şi exemple 7

√
∞
P 7n ∞
P
Soluţie:Fie seriile an unde an = şi seria convergentă bn
n=1 n2 + 7n + 5 √ n=1
1 3 an 7n1/2 · n3/2
unde bn = 3/2 (seria armonică α = > 1). Deoarece lim = lim 2 =
n 2 n→∞ bn n→∞ n + 7n + 5
√ P∞
7 ∈ (0, +∞) rezultă că seriile au aceeaşi natură deci seria an este conver-
n=0
gentă.
∞
P 1
Exemplul 3.1.11. Determinaţi natura seriei .
n=2 ln(n)
∞
P 1 P∞
Soluţie:Fie seriile an unde an = şi seria divergentă bn unde
n=2 ln(n) n=2
1 an n
bn = (seria armonică). Deoarece lim = lim = +∞ rezultă că
n n→∞ bn n→∞ ln(n)
∞
P
seria an este divergentă.
n=2

∞
P
Propoziţia 3.1.10 (Criteriul de condensare al lui Cauchy). Seria an cu
n=1
∞
2n · a2n .
P
an → 0 are aceeas, i natură cu seria
n=1

Observaţia 3.1.2. Condensarea seriei a1 + a2 + · · · ı̂nseamnă obţinerea seriei

2a2 + 22 a22 + 23 a23 + · · · .
Exemplul 3.1.12 (Seria armonică generalizată). Seria armonică ngeneralizată
∞ 1 ∞ ∞

1 1
2n · n α =
P P P
α
are aceeas, i natură ca s, i seria care este o
n=1 n n=1 (2 ) n=1 2α−1
1
serie geometrică care este convergentă pentru α−1 < 1 adică 2α−1 > 1 = 20
2
sau α > 1 şi divergentă pentru α ≤ 1.
P∞
Teorema 3.1.11 (Criteriul rădăcinii al lui Cauchy). Seria an unde an > 0
√ n=0 √
este convergentă dacă lim n an < 1 şi este divergentă dacă lim n an > 1.
n→∞ n→∞

∞
n · an unde a > 0.
P
Exemplul 3.1.13. Determinaţi natura seriei
n=1
n √ √
Soluţie: Fie an = n · a . Determinăm limita lim n an = lim n n · a = a(se
√ n→∞ n→∞
ştie că lim n n = 1). Deci pentru a > 1 seria este divergentă iar pentru a < 1
n→∞
seria este convergentă.
8 Capitolul 3. Serii numerice

∞
P
Teorema 3.1.12 (Criteriul raportului al lui d’Alembert). Seria an unde
n=0
an+1
an > 0 este convergentă dacă limita lim < 1 şi este divergentă dacă
n→∞ an
an+1
lim > 1.
n→∞ an

P∞ an
Exemplul 3.1.14. Determinaţi natura seriei p
unde p ∈ R.
n=1 n

an an+1 an+1 np
Soluţie: Fie an = p . Determinăm limita lim = lim · n =
n n→∞ an n→∞ n + 1p a
p
n
a(se ştie că lim = 1). Deci pentru a > 1 seria este divergentă iar
n→∞ (n + 1)p
pentru a < 1 seria este convergentă.

3.2 Probleme propuse

Studiaţi natura următoarelor serii:
∞
P 1 ∞
P 2
a) 2
; b) √ √ ;
n=1 4n − 1 n=1 n+1+ n−1
√
P∞ 3n + 1 ∞
P n+1
c) √ ; d) √ ;
n=1 n + n
3 n6 + 1
n=1 n +
∞
  ∞
 n
P n+1 P n 1
e) ; f) a · 1+ ;
n=1 4n + 5 n=1 n
P∞ 2 · 5 · · · (3n − 1) ∞ 3n · n!
P
g) ; h) ;
n=1 3 · 7 · · · (4n − 1) n=1 nn
∞ 5n + 4 ∞ 1
(−1)n−1 (−1)n−1 √
P P
i) ; j) .
n=1 6n n=1 n2 + 1
Bibliografie

[1] Stan Chiriţă, Probleme de matematici superioare, Editura Didactică şi

Pedagogică, Bucureşti, 1989.

[2] Gheorghe Procopiuc, Probleme de analiză matematică, Iaşi, 2007.

[3] Ioan Goleţ, Analiză Matematică,Editura Politehnica, Timişoara,2011.

[4] Nicolae Cofan, Dan Popescu, Analiză Matematică Noţiuni teoretice şi
probleme,Editura Eurobit, Timişoara,2013.

[5] P. Flondor, O. Stănaşilă, Lecţii de analiză matematică, Editura ALL,

Bucureşti, 1996.

[6] Tania Costache, Analiză Matematică,culegere de probleme, Editura Prin-

tech, Bucureşti, 2001.