Licenta Civile

UNIVERSITATEA TEHNICĂ DE CONSTRUCŢ II BUCUREŞ TI
PARTEA I
PROIECTUL STRUCTURII DE REZISTENŢĂ A UNEI CLĂDIRI

CIVILE DE LOCUIT S+P+2E
Îndrumător proiect,
Asis. Univ. Dr. Ing. MIRCEA BARNAURE
Absolvent,
BOROSLACHE SILVIU MARIAN
Bucureşti
Septembrie, 2014
Boroslache Silviu Marian - 1-

CLĂDIRE DE LOCUIT S+P+2E
Cuprins

PIESE SCRISE:
1. MEMORIU TEHNIC JUSTIFICATIV

2. MATERIALE
3. PROIECTAREA PRELIMINARĂ A UNEI CLĂDIRI CU PEREŢI
STRUCTURALI DIN ZIDĂRIE
4. PREDIMENSIONAREA ELEMENTELOR STRUCTURALE
5. CALCULUL PROCENTELOR DE PEREŢI
6. VERIFICAREA ARIEI GOLURILOR
7. EVALUAREA ÎNCĂRCĂRILOR
8. MODELUL DE CALCUL STRUCTURAL
9. CALCULUL PLANŞEULUI PESTE PARTER
10. CALCULUL PEREŢILOR STRUCTURALI
11. CALCULUL SCĂRII
12. PREDIMENSIONAREA FUNDAŢIEI
PIESE DESENATE:
A.1. PLAN ARHITECTURĂ PARTER ( sc. 1:50; sc. 1:20 )

A.2. PLAN ARHITECTURĂ NIVEL CURENT ( sc. 1:50)
A.3. SECŢIUNE TRANSVERSALĂ ( sc. 1:50 )
R.1. PLAN COFRAJ PLANŞEU NIVEL CURENT ( sc. 1:50 )
R.2. PLAN ARMARE PLANŞEU NIVEL CURENT ( sc. 1:50 )
R.3. PLAN COFRAJ SI ARMARE SCARĂ ( sc. 1:20 )
R.4. ELEVAŢIE PERETE STRUCTURAL ( sc. 1:50; sc. 1:20 )
R.5. PLAN FUNDAŢIE ŞI DETALII CARACTERISTICE (sc.1:50; sc.1:20)
R.6. PLAN TERASĂ ŞI DETALIU CÂMP CURENT ( sc. 1:50; sc. 1:5 )
1.1. Date generale

1.1.1. Alcătuirea a clădirii;
1.1.2. Condiţii de proiectare;
1.1.3. Soluţii constructive de finisaj;
1.2. Descrierea structurii de rezistenţă
1.3. Referinţe normative

1.1. Date generale
S-a intocmit proiectul de rezistenţă al unei clădiri civile de locuit,

amplasată in localitatea Targul Neamt. Aria construită este de aproximativ 290 mp,
corespunzătoare pentru 4 apartamente.
Clădirea se dezvoltă pe 3 niveluri: P+2E.Înălţimea nivelului curent dar si
a parterului este de 3.15 m.

1.1.1. Alcătuirea clădirii
Clădirea prezintă regularitate în plan şi pe verticală, iar densităţile de

pereţi sunt comparabile pe cele 2 direcţii ale acesteia, astfel încât nu intervin variaţii
bruşte de rigiditate. (se respecta prevederile din P100-2013, CR6-2013)
Casa scării este comună apartamentelor, fiind amplasată central. Scara
este realizată in 2 rampe, avand lăţimea treptei de 29 cm si înălţimea acesteia de
17,5 cm.Lăţimea rampei, de 1,10 m, permite circulaţia pe 2 fluxuri, întrucât este
necesară.
1.1.2. Condiţii de proiectare
Corespunzător amplasamentului obiectului de investiţie şi a normelor

actuale de proiectare, s-au stabilit zonele în care se încadreaza localitatea, respectiv
condiţiile de amplasament:
 Clasa de importanta a cladrii : III

 Zona climatică: III (cf. CR 1-1-4/2012);
 Acţiunea zăpezii: S0,K=2,0 KN/mp (cf.CR 1-1-3/2012);
 Zona seismică de calcul în care este amplasată construcţia este
caracterizată de ag=0,25g, pentru IMR=225 ani (cf. P100/2013);
 Clasa de importanţă: III;
 Terenul de fundare are următoarea stratificaţie:
0,00m-0,50m => umpluturi eterogene in masă argiloasă-
nisipoasă;
0,50m-1,10m => argilă nisipoasă brună, plastic consistentă;
1,10m-1,60m => nisip fin, cu intercalaţii de nisip mediu;
1,60m-3,77m=> nisip cenuşiu cu pietriş;
 Stratul portant este caracterizat de pconv=275 kPa;
 Apa subterană nu a fost întâlnită până la adâncimea sondată;
1.1.3. Soluţii constructive de finisaj
Finisajele sunt alese din gama soluţiilor eficiente utilizate in prezent,

astfel:
 Pereţii exteriori sunt placaţi cu plăci de polistiren cu grosimea de 10 cm;
 Pardoseala caldă (parchet, adeziv, şapă) are grosimea de 5 cm;
 Pardoseala rece (gresie, adeziv, şapă) are grosimea de 5 cm;
1.2. Descrierea structurii de rezistenţă
Suprastructura este formată din pereţi structurali de zidărie confinată,

planşee din beton armat in soluţie monolită, iar scara se realizează din beton armat
monolit.Infrastructura este reprezentata de fundatii continue sub peretii de zidarie.
Suprastructura
Structura de rezistenţă a clădirii este de tip pereţi structurali din zidărie

de cărămida.Pereţii structurali interiori si exteriori sunt alcătuiţi din zidărie din
cărămizi şi blocuri ceramice cu goluri verticale, GVP 290x140x88 şi mortar M10,
având grosimea de 30 cm pe toată înălţimea construcţiei.
Stâlpişorii din beton armat monolit clasa C20/25 se dispun conform
planşelor ataşate ,pe toată înălţimea clădirii, având secţiunea de 30x30 cm. Armarea
lor cu bare longitudinale respectă procentele minime şi lungimile de suprapunere
prevazute in CR6-2013. Barele longitudinale (8Φ12) se graifuiesc cu o pantă de 1:5,
iar etrierii se dispun la pas de 10cm in zona de suprapunere a barelor şi la pas de 15
cm în rest.
Planseele de nivel curent sunt realizate in soluţie monolită. Grosimea
acestora rezultă de 13 cm. (grosime minimă din condiţia de izolare fonică).Pentru
planseele balcoanelor(grosime 13 cm), rampele scarilor (grosime 13 cm), podestele
scarilor (grosime 13 cm), s-a adoptat aceeaşi soluţie de realizare.
Centurile din beton armat monolit clasa C20/25, cu secţiunea de 30x35
cm, se vor dispune în mod obligatoriu la nivelul planşeelor, alcătuind o reţea închisă
şi continuă pe toată suprafaţa. Barele longitudinale (6Φ14) se vor înnădi prin
suprapunere, pe lungimile prevazute in CR6-2013. Etrierii(Φ8) sunt dispuşi la pas de
15 cm.
Buiandrugii din beton armat monolit clasa C20/25 se vor dispune în
pereţii structurali deasupra golurilor de uşi şi ferestre, având înălţimea de 20 cm ( în
conformitate cu înălţimea de nivel si înălţimea de asiză), şi o lungime mai mare cu 40
cm stânga-dreapta golului deasupra căruia sunt dispuşi.
În urma calculului realizat cu programul de calcul automat ETABS şi în
conformitate cu prevederile din CR6-2013 referitoare la calculul eforturilor de
proiectare, s-a constatat că nu este necesară dispunerea armăturii orizontale în
rosturile pereţilor din zidărie confinată, însă pentru a conclucra sâmburii din beton
armat cu zidăria adiacentă, se dispun bare orizontale de armatură în stâlpşori, care
se ancorează în perete pe o lungime de 100cm (la pas de 3 asize).
Acoperişul clădirii este de tip terasă necriculabila.
Infrastructura
Infrastructura se realizează din beton armat monolit: planşeul peste

subsol (grosime 15 cm), pereţii subsolului (grosime 30 cm), placa de beton care
constituie suportul pardoselii de la subsol (grosime 10 cm), structura de fundare fiind
realizată din tălpi de beton armat („reţele de grinzi de fundare”), dispuse pe cele două
direcţii ale clădirii, cu dimensiunile de 60 cm lăţimea tălpii şi 50 cm înălţimea
acesteia, astfel încât ansamblul să confere rezistenţă şi rigiditate sporite, adecvate
intensităţii solicitărilor verticale şi seismice caracteristice terenului de fundare.
Dimensiunile au rezultat in urma proiectării preliminare.
1.3. Referinţe normative

Standarde:
 SR EN 1990 - „Bazele proiectării structurilor”;

 SR EN 1991-1-1:2004 - „Acţiuni asupra construcţiilor. Partea 1-1. Acţiuni
generale, greutăţi specifice, greutăţi proprii, încărcări utile pentru clădiri. ”;
!!! Pentru calcul, au fost utilizate valorile recomandate in Anexa Naţională.
Reglementări tehnice:
 P100-1/2013 - „Cod de proiectare seismică. Partea I. Prevederi de proiectare

pentru clădiri”;
 CR0/2012 -„Cod de proiectare.Bazele proiectării structurilor în construcţii”;
 CR1-1-3/2012 - „Cod de proiectare. Evaluarea acţiunii zăpezii asupra
construcţiilor”;
 CR6- 1-1.1/2013 - „Cod de proiectare pentru structuri din zidărie”;
 SR EN 1992-1-1– „Eurocod 2 Proiectarea structurilor de beton. Partea 1-1
Reguli generale şi reguli pentru clădiri”
2. MATERIALE
2.1. Elemente pentru zidărie;
2.2. Mortare;
2.3. Beton;
2.4. Oţel pentru armaturi;
2.5. Observaţii;

2. Materiale
2.1. Elemente pentru zidărie:
Pentru executarea zidăriilor, se vor folosi elemente produse în mod curent în

România – cărămizi şi blocuri ceramice cu goluri verticale, de dimensiuni
290x140x88 mm. (document normativ de referinţă SR EN 771-1)
Se vor utiliza numai elemente performante din punct de vedere calitativ, astfel,
vom utiliza numai cărămizi de clasă I - element pentru zidărie pentru care
probabilitatea de a nu atinge rezistenţa la compresiune declarată este ≤ 5%.
(conform paragraf 1.3.3. – CR 6/2013)
2.2. Mortare:

Pentru clădirile din zidărie proiectate şi executate conform CR6 - 2013,

mortarele pentru zidărie de tip industrial / semifabricat industrial vor fi fabricate având
ca referinţa SR EN 998-2: 2004.
Mortarele pentru zidărie se clasifică după rezistenţa medie la compresiune,
exprimată prin litera M urmată de rezistenţa unitară la compresiune în N/mm2.
Va fi utilizat un mortar de tip M10.
2.3. Beton:
Conform indicaţiilor din CR6 – 2013, se va utiliza un beton de clasa C 20/25.

Compoziţia si proprietăţile, precum si modul de punere in operă, sunt
prezentate in partea a II-a a prezentului document.
2.4. Oţel pentru armături:
Conform indicaţiilor din CR6 – 2013, se va utiliza oţel PC52, având rezistenţa
unitară de proiectare : f yd = 345 N / mm2. (rezistenţele caracteristice si de proiectare
ale oţelurilor pentru beton armat din România sunt preluate din STAS 10107/0-90)
2.5. Observaţii:
 fk rezistenţa unitară caracteristică la compresiune a zidăriei;

 fk = 4,08 N / mm2
 fd rezistenţa unitară de proiectare la compresiune a zidăriei;
 fd = 1,39 N / mm2
 fcd* rezistenţa de proiectare la compresiune a betonului;
 fcd* = 13,33 N / mm2
 fvk rezistenţa unitară caracteristică la forfecare a zidăriei;
 fvk = 0,316 N / mm2
 fvd rezistenţa unitară de proiectare la forfecare a zidăriei;
 fvd = 0,108 N / mm2

3.Proiectarea preliminară a unei clădiri cu pereţi structurali

din zidărie
3.1. Proiectarea preliminară arhitectural – structurală a

clădirilor etajate curente
3.1.1. Principii de proiectare arhitectural – structurală a

clădirilor etajate curente;
3.1.2. Alcătuirea clădirii în plan şi elevaţie;
3.1.3. Criterii de regularitate structurală;
3.1.4. Dimensiuni maxime în plan şi elevaţie;
3.2. Proiectarea preliminară a subansamblurilor

structurale verticale (pereţi structurali)
3.2.1. Alegerea sistemului de pereţi structurali;

3.2.2. Structuri cu pereţi deşi;
3.2.3. Alegerea tipului de zidărie;
3.2.4. Dispunerea în plan a pereţilor structurali;
3.2.5. Dispunerea în plan a stâlpişorilor şi centurilor;
3.2.6. Goluri in pereţii structurali din zidărie;
3.3. Proiectarea preliminară a subansamblurilor

structurale orizontale (planşee)
3.3.1. Tipul planşeului;

3.3.2. Poziţionarea golurilor in planşeu;
3.4. Proiectarea preliminară a infrastructurii

3.5. Stabilirea înălţimilor de parapete, a golurilor de
ferestre şi uşi
3.5.1. Stabilirea înălţimii parapetelor;
3.5.2. Stabilirea înălţimii golurilor de ferestre şi uşi;
3. Proiectarea preliminară a unei clădiri cu pereţi structurali din

zidărie
3.1.Proiectarea preliminară arhitectural – structurală a clădirilor etajate curente
Proiectarea preliminară a unei clădiri cu pereţi structurali din zidărie se face

conform indicaţiilor din CR6-2013 si P100-1/2013
Deoarece alcătuirea structurilor din zidărie rezultă, în principal, din alcătuirea

planului de arhitectură, proiectarea clădirilor cu pereţi structurali din zidărie situate în
zone seismice implică parcurgerea unui proces iterativ de „propunere-evaluare” la
care trebuie să participe, încă din faza iniţială a proiectului, arhitectul şi inginerul
structurist.
Proiectarea preliminară arhitectural-structurală constituie şi o fază de

proiectare cu caracter de predimensionare, care precede verificarea prin calcul a
siguranţei structurale şi care condiţionează, între altele, alegerea modului şi a

metodei folosite pentru calcul la acţiunea încărcărilor verticale şi orizontale, conform

cerinţelor stabilite în Capitolul 6 din CR6-2013.
Proiectarea preliminară arhitectural-structurală implică parcurgerea

următoarelor etape:
 Stabilirea formei generale în plan şi elevaţie;

 Proiectarea preliminară a suprastructurii;
 Proiectarea preliminară a planşeelor;
 Proiectarea preliminară a infrastructurii;
3.1.1. Principii de alcătuire arhitectural-structurală a clădirilor etajate

curente
În faza de proiectare preliminară arhitectural-structurală a clădirilor din zidărie

se va urmării ca forma în plan şi volumetria clădirii, distribuţia spaţiilor, amplasarea şi
alcătuirea pereţilor structurali să fie astfel alese încât răspunsul seismic al clădirii să
fie favorabil şi să poată fi determinată prin calcul, cu suficientă exactitate, folosind
modele şi metode curente.
Pentru zonele cu acceleraţia seismică de proiectare a g = 0,25g (cazul curent)

se recomandă alegerea configuraţiilor de plan si volumetrie care conduc la clădiri cu
regularitate structurală în plan şi pe verticală, definită conform criteriilor de la articolul
5.1.3. din CR6-2013.
3.1.2. Alcătuirea clădirii în plan şi în elevaţie
Conform indicaţiilor din CR6-2013 s-a adoptat un partiu compact cu o

oarecare simetrie geometrică ( dată de forma în plan şi în elevaţie ) şi cu simetrie
mecanică ( rezultată din dispunerea în plan a pereţilor structurali ).
Aria planşeului va fi menţinută constantă pe toate nivelurile clădirii.
Clădirea, cu pereţi structurali din zidărie, a fost alcătuită astfel încât să

îndeplinească cerinţele unei structuri spaţiale formate din:
 Elemente verticale : - pereţi structurali din zidărie, dispuşi, cel puţin pe

doua direcţii ortogonale;
 Elemente orizontale: - planşee ce constituie diafragmă rigidă în plan
orizonzal;
Caracterul spaţial al structurii din zidărie este realizat de:

 Stâlpişorii de beton armat turnaţi în ştrepii zidăriei confinate, ce leagă

pereţii structurali la colţuri, intersecţii şi ramificaţii;
 Înglobarea armăturilor în sistemul de centuri de la fiecare planşeu,
astfel se creează legăturile dintre planşeu şi pereţii structurali;
 Ţeserea zidăriei conform prevederilor din Cap.8 – CR6-2006;
Rigiditatea structurii va fi aproximativ egală pe cele două direcţii.

Recomandare: rigiditatea să nu difere cu mai mult de 25% pe cele două
direcţii principale ale clădirii.
Rezistenţa şi rigiditatea clădirii va fi menţinută constantă pe toată înălţimea
clădirii.
Recomandare: eventualele reduceri de rezistenţă si rigiditate să nu
depăşească 20% şi să se realizeze prin reducerea:
 Densităţii zidurilor;
 Grosimii zidurilor;
 Rezistenţei zidăriei la compresiune;
În ceea ce priveşte modalitatea de calcul, clădirea îndeplineşte criteriile de

regularitate în plan şi pe verticală prevăzute în P100-2013, astfel încât se poate
utiliza calculul cu forţe seismice statice echivalente conform reglementărilor in
vigoare din prezentul Cod.
3.1.3. Criterii de regularitare structurală
Clădirea îndeplineşte criteriile de regularitate in plan, deoarece:
 Rigiditatea planşeelor în plan orizontal este suficient de mare încât să

fie asigurată compatibilitatea deplasărilor laterale ale pereţilor
structurali sub efectul forţelor orizontale;
 Clădirea nu prezintă excentricitate mare între CR şi CG;
 Clădirea este compactă, cu contururi regulate;
Clădirea îndeplineşte criteriile de regularitate in elevaţie, deoarece:
 Înălţimile nivelurilor adiacente sunt identice;

 Pereţii structurali au în plan aceleaşi dimensiuni la toate nivelurile
supraterane;
 Ariile nete de zidărie sunt constante pe înălţime;
 Clădirea nu prezintă etaje slabe;
3.1.4. Dimensiuni maxime în plan şi elevaţie

 Dimensiuni maxime în plan - lungimea maximă a tronsoanelor nu depăşeşte

50 m:
 Direcţia X: 25.95 m;
 Direcţia Y: 12.15 m;
 Dimensiuni maxime în elevaţie – Numărul maxim de niveluri (nniv) şi valoarea
minimă constructivă asociată a densităţii pereţilor structurali (p%) pentru care
se aplică prevederile prezentului Cod,sunt limitate conform P100/2013, în
funcţie de:
 Acceleraţia seismică de proiectare in amplasament - a g;
 Clasa de regularitate/neregularitate structurală;
 Clasa de importanţă a clădirii, definită conform P100/2013;
 Tipul alcătuirea zidăriei;
 Densitatea pereţilor structurali – p%;
 Tipul şi grupa elementelor pentru zidărie;
3.2.Proiectarea preliminară a subansamblurilor structural verticale
3.2.1. Alegerea sistemului de pereţi structurali
Alegerea sistemului structural de pereţi se face ţinând seama de satisfacerea

simultană a următoarelor cerinţe:
 Funcţionale, stabilite de investitor: dimensiunile spaţiilor libere, înălţimea de

nivel, tipul circulaţiilor, etc.
 De confort;
 De siguranţă structural;
Pereţii structurali sunt executaţi din cărămidă cu goluri verticale de dimensiuni

290x140x88 mm, cu grosimea si lungimea conform prevederilor din codul
CR6/2006, având continuitate până în fundaţii
Pereţii structurali sunt consideraţi izolaţi, întrucât cuplajul dat de buiandrugii

din beton armat este nesemnificativ.
3.2.2. Structura cu pereţi rari
Structurile cu pereţi deşi (sistem celular), sunt definite de următorii parametri

geometrici:

 Înălţimea de nivel ≤ 4.00 m; (cazul curent – hnivel=3.15 m)

 Distanţele maxime între pereţi, pe cele două direcţii principale ≤ 9,00 m;
 Aria celulei formată de pereţii de pe cele două direcţii principale ≤ 75,0 m2.
În această alcătuire, de regulă, poziţiile în clădire ale pereţilor structurali

interiori rezultă din concepţia planului de arhitectură (separă încăperile principale ale
clădirii).
3.2.3. Dispunerea în plan a pereţilor structurali
Dispunerea în plan a pereţilor structurali s-a făcut cât mai uniform în raport cu
axele principale ale clădirii, pentru se evita efectele defavorabile ale răsucirii de
ansamblu. Pentru asigurarea rezistenţei şi a rigidităţii la torsiune pereţii structurali cu
rigiditate mare sunt dispuşi cât mai aproape de conturul clădirii.
La conformarea clădirii, s-a ţinut cont de recomandarea din CR6/2013, ca

sumele ariilor nete de zidărie de pe cele 2 direcţii principale ale clădirii sa fie
aproximativ egale, astfel încât rigidităţile pe cele 2 direcţii sunt comparabile. (nu
diferă cu mai mult de 20%)
3.2.4. Dispunerea stâlpişorilor şi centurilor de beton armat la zidăria

confinată
În cazul zidăriei confinate (ZC), stâlpişorii de beton armat vor fi amplasaţi în

următoarele poziţii:
 la capetele libere ale fiecărui perete;
 de ambele părţi ale oricărui gol cu suprafaţa ≥ 1.5 mp (orientativ un gol de uşă
cu dimensiunile 1.20 x 2.10 m);
 la toate colţurile exterioare şi intrânde de pe conturul construcţiei;
 în lungul peretelui, astfel încât distanţa între axele stâlpişorilor să nu

depăşească:
- 4.0 m în cazul structurilor cu pereţi rari (sistem celular);
 la intersecţiile pereţilor, dacă cel mai apropiat stâlpişor amplasat conform

regulilor de mai sus se află la o distanţă mai mare de 1.5 m;
 în toţi şpaleţii care nu au lungimea minimă prevăzută la art. 5.2.5.(6), din

CR6/2013;
Observaţie: Stâlpişorii vor fi executaţi pe toată înălţimea construcţiei.

Stâlpişorii din beton armat executaţi după turnarea zidăriei se prevăd
pentru sporirea capacităţii portante şi a stabilităţii pereţilor la încărcări verticale.
Centurile de beton armat sunt prevăzute în la nivelul fiecărui planşeu al

construcţiei.
Stâlpişorii şi centurile din pereţii de pe conturul clădirilor vor fi prevăzuţi la

exterior cu protecţie termică pentru evitarea formării punţilor termice.(polistiren
ignifugat)
3.2.5. Goluri în pereţii structurali din zidărie
Stabilirea dimensiunilor golurilor pentru uşi şi ferestre şi amplasarea acestora

în pereţii de zidărie se va face având în vedere satisfacerea următoarelor categorii
de cerinţe:
 funcţionale;
 de plastica faţadelor;
 structurale.

Cerinţele structurale se referă la:
 evitarea reducerii exagerate a capacităţii de rezistenţă şi a rigidităţii

unor pereţi prin care se creează premizele unei comportării
defavorabile la torsiunea de ansamblu;
 obţinerea unor arii nete de zidărie aproximativ egale pe cele două
direcţii principale ale clădirii;
 satisfacerea cerinţelor de rezistenţă şi ductilitate pentru plinurile
verticale (şpaleţi) şi orizontale (grinzi de cuplare, buiandrugi) dintre
goluri.
Pentru satisfacerea cerinţelor structurale enumerate mai sus se vor lua

măsurile de la aliniatele următoare.

Raportul ρ între ariile în plan ale golurilor de uşi şi ferestre şi ariile plinurilor de
zidărie, va fi limitat, conform prevederilor din Codul P 100-1/2013, în funcţie de:
 acceleraţia seismică de proiectare la amplasament (ag);

 numărul de niveluri (nniv);
 poziţia peretelui în clădire;

Golurile de uşi şi de ferestre sunt dispuse pe aceeaşi verticală la toate
nivelurile.
3.3.Proiectarea preliminară a subansamblurilor structurale orizontale
La proiectarea preliminară a planşeelor s-a urmărit realizarea lor ca diafragme

rigide în plan orizontal, ţinând seama de rolul lor în ceea ce priveşte:
 colectarea forţelor de inerţie şi transmiterea lor la elementele verticale
ale structurii;
 asigurarea conlucrării elementelor verticale pentru preluarea forţelor
seismice orizontale;
- distribuţia forţei seismice de nivel între pereţii structurali proporţional
cu rigiditatea de translaţie a fiecăruia;
- retransmiterea către pereţii care dispun de rezerve de capacitate
portantă a încărcărilor suplimentare care rezultă după cedarea pereţilor
cu capacitate de rezistenţă insuficientă;
 posibilitatea de adoptare a unor modele de calcul structural simplificate,
având, după caz, numai unu sau trei grade de libertate la fiecare nivel;
Rigiditatea planşeelor în plan orizontal depinde de:
 alcătuirea constructivă a planşeului;

 dimensiunile şi poziţiile golurilor mari în planşee;
Rigiditatea planşeelor în plan orizontal va fi superioară rigidităţii laterale a

pereţilor structurali, astfel încât deformabilitatea planşeelor să nu influenţeze
semnificativ distribuţia forţei seismice între elementele structurale verticale;
3.3.1. Tipul planşeului
Planşeele clădirii de locuit se realizează în soluţie monolită, îndeplinind

condiţiile de „planşee rigide în plan orizontal”.
Faţa superioară a planşeelor are aceeaşi cotă de nivel pe toată suprafaţa
construcţiei.

3.3.2. Poziţionarea golurilor în planşeu
Poziţiile şi dimensiunile golurilor în planşee sunt alese astfel încât să nu

conducă la reducerea rigidităţii şi a rezistenţei planşeelor. În acest scop, s-a evitat
poziţionarea golurilor la colţurile faţadelor, precum şi alăturarea mai multor goluri.
3.4. Proiectarea preliminară a infrastructurii
Proiectarea preliminară a infrastructurii trebuie să ţină seama de următoarele:
 mărimea forţelor verticale care trebuie transmise la teren;

 severitatea acţiunii seismice la amplasament;
 natura si proprietăţile mecanice la amplasament;
 efectele posibile ale apelor subterane;
Infrastructura este concepută ca un ansamblu de elemente structurale de

rezistenţă si rigiditate spaţială adecvate intensităţii solicitărilor verticale si seismice şi
caracteristicilor terenului de fundare care să asigure:
 transmiterea la teren a tuturor solicitărilor din secţiunea de încastrare a

pereţilor, fără producerea de deformaţii postelastice în elementele
infrastructurii şi/sau în terenul de fundare;
 limitarea deformaţiilor verticale ale clădirii la valori care nu periclitează
integritatea structurii, a elementelor nestructurale şi a branlşamentelor de la
reţelele exterioare;
Alcătuirea infrastructurii respectă prevederile date in P100/2013, precum şi

prevederile exprimate in prezentul Cod. Pentru clădirea de locuit D+P+2E, se adoptă
ca sistem de fundare tălpile din beton armat.
3.5. Stabilirea înălţimilor de parapete, geamuri şi uşi
3.5.1. Stabilirea înălţimii parapetelor

> 90 cm (camere si bucătării)

> 120 cm (băi)
3.5.2. Stabilirea golurilor de uşi şi ferestre
Se recomanda ca dimensiunile in plan ale plinurilor de zidarie, intre goluri sau pana
la capatul peretelui sa fie multiplu de ½ din lungimea elementului pentru zidarie
Daca nu se realizeaza modularea se vor spori dimensiunile stalpisorilor din beton
armat.
 Uşi interioare şi exterioare
huşă = hn – hc – 6*ha – hb = 3.15–0.35- 6∙ 0,10–0,20 = 2.10 m

hn – înălţime de nivel
hc – înălţimea centurii
ha – înălţime de asiză
hb – înălţimea buiandrugului

 Ferestre camere (birou, dormitor, sufragerie) şi bucătărie
hfereastră =hn-0,05 – hc – 6*ha – hb – hp = 3.15–0.25– 6∙ 0,10–0,20–0,90 = 1.20 m

hp – înălţimea parapetului
 Ferestre băi
hfereastră = hn– hc – 2*ha – hb – hp = 3.15–0,25– 6∙ 0,10–0,20–1,50 = 60 cm

hp – înălţimea parapetului
4.Predimensionarea elementelor structurale de rezistenţă
4.1. Pereţii structurali din zidărie;
4.2. Stâlpişorii din beton armat;
4.3. Centurile din beton armat;
4.4. Grinzile din beton armat;
4.5. Placa din beton armat;
4.6. Buiandrugii din beton armat;
4.7. Conformarea scării din beton armat;

4. Predimensionarea elementelor structurale de rezistenţă

Predimensionarea permite stabilirea iniţială a rigiditaţii elementelor necesară
în calculul structural. Criteriile de predimensionare sunt condiţii de rigiditate (săgeţi
admisibile), de ductilitate sau pot fi cerinţe arhitecturale sau tehnologice.
4.1. Pereţii structurali din zidărie
Alegerea sistemului de pereţi structurali se va face astfel încât să fie

îndeplinite concomitent:
 Cerinţele funcţionale, stabilite de investitor: dimensiunea spaţiilor libere,
înălţimea de nivel, tipul circulaţiilor;
 Cerinţe de confort;
 Cerinţe de siguranţă structurală;
S-a adoptat o grosime a pereţilor structurali din zidărie de 30 cm. (cărămizi şi

blocuri ceramice cu goluri verticale – dimensiuni 290x140x88 mm)
Pentru stabilirea grosimii pereţilor structurali, s-a ţinut cont de:

 Cerinţe de siguranţa structurală;
 Cerinţe de izolare termică / economie de energie;
 Cerinţe de izolare fonică;
 Cerinţe de protecţie la foc;
Se observă că sunt îndeplinite si cerinţele specificate în CR6 – 2012:

A. Grosimea minimă a pereţilor structurali, indiferent de tipul elementelor din
care este executată zidăria va fi de cel puţin 240 mm.
B. Din punct de vedere al siguranţei structurale, raportul între înălţimea etajului
( Het ) şi grosimea pereţilor trebuie să satisfacă condiţia minimă:
Het / t  15
Het / t = 315/ 30 = 10,50  15
Concluzie:
- bperete = 30 cm;

4.2. Stâlpişorii din beton armat
Conform indicaţiilor din CR6/2013, latura minimă a stâlpişorilor va fi de 25 cm,

în timp ce aria secţiunii transversale va fi de minim 625 cm 2.
La cladirile cu pereti din zidarie confinata cu elemente din argila arsa si din BCA,
stalpisor de beton armat vor fi amplasati in urmatoarele pozitii:
a) La toate colturile exterioare si intrande de pe conturul constructiei

b) La capetele libere ale fiecarui perete
c) De ambele parti ale oricarui gol cu suprafata ≥1.5 mp in zonele seismice cu
ag≥0.25g; golurile cu dimensiuni mai mici vor fi marginite cu stalpisori daca
necesitatea acestora rezulta din calculi sau din cerinta d
d) In lungul peretelui, astfel incat distanta intre axele stalpisorilor sa nu
depaseasca:
(i) 5.0 m in cazul structurilor cu pereti desi (sistem fagure)
(ii) 4.0 m in cazul structurilor cu pereti rari (sistem celular)
e) In intersectiile peretilor, daca cel mai apropiat stalpisor ampasat conform
regulilor de mai sus se afla la o distantamai mare de 3t unde t este grosimea
peretelui.
f) In toti spaletii care nu au lungime minima prevazuta
3) stalpisorii vor fie executati pe toata inaltimea constructiei

4) sectiunea transversal a stalpisorilor de beton armat va satisfice urmatoarele
conditii
a) aria sectiunii transversale ≥625 cm2
b) latura minima ≥ 25 cm
5) Armarea stalpisorilor se va stabili prin calcul, cu urmatoarele conditii
minime:
a) procentul de armare longitudinala:
≥1.0% pentru zonele seismice ag ≥0.25g
b) diametrul barelor longitudinale ≥12mm
c) armarea transversala:
(i) etrieri inchisi φ≥6mm
(ii) distanta dintre etriei: ≤15 cm in camp current si ≤10cm pe
lungimea de inadire a barelor longitudinale sip e 60 cm la intersectiile cu
centurile (peste si sub centura)
6) Barele longitudinale ale stalpisorilor de la umtimul nivel vor fi ancorate in
conturi conform EC2
7) Inadirea barelor longitudinale din stalpisori se va face prin suprapunere,
fara carlige pe o lungime ≥50φ, in sectiunea de la baza (sectiune de
incastrare), suprapunerea parelor longitudinale din suprastructura cu mustatile
din socluri sau din pereti de subsol se va face pe o lungime ≥60φ.
S-a adoptat o soluţie pentru stâlpişori după cum urmează:
bstalpisor = 30 cm, rezultând: A = 900 cm 2 – sunt îndeplinite cerinţele

menţionare anterior;
Observaţii: - barele longitudinale de la ultimul nivel vor fi ancorate în centură,

conform indicaţiilor din STAS 10107/0/90;
Concluzie:
- Aria minimă de armătură: Asmin = 1 / 100 * 90000 = 900 mm2;
 Aleg 8 Φ 12 , rezultă: Asef = 904 mm2
 Aleg etr Φ 8, dispuşi la s = 150 mm în câmp curent şi
s=100 mm pe lungimea de înnădire a armăturilor
longitudinale;
- Secţiunea stâlpişorilor este de 30x30 cm;
4.3. Centurile din beton armat
Conform indicaţiilor din CR6-2013
Prevederi referitoare la centuri

1) Pentru toate cladirile se vor prevedea centuri de beton armat in planul
peretilor:
a) La nivelul fiecarui planseu, indifferent de materialul din care este
realizat si de tehnologia de realizare a acestuia.
b) In pozitie intermediara, la constructiile etajate cu pereti rari (sistem
celular) si la constructiile de tip sala/hala ai caror pereti structurali au
inaltimea >3.20 m in zonele seismice cu a g≥0.15g

2) In cazul cladirilor cu mansarda sau pod necirculabil si cu sarpanta de lemn

se vor prevedea century la partea superioara a tuturor peretilor care
depasesc nivelul ultimului planseu
3) Centurile prevazute vorfi continue pe toata lungimea peretelui si vor alcatui
contururi inchise. Centurile de la nivelul planseelor curente si cele de la
acoperis nu vor fi intrerupte de goluri de usi si freest cu exceptia celor
mentionate la 4;
4) Continuitatea centurilor poate fi intrerupta in urmatoarele situatii:
a) Centura planseului current, in dreptul casei scarii, cu conditia sa se
prevada:
(i) Stalpisori din beton armat la ambele margini ale golului
(ii) O centura buiandrug, la podestul intermediar, legata de cei doi
stalpisori;
5) Se recomanda ca intreruperea centurilor de la casa scarii sa fie prevazuta

numami pentru cladiri din zone seismice cu a g≤0.20g
6) Sectiunea transversala a centuriloe de beton armat va satisfice
urmatoarele conditii:
a) Aria sectiunii tranversale ≥500 cm2 cu respectarea urmatoarelor
dimensiuni:
(i) Latimea ≥25cm, dar ≥2/3 din grosimea peretelui
(ii) Inaltimea ≥ decat grosimea placii planseului pentru peretii
interior si ≥ decat dublul acesteia pentru peretii de pe conturul
cladirii si de la casa scarii
7) Armarea centurilor se va stabilii prin calcul cu urmatoarele conditii minime:
a) Procentul de armare longitudinala : ≥1.0% pentru zone seismice a g ≥
0.25g
b) diametrul barelor longitudinale ≥12mm
c) armarea transversala:
(i) etrieri inchisi φ≥6mm
(ii) distanta dintre etriei: ≤15 cm in camp current si ≤10cm pe
lungimea de inadire a barelor longitudinale sip e 60 cm la intersectiile
cu stalpisorii
Inadirea barelor longitudinale se va face prin suprepunere, fara
carlige,pe o lungime de 60φ.Sectiunile de inadire ale barelor vor fi

decalate cu cel putin 1.00m. intr-o sectiune se vor innadi cel mult 50%
din barele centurii.
La colturi,interseectii si ramificatii se va asigura legatura monolita a

centurilor amplasate pe cele doua directii iar continuitatea transmiterii
eforturilor va fi realizata prin ancorarea barelor longitudinale in centurile
perpendiculate pe o lungime ≥60φ.
Stabilirea înălţimii centurii:
Hn- 35 cm= H’
315 - 35 = 280 cm
H’=280 cm
Ha= 280 : 10 = 28
HaGVP = 88 + 12 = 100 mm
hcentură = 35 cm
- bcentură (= bperete) = 30 cm;

- hcentură = 35 cm;
Aşadar, sunt îndeplinite toate cele 3 condiţii:

 Aria secţiunii transversale: 1050 > 500 cm2;
 Lăţimea: 30 ≥25cm; dar minim 2/3 ∙ 30 = 20 cm;
 Înălţimea: 35 ≥ 2*13 cm;
Concluzie:
- Aria minimă de armătura: Asmin = 1 / 100 * 105000 = 1050 mm2

 Aleg 6 Φ 16, rezultă: Asef = 1206 mm2
 Aleg etr Φ 8, dispuşi la s = 150 mm în câmp curent şi
s = 100 mm pe lungimea de înnădire a armăturilor
longitudinale;
- Secţiunea centurilor este de 30x35 cm;
4.5. Placa din beton armat

 grosimea minimă prevăzută pentru izolare fonică: hp ≥ 13 cm;

 grosimea minimă prevăzută pentru siguranţă structurală: hp ≥ 7 cm;
Calculul grosimii plăcii pentru cel mai mare ochi de placă, cuprins între (2-4) / (A-D):
P[cm]
h pl = +1 …2 cm
180
P- perimetrul ochiului de placă [cm];
P = 515∙2+570∙2=2170 cm;
1800
h pl = +1 …2 cm=13 cm
180
Concluzie:
- Din considerente de izolare fonică si structurala ¿>¿ hpl = 13 cm;
4.6. Buiandrugii din beton armat
hbuiandrug = 2 * ha = 2 * 10 = 20 cm;
lbuiandrug = lungimea buiandrugului se considera egala cu lungimea golului plus o

portiune de 40 cm de o parte si de alta a golului;
Observaţii:
- lăţimea buiandrugului se consideră egală cu cea a peretelui ¿>¿ 30 cm;

- la partea inferioară procentul de armare este de 0,10%, raportat la
întreaga secţiune de beton: Asmin = 0,1 / 100 ∙ 200 ∙ 300= 60 mm2;
 Aleg 3 Φ 12, rezultă: Asef = 340 mm2
4.7. Conformarea scării din beton armat
Scara este alcătuită din elemente înclinate (rampe) – conţinând mai multe trepte sâşi
din elemente orizontale (podeste).

Conformarea arhitecturală a scării constă în a determina numărul de trepte, precum

şi dimensiunile acestora, lăţimea rampei, dar şi a podestului.
*Desenul de mai sus pune in evidenţă elementele scării, fiind sugerate înălţimea
treptei şi lăţimea treptei, ce urmează a fi conformate. Lăţimea rampei şi a podestului
din figură sunt pentru o locuinţă individuală. Întrucât in cazul curent este vorba
despre 2 apartamente, lăţimile rampelor si ale podestelor vor fi mai mari.
Algoritmul de calcul:
- se împarte înălţimea de nivel (Hn) la o înălţime optimă a treptei (17,5 cm).

Rezultatul, luat ca număr întreg cel mai apropiat, reprezintă numărul optim de
trepte (Ntr);
- înălţimea treptei (htr) se obţine împărţind înălţimea de nivel (H n) la numărul de
trepte determinat anterior (Ntr);
- lăţimea treptei (btr) se obţine cu formula btr¿63 cm - 2∙htr;
- btr trebuie sa fie multiplu de 1 cm;
H n 315
= =18 -> 16 trepte
17,5 17,5

H n 285
= =17,8 cm
16 16
btr + 2* htr = 63 cm
htr = 17,5 -> btr = 28 cm ; se alege btr = 28 cm
 ltr = functie de numarul de fluxuri de circulatie
2 apartamente ≈> 2 fluxuri -> ltr = 1,15 m
 podest intermediar
lpi > ltr = 1.15 m -> lpi = 1.20 m
5.Calculul procentelor de pereţi
5. Calculul procentelor de pereţi

Densitatea pereţilor structurali ai construcţiilor din zidărie, pe fiecare din

direcţiile principale ale clădirii, este definită prin procentul ariei nete totale a pereţilor
structurali din zidărie ( Az,net ) pe direcţia respectivă, raportată la aria planseului ( A pl )
de la nivelul respectiv.
P ( % ) = 100 * Az,net / Apl
Pentru structurile cu pereţi din zidărie, densitatea necesară a pereţilor

structurali se va stabili prin calcul, cu respectarea valorilor minime date în P100-1,
Tabel 8.3. Valorile minime P ( % ) se referă la nivelul de bază al clădirii ( secţiunea
de încastrare ). La nivelurile superioare, densitatea poate fi redusă, fără însă a
deveni mai mică de 30% pe fiecare direcţie principală a clădirii. Reducerea densităţii
pereţilor se va face, ţinând cont de recomandările de la paragraful 5.1.2.6, din CR6-
2006, urmărind sa nu rezulte modificarea clasei de regularitate sau creşterea
pronunţata a disimetriei sistemului structural.
Conform P100-1 / 2013, clădirile cu structuri din zidărie confinată pot fi

utilizate, în condiţiile de calcul, de dimensionare şi de alcătuire constructivă precizate
în CR6-2013, cu condiţia limitării numărului maxim de niveluri peste secţiunea de
încastrare şi a prevederii densităţii minime constructive a pereţilor structurali, interiori
şi exteriori, în funcţie de acceleraţia seismică de proiectare. (a g)
Numărul maxim de niveluri peste secţiunea de încastrare pentru clădirile cu

pereţi din zidărie confinată, cu elemente din argilă arsă, din grupele 1 şi 2 si valoarea
minimă constructivă asociată a densităţii pereţilor structurali, interiori şi exteriori, pe
fiecare direcţie principală, în funcţie de acceleraţia seismică de proiectare sunt date
în tabelul 8.3. (paragraf 8.3.3.2. – P100/2013)
Soluţie aleasă: P+2E, localitatea Targu Neamt, a g = 0,25 g.
Concluzie: - conform indicaţiilor din tabelul 8.3. din P100-1, pentru soluţia
aleasă, este necesar un procent minim de 5% pe fiecare direcţie principală;
- pereţii structurali se vor menţine de aceiaşi formă în elevaţie, pe

toate nivelurile;
Calculul ariei planşeului:
Apl = 289.20m2 ( conform AUTOCAD)

 Calculul ariei de pereţi pe direcţia X:
Az,net = tperete∙( LAxA + LAxB + LAxC + LAxD +LAxE+ LAxF+ LAxG) =
Arie
Lungime
Ax perete
perete [m]
[mp]
A 19.8 5.94
B 6.15 1.845
C 0 0
D 25.95 7.785
E 0 0
F 19.8 5.94
G 6.15 1.845
TOTAL 23.355
Procentul de pereţi pe direcţia X:
P(%) = 100*23.355/289.2 = 8.08 %>= 5,0%
 Calculul ariei de pereţi pe direcţia Y:
Az,net = t∙( LAx1+LAx2+ LAx3+LAx4+LAx5+LAx6 +LAx7 +LAx8+LAx9) =
Arie
Lungime
Ax perete
perete [m]
[mp]
1 11.2 3.36

2 11.2 3.36
3 0 0
4 10.7 3.21
5 6.7 2.01
6 10.7 3.21
7 0 0
8 11.2 3.36
9 11.2 3.36
TOTAL 21.87
Procentul de pereţi pe direcţia Y:
P(%) = 100*21.87/289.2 = 7.56 % >= 5,0%
Concluzie: condiţia procentului minim de pereţi structurali( interiori şi

exteriori) este îndeplinită pe fiecare direcţie principală a clădirii.
6.Verificarea ariei de goluri din pereţii structurali de zidărie
6. Verificarea ariei de goluri din pereţii structurali de zidărie
Valorile necesare ariilor nete ale pereţilor structurali, pe ambele direcţii

principale ale construcţiei, pot fi stabilite prin calcul, dar nu vor fi mai mici decât cele
obţine prin aplicarea procentului minim de pereţi, menţionat la punctul anterior.
Raportul între ariile în plan ale golurilor de uşi şi ferestre şi ariile plinurilor de
zidărie, se va limita, pe baza indicaţiilor din Tabelul 8.11. din P100-1:

Pentru ag=0,25g şi 3 niveluri:
 perete exterior: ρ  1.00

 perete interior: ρ  0,35, unde
A gol t ∙L L
ρ= = gol gol = gol
A plin t perete ∙ L perete L perete
Directia X
Lungi
ρ=L
me Lungime Tip
Ax gol/ L Verificare conditie
perete gol [m] Perete
perete
[m]
este verificata
A 8 7.8 0.98 exterior conditia
este verificata
B 4.255 2.5 0.59 exterior conditia
C - - - - -
este verificata
D 24.15 1.8 0.07 interior conditia
E - - - - -
este verificata
F 8 7.8 0.98 exterior conditia
este verificata
G 3.85 3 0.78 exterior conditia
Directia Y
Lungi
ρ=L
me Lungime Tip
Ax gol/ L Verificare conditie
peret gol [m] Perete
perete
e [m]
este verificata
1 7.35 3.85 0.52 exterior conditia
este verificata
2 9.4 1.8 0.19 interior conditia
3 - - - - -
este verificata
este verificata
5 6.7 0 0.00 interior conditia

este verificata
7 - - - - -
0.1914 este verificata
8 9.4 1.8 9 interior conditia
0.5238 este verificata
9 7.35 3.85 1 exterior conditia
7.Evaluarea încărcărilor
7.1. Încărcări gravitaţionale
7.1.1. Încărcări pe terasa circulabilă;
7.1.2. Încărcări la nivelul planşeelor curente;
7.1.3. Încărcări permanente perimetrale din închideri;
7.1.4. Încărcări pe rampa scării şi podest;

7.1.5. Definirea combinaţiilor de acţiuni;
7.2. Acţiunea seismică
7. Evaluarea încărcărilor
7.1. Încărcări gravitaţionale
7.1.1. Încărcări pe terasa circulabilă
Planşeu terasă
Val de
Val caract n Val frecv n
Tip Încarcare calcul
[kN/mp] [-] [kN/mp] [-]
[kN/mp]
greutate proprie placă 13 cm 3,25 1 3,25 1,35 4,39
dale prefabricate 40x40x4 0,88 1 0,88 1,35 1,19
pat de nisip 0,32 1 0,32 1,35 0,43
P
hidroizolaţie 0,15 1 0,15 1,35 0,20
strat separator 0,05 1 0,05 1,35 0,07
termoizolaţie 0,02 1 0,02 1,35 0,03

strat suport termoizolaţie 0,46 1 0,46 1,35 0,62

bariera contra vaporilor (BCV) 0,06 1 0,06 1,35 0,08
strat difuziune 0,05 1 0,05 1,35 0,07
strat de egalizare 0,46 1 0,46 1,35 0,62
beton de panta 1,44 1 1,44 1,35 1,94
tencuială 0,20 1 0,2 1,35 0,27
V utilă 2,00 0,3 0,60 1,5 0,90
9.31 7,94 10,81
Încărcarea variabilă la nivelul planşeului terasă se determină ca fiind cea mai mare
dintre valorile incărcării din zăpadă (cf. CR1-1-3/2012) şi utila (cf. SR EN 1991).
 Calculul încărcării din zapadă

Valoarea caracteristică a încărcării din zapadă pe acoperiş, pentru situaţia de
proiectare persistentă/tranzitorie se determină astfel:
s=g ls μi c e c t s k
unde:
gls= este factorul de importanţă-expunerepentru acţiunea zăpezii
=1,00 (tab.4.2→clasa III de importanţă a structurii);
μi= coeficientul de formă al încărcării din zapadă pe acoperiş (Capitolul 5)
=0,80;
sk = valoarea caracteristică a încărcării din zapadăpe sol [kN/m 2], în

amplasament
=2.0 KN/m2 (fig.3.1);
c e = coeficientul de expunere al construcţiei în amplasament;
= 1 (tab. 4.3- expunere normală);
c t = coeficientul termic = 1;
kN
s=1,00∙ 0,80 ∙2.0 ∙ 1,00 ∙1,00=1,60
m2

Detaliu terasă circulabilă
7.1.2. Încărcări la nivelul planşeelor curente
Detaliu pardoseală caldă

Componentă Grosime [m] Greutate volumică Încarcare pp [kN/m2]

[kN/m3]
Parchet 0,02 8 0,16
Şapă 0,03 22 0,66
Tencuială 0,01 20 0,2
Σ = 1.02
Detaliu pardoseală rece
Componentă Grosime [m] Greutate volumică Încarcare pp [kN/m2]

[kN/m3]
Gresie 0.02 23 0.46
Şapă 0.03 22 0.66
Tencuială 0.01 20 0.2
Σ = 1.32

INCARCARI PERMANENTE DIN PARDOSEALA SI COMPARTIMENTARI

Suprafata Incarcare
Incarcar
Ochi placa Incaperi incapere totala
e
[mp] [kN/mp]
Dormitor 12.55 2.52
1 2.24
Baie 3.9 1.32
Living 21.55 2.52
2 Bucatari 2.22
7.3 1.32
e
Dormitor 14.21 2.52
3 2.30
Baie 3.11 1.32
4 Hol 24.6 1.32 1.32
5 Balcon 13.42 1.32 1.32
6 Balcon 9.17 1.32 1.32
Exemplu de calcul:
Ochi de placa numarul 1:
Suprafata Dormitor = 12.55 mp => pardoseala calda
Suprafata Baie = 3.90 mp => pardoseala rece
Suprafata totala ochi = 16.45 mp
ppc = incarcare permanenta din pardoseala calda

ppr = incarcarea permanenta din pardoseala rece
ppd - incarcare permanenta din pereti despartitori

pt - incarcare permanenta totala pe ochiul de placa
Apc - suprafata acoperita de pardoseala calda

Apr - suprafata acoperita de pardoseala rece
p pc∗A pc + p pr ∗A pr + p pd
pt =
A pc + A pr
pt = ( 2.52*11.05+1.32*3.9+ 1.5 )/ (12.55+3.9)=2.24kN/mp
7.1.3. Încărcări permanente perimetrale din închideri
-Încărcarea uniform distribuită din atic-
KN
q atic =b atic ∙ hatic ∙ γ BA =0,30 ∙ 0,20∙ 25+0,30 ∙ 0,60 ∙20=5,10
m
7.1.4. Încărcări pe rampa scării şi podest
Rampă
Componentă Grosime strat [m] Greutate specifică [kN/m3] Încarcare p [kN/m2]
Greutate pr placă 0,13 25 3,25
Treapta 0,075 22 1,65
Tencuiala inferioara 0,015 20 0,30
Finisaj superior 0,05 22 1,10
Σ = 6,25

Atriunghi = Adreptunghi
Atriunghi = 17,5*29/2 = 253.75 cm2
bechivalent = √ 17,52 +292 = 33.87 cm
253.75
hechivalent = = 7.49 cm
33,87
p = 6,25 kN/m2 -> q=p * cosα = 6,25 * 0,856 = 5,35kN/m2
29
cos α = = 0,856
33,87
u = 3 kN/m2
Podest
Componentă Grosime strat Greutate specifică Încarcare p
[m] [kN/m3] [kN/m2]
Greutate pr podest 0,15 25 3,75
Pardoseală rece 0,02 23 0,46
Tencuială inferioara 0,015 20 0,29
Σ = 4,50
p = 4.50 kN/m2
u = 3 kN/m2

7.1.5. Definirea combinaţiilor acţiuni

Calculul a fost efectuat considerând combinaţiile de încărcări schematizate în

tabel. Încărcările laterale au fost introduse în programul de calcul automat luând în
considerare şi o excentricitate accidentală (pozitivă sau negativă) a centrului maselor
egală cu 5% din lungimea construcţiei pe direcţie perpendiculară celei de atac (figura
4.)
Translaţie Sensul rotirii

cauzată de
Denumire combinaţie torsiunea
de încărcări Direcţie Sens accidentală
GF=1,35PERM"+"1,5V gravitaţion
AR al - -
gravitaţion
GS=PERM"+"0,3VAR al - -
GSXPP=GS"+"SXP transversal
GSXPN=GS"-"SXP transversal
GSXNP=GS"+"SXN transversal
GSXNN=GS"-"SXN transversal
longitudina
GSYPP=GS"+"SYP l
longitudina
GSYPN=GS"-"SYP l
longitudina
GSYNP=GS"+"SYN l
longitudina
GSYNN=GS"-"SYN l
PERM=încărcare permanentă;
VAR= încărcare variabilă;
SXP=seism direcţia X cu excentricitate accidentală +0,05Ly;
SXN=seism direcţia X cu excentricitate accidentală -0,05Ly;
SYP=seism direcţia Y cu excentricitate accidentală +0,05Ly;
SYN=seism direcţia Y cu excentricitate accidentală -0,05Ly;
GF=grupare fundamentală;
GS=grupare specială;
GSXPP=gruparea specială, inclusiv seismul =GS+SXP;
GSXPN=gruparea specială, inclusiv seismul =GS-SXP;
GSXNP=gruparea specială, inclusiv seismul =GS+SXN;
GSXNN=gruparea specială, inclusiv seismul =GS-SXN;
GSYPP=gruparea specială, inclusiv seismul =GS+SYP;
GSYPN=gruparea specială, inclusiv seismul =GS-SYP;
GSYNP=gruparea specială, inclusiv seismul =GS+SYN;
GSYNN=gruparea specială, inclusiv seismul =GS-SYN;

Figura 4.Orientarea excentricităţii accidentale faţă de forţa seismică
7.2. Acţiunea seismică
Acţiunea seismică a fost modelată folosind metoda forţelor seismice statice

echivalente. Acţiunea forţelor laterale a fost considerată separat pe direcţiile
principale de rezistenţă ale clădirii.
Forţa tăietoare de bază corespunzătoare modului propriu fundamental pentru
fiecare direcţie principală se determină după cum urmează:
F b=γ I ∙ S d ( T 1 ) ∙ m∙ λ ∙ η
unde:
γ I = factor de importanţă –expunere al construcţiilor
=1,00 (clasa III )
Sd ( T 1 ) = ordonata spectrului de răspuns de proiectare corespunzătoare
perioadei fundamentale T1
a g ∙ β (T 1) 0,25∙ 10 ∙2,5 m
Sd ( T 1 )= = =2.22 2
q 2,8125 s
T 1 = perioada proprie fundamentală de vibraţie a clădirii în planul ce conţine direcţia
considerată
β (T 1) = spectrul normalizat de răspuns elastic
q = factor de comportare pentru structurile cu pereti structurali de zidarie (conform
tabel 8.10 – P100/2013)
Pentru cladire avand regularitate atat in plan cat si pe verticala se poate adopta q =
2.25*αu/α1
Factorul de suprarezistenta este definit prin expresia α u/α1 in care:
αu reprezinta 90% din forta seismica orizontala pentru care, daca efectele celorlalte
actiuni raman constante, structura atinge valoarea maxima a fortei laterale capabile.
α1 reprezinta forta seismica orizontala pentru care, daca efectele celorlalte actiuni
raman constante, primul element structural atinge rezstenta ultima (incovoiere cu
forta axiala sau la forfecare)

αu/α1 = 1.25
q= 2.25*1.25 = 2.8125
T B <T 1< T C → β ( T 1 ) =β 0 (P100-1/2013)

0,07< 0,68<0,7 → β ( T 1 )=2,5
a g=acceleraţia maximă de proiectare a terenului în amplasament; pentru Alba Iulia a g

= 0.25g;
m=masa totală a clădirii;
λ=factor de corecţie care ţine seama de contribuţia modului propriu fundamental prin
masa modală efectivă asociată acestuia;
=0,85, pentru T ≤ T C
η=factor de corecţie care ţine seama de fracţiunea din amortizarea critică;
η=0,88 ; - conform 8.4 – P100/2013.
Evaluarea greutăţii totale Gsuprastructură, în gruparea specială de încărcări GS
GS=1,00∙Perm+0,30∙Var
Gsuprastructură=Gterasă+3∙Gplanşeu nivel curent+3∙Gscări+Gzidărie+Gstâlpişori+

+Gcenturi+Gatic
 Gterasă=qterasă∙Aterasă=7,94∙289.20=2166.1 kN;
 Gplanşeu nivel curent
Incarcare totala planseu nivel curent in grupare GS
Incarcare
Och Suprafata [kN/mp] G proprie G total/ochi G total/ tip
i Nr ochiuri [mp] P V placa [kN/mp] [kN/mp] ochi [kN]
1 4 16.45 2.24 1.5 3.25 5.94 390.56
2 4 28.85 2.22 1.5 3.25 5.92 682.75
3 2 17.32 2.30 1.5 3.25 6.00 208.00
4 1 24.6 1.32 3 3.25 5.47 134.56
5 2 13.42 1.32 3 3.25 5.47 146.81
6 2 9.17 1.32 3 3.25 5.47 100.32
Greutate totala nivel curent[kN] = 1663.00
 Gscări=5.35*9.41*2.6+0.3*3*4*2.6=140.3 kN
 Gzidărie=htot∙lpereti ∙bpereti∙Υzidărie=8.4∙203.65*0,30∙20=10263.96 kN;
 htot=4∙hn-4∙hcentura=3∙3.15-3∙0,35=8.4 m;
 lpereti= lpereti_x+ lpereti_y=130.75+72.9=203.65 m;
l peretix =130.75 m ;
{ l pereti y =72.9 m;
 bpereti=0,30 m;
 Gstâlpişori=htot∙b2stâlpişori∙Υb.a.∙nrstâlpişori=9.45∙0,302∙25∙44=935.55 kN;
 Gcenturi=hcenturi∙lcenturi ∙bcenturi∙Υb.a∙ 3.=0,35∙ 152.95∙0,30∙25∙3=1204.5 kN
 Gatic=q atic ∙latic=5,10∙ (25.95*2+12.15*2)=388.62 kN;
Gsuprastructură=2166.1+2∙1663+140.3+10263.93+935.55+1204.5+388.62=18425 kN;
Gedb=16150 kN;
G edb−G 18425−16856.94
ε %= = ∙ 100=8.55 % ≤10 %
G edb 18425
F b=1,00 ∙2.22 ∙ 1685.7∙ 0,85 ∙ 0,88=2799.2 KN ;
Fb=cs∙Gedb => cs= Fb/ Gedb=2799.2/16856=0,166;
8.Modelul de calcul structural
8.1. Generalităţi

8.2. Verificarea deplasărilor laterale relative
8.2.1. Starea limită de serviciu;
8.2.2. Starea limită ultimă;
8.3. Rezultate furnizate de programul ETABS
8.3.1. Mase de nivel şi poziţii ale centrelor maselor;
8.3.2. Perioade şi forme proprii de vibraţie;
8.Modelul de calcul structural
8.1. Generalităţi
Structura de rezistenţă a clădirii este de tip pereţi structurali din zidărie de

cărămidă. Suprastructura este formată din elemente verticale - pereţi structurali de
zidărie confinată (ZC), stâlpişori din beton armat monolit şi elemente orizontale -

planşee din beton armat in soluţie monolită,centuri şi grinzi, iar scara se realizează
din beton armat monolit.
În figura următoare se prezintă elementele de rezistenţă
Model spaţial
Calculul structurii la acţiunea forţelor laterale şi verticale a fost efectuat

folosind programul de calcul structural ETABS. Modelul de calcul al supratructurii
este cel spatial, considerat încastrat la baza primului nivel, diferenţa de rigiditate între
infrastructură (planşeul peste subsol, pereţii subsolului, placa de beton care
constituie suportul pardoselii de la subsol, structura de fundare realizată din tălpi de
beton armat, dispuse pe cele două direcţii ale clădirii) şi suprastructură, conferă
rezistenţă sporită, adecvată intensităţii solicitărilor verticale şi seismice caracteristice
terenului de fundare, permiţând adoptarea acestei ipoteze simplificatoare.
Planşeul de beton armat are rigididate şi rezistenţă substanţială pentru a
prelua eforturile produse de forţele laterale, putând fi considerat indeformabil în
planul său. Pentru a ţine seama de rigiditatea rampelor scarilor la deplasări laterale
ale structurii, s-a considerat, în mod simplificat, o placă cu grosimea egală cu cea a
rampei scării.
Elementele structurale ale suprastructurii, stâlpi şi grinzi, au fost modelate
folosind elemente finite de tip bară.
8.2. Verificarea deplasărilor laterale relative

Verificarea deplasărilor laterale se face pentru ambele direcții principale ale

structurii. Primul pas îl constituie identificarea pentru fiecare combinație seismică de
proiectare a cazului cel mai deformat, unde se manifestă cele mai mari deplasări de
nivel.Cazul cel mai defavorabil din punct de vedere al deplasărilor relative este
exprimat în tabelele următoare.
 Starea limită de serviciu
Verificarea la starea limită de serviciu are drept scop menţinerea funcţiunii

principale a clădirii în urma unor cutremure ce pot apărea de mai multe ori în viaţa
construcţiei, prin controlul degradărilor elementelor nestructurale şi al componentelor
instalaţiilor aferente construcţiei. Cutremurul asociat acestei stări limită este un
cutremur moderat ca intensitate, având o probabilitate de apariţie mai mare decât cel
asociat stării limită ultime.
Verificarea la deplasare se face pe baza expresiei:
d SLS SLS
r =νq d ℜ ≤d r ,a
unde,
d SLS
r = deplasarea relativă de nivel sub acţiunea seismică asociată SLS;
ν = factor de reducere care ţine seama de perioada de revenire mai mică a
cutremurului;
= 0,5;
q = factor de comportare specific tipului de structură;
=2,5;
d ℜ = deplasarea relativă a aceluiaşi nivel, determinată prin calcul static elastic sub
încărcări seismice de proiectare;
d SLS
r ,a = valoarea admisibilă a deplasării relative de nivel.
=0,5%*Hniv;
DRIFT SLS DRIECTIA X

dr
d EDB dr EDB H niv dr SLS dr,a SLS
Story Load ν q Verificare SLS/dr,a
[m] [m] [m] [m] [m]
SLS (%)
3 0.028 0.008 0.5 2.81 3.15 0.011 0.016 OK 0.690
2 GSXPP 0.020 0.011 0.5 2.81 3.15 0.015 0.016 OK 0.938
1 0.009 0.009 0.5 2.81 3.15 0.013 0.016 OK 0.847
3 0.027 0.007 0.5 2.81 3.15 0.010 0.016 OK 0.616
2 GSXPN 0.021 0.011 0.5 2.81 3.15 0.016 0.016 OK 0.990
1 0.009 0.009 0.5 2.81 3.15 0.013 0.016 OK 0.839
3 GSXNP 0.027 0.007 0.5 2.81 3.15 0.010 0.016 OK 0.616

2 0.021 0.011 0.5 2.81 3.15 0.016 0.016 OK 0.990

1 0.009 0.009 0.5 2.81 3.15 0.013 0.016 OK 0.839
3 0.027 0.007 0.5 2.81 3.15 0.010 0.016 OK 0.616
2 GSXPP 0.021 0.012 0.5 2.81 3.15 0.016 0.016 OK 0.990
1 0.009 0.009 0.5 2.81 3.15 0.013 0.016 OK 0.803
Drift SLS directia X

0.000 0.005 0.010 0.015 0.020
Drift admisibil SLS

STORY
Drift X SLS
DRIFT [m]
DRIFT SLS DRIECTIA Y

dr
Stor d EDB dr EDB H niv dr SLS dr,a SLS Verificar
Load ν q SLS/dr,a
y [m] [m] [m] [m] [m] e
SLS (%)
0. 2.8
3 0.024 0.006 3.15 0.009 0.016 OK 0.544
5 1
GSYP 0. 2.8
2 0.018 0.010 3.15 0.014 0.016 OK 0.865
P 5 1
0. 2.8
1 0.009 0.009 3.15 0.012 0.016 OK 0.767
5 1
GSYP 0. 2.8
3 0.024 0.006 3.15 0.009 0.016 OK 0.544
N 5 1
2 0.018 0.010 0. 2.8 3.15 0.013 0.016 OK 0.847
5 1

0. 2.8
1 0.009 0.009 3.15 0.012 0.016 OK 0.767
5 1
0. 2.8
3 0.024 0.006 3.15 0.009 0.016 OK 0.544
5 1
GSYN 0. 2.8
2 0.018 0.010 3.15 0.014 0.016 OK 0.865
P 5 1
0. 2.8
1 0.009 0.009 3.15 0.012 0.016 OK 0.767
5 1
0. 2.8
3 0.024 0.006 3.15 0.008 0.016 OK 0.535
5 1
GSYP 0. 2.8
2 0.018 0.010 3.15 0.013 0.016 OK 0.856
P 5 1
0. 2.8
1 0.009 0.009 3.15 0.012 0.016 OK 0.758
5 1
Drift SLS directia Y

0.000 0.005 0.010 0.015 0.020
Drift admisibil SLS

STORY
Drift Y SLS
DRIFT [m]
 Starea limită ultimă
Verificarea deformaţiilor laterale la starea limită ultimă are drept scop evitarea
pierderilor de vieţi omeneşti la atacul unui cutremur major prin prevenirea prăbuşirii
elementelor nestructurale. Aceasta verificare este necesară în cazul construcțiilor de

beton, cu excepția celor cu sistem structural tip pereți sau sistem structural dual cu
pereţi preponderenţi, în cazul construcţiilor de oțel sau al constructiilor compozite.
Verificarea la deplasare se face pe baza expresiei:
d ULS ULS
r =cq d ℜ ≤ d r , a
d ULS
r = deplasarea relativă de nivel sub acţiunea seismică asociată ULS;
q = factorul de comportare specific tipului de structură;
=2,50;
d ℜ = definit in cadrul paragrafului E.1. În lipsa datelor care să permită o evaluare
mai precisă, rigiditatea la încovoiere a elementelor structurale de beton armat,
utilizată pentru calculul valorii dre, se consideră egală cu jumătate din valoarea
corespunzătoare secţiunilor nefisurate, adică 0,5 Ec I c ;
d ULS
r ,a = valoare admisibilă a deplasării relative de nivel;
= 2,5%;
c = factorul de amplificare a deplasărilor;
T
1 ≤c =3−2,5 ∙ ≤ 2
Tc
0,681
c x =3−2,5 ∙ =0.56→ c=1 ;
0,7
0,64
c y =3−2,5 ∙ =0.72→ c=1 ;
0,7
T= este perioda proprie fundamentală de vibraţie a clădirii;
 Tx=0,681 s;
 Ty=0,64 s;
T c = este perioada de control a spectrului de răspuns=0,7 s;
DRIFT SLU DRIECTIA X

dr
Load c q SLS/dr,a
y [m] [m] [m] [m] [m] e
SLS (%)
3 GSXP 0.052 0.013 1 2.8 3.15 0.036 0.079 OK 0.460

1
2.8
2 0.039 0.021 1 3.15 0.058 0.079 OK 0.742
P 1
2.8
1 0.018 0.018 1 3.15 0.050 0.079 OK 0.639
1
2.8
3 0.052 0.013 1 3.15 0.036 0.079 OK 0.460
1
GSXP 2.8
2 0.039 0.021 1 3.15 0.058 0.079 OK 0.742
N 1
2.8
1 0.018 0.018 1 3.15 0.050 0.079 OK 0.639
1
2.8
3 0.052 0.013 1 3.15 0.036 0.079 OK 0.460
1
GSXN 2.8
2 0.039 0.021 1 3.15 0.058 0.079 OK 0.742
P 1
2.8
1 0.018 0.018 1 3.15 0.050 0.079 OK 0.639
1
2.8
3 0.052 0.013 1 3.15 0.036 0.079 OK 0.460
1
GSXP 2.8
2 0.039 0.021 1 3.15 0.058 0.079 OK 0.742
P 1
2.8
1 0.018 0.018 1 3.15 0.050 0.079 OK 0.639
1
Drift SLU directia X

0.000 0.050 0.100
Drift admisibil SLU

STORY
Drift X SLU
DRIFT [m]

DRIFT SLU DRIECTIA Y

dr
Load c q SLS/dr,a
y [m] [m] [m] [m] [m] e
SLS (%)
3 0.046 0.012 1 2.81 3.15 0.032 0.079 OK 0.410
2 GSYPP 0.035 0.018 1 2.81 3.15 0.052 0.079 OK 0.657
1 0.016 0.016 1 2.81 3.15 0.046 0.079 OK 0.585
3 0.046 0.011 1 2.81 3.15 0.032 0.079 OK 0.407
2 GSYPN 0.034 0.018 1 2.81 3.15 0.051 0.079 OK 0.646
1 0.016 0.016 1 2.81 3.15 0.046 0.079 OK 0.582
3 0.046 0.012 1 2.81 3.15 0.032 0.079 OK 0.410
2 GSYNP 0.035 0.018 1 2.81 3.15 0.052 0.079 OK 0.657
1 0.016 0.016 1 2.81 3.15 0.046 0.079 OK 0.585
3 0.046 0.011 1 2.81 3.15 0.032 0.079 OK 0.403
2 GSYPP 0.035 0.018 1 2.81 3.15 0.051 0.079 OK 0.649
1 0.016 0.016 1 2.81 3.15 0.046 0.079 OK 0.582
Drift SLU directia Y

0.000 0.050 0.100
Drift admisibil SLU

STORY
Drift Y SLU
DRIFT [m]
8.3. Rezultate furnizate de programul ETABS

8.3.1. Perioade şi forme proprii de vibraţie
Mode Period UX UY RZ
0.68162
1 5 86.7545 0.0007 0.4948
0.63946
2 4 0.0034 87.6889 0.1788
0.59802
3 8 0.5038 0.1863 87.9102
Observaţii:
a) Modul 1 de vibraţie este translaţie pe direcţia X, la care participă
86.75% din masa totală a structurii.
b) Modul 2 de vibraţie este translaţie pe direcţia Y, la care participă
87.68% din masa totală a structurii.
c) Modul de vibraţie este torsiune, la care participă 87.91% din masa
totală a structurii.
9.Calculul planşeului peste parter

9.1. Determinarea încărcărilor pe fiecare ochi de placă;
9.2. Determinarea momentelor de calcul [kNm/m];
9.3. Calculul acoperirii cu beton a armăturii;
9.4. Calculul procentului minim de armare;
9.5. Determinarea armăturii pentru fiecare ochi de placă;
9.6. Concluzii;
Calculul planşeului peste parter
9.1. Determinarea încărcărilor pe fiecare ochi de placă

Calculul planşeului peste parter se va realiza in domeniul plastic, în

conformitate cu normativul STAS 10107-2-92.
În capitolul 7 (Evaluarea încărcărilor), am determinat încărcările ce au fost
introduse în modelul de calcul pentru determinarea răspunsului în cazul curent, fiind
neglijat aportul planşeelor, deoarece încărcarea aferentă acestora este luată în
considerare în mod automat de program.
Având în vedere faptul că există ochiuri de placă fără pereţi despărţitori,
pentru armare, se va lua o încărcare acoperitoare de 1,5 kN/mp aferentă eventualilor
pereţi despărţitori care ar putea fi dispuşi pe durata de viaţă a construcţiei.
Întrucât calculul plăcii se realizează manual, se va determina în continuare
încărcarea aferentă fiecărui ochi de placă.
Incarcare totala planseu nivel curent in grupare GF

Incarcare
Och Suprafata [kN/mp] G proprie G total/ochi G total/ tip
i Nr ochiuri [mp] P V placa [kN/mp] [kN/mp] ochi [kN]

1 4 16.45 2.24 1.5 3.25 9.66 635.33

2 4 28.85 2.22 1.5 3.25 9.63 1111.25
3 2 17.32 2.30 1.5 3.25 9.75 337.69
4 1 24.6 1.32 3 3.25 10.67 262.47
5 2 13.42 1.32 3 3.25 10.67 286.37
6 2 9.17 1.32 3 3.25 10.67 195.68
Greutate totala nivel curent[kN] = 2828.79
9.2. Determinarea momentelor de calcul [kNm/m]
Calculul plăcilor rezemate pe tot conturul sau făcând parte din plăci
continue, se face cu relaţia:
q/12(3∙lmax – lmin)∙lmin2 = 2∙(M1+M2)+M1’+M2’+M1”+M2”
unde: lmax – latura mare a plăcii;
lmin – latura mică a plăcii;
M1 şi M2 – momentele capabile în câmp, pe cele două direcţii, determinate pe
toată lăţimea secţiunii plăcii pe direcţia respectivă;
M1’, M2’, M1”si M2” – momentele capabile pe reazeme, determinate pe toată
lungimea acestora;
M2'
M2 M1'
M1''
M1
M2''
Calculul plăcilor rezemate pe trei laturi se face astfel:

ly
 pentru 0,3 ≤ ≤ 0,5, cu relaţia:
lx
1 2 ly ' ''
∙ q ∙ ( 3 ∙l x −2∙ l y ) ∙l y =2∙ M 1+2 ∙ ∙ M 2+ ( M 1+ M 1 ) + M 2 '
6 lx

9.3. Calculul acoperirii cu beton a armăturii

Acoperirea cu beton a fost calculată conform SR EN 1992-1-1 (paragraf

4.4.1).
c nom =c min +∆ c dev
c min =max ⁡{c min, b ; c min, dur + ∆ c dur ,γ −∆ c dur ,st −∆ c dur , add ; 10 mm }
c min ,b =acoperirea minimă faţă de cerinţele de aderenţă

¿ diametrul barei de armătură
¿ 8 mm ( tabel 4.2 )
c min ,dur =acoperirea minimă faţă de cerinţele de mediu (tabel 4.4.N, SR EN 1992)
Pentru clasa structurală S4 si clasa de expunere X0, c min ,dur =10 mm
∆ cdur , γ =marjă de siguranţă=0

∆ cdur , st =reducereaacoperirii minime în cazul oţelului inoxidabil=0
∆ cdur , add =reducerea acoperirii minime în cazulunei protecţii suplimentare=0
c min =max {8 mm ; 10 mm ; 10 mm }=10 mm
∆ cdev =abateri de execuţie=5 mm (Anexa Naţională 4.4.1.3.)
c nom =10+5=15 mm
9.4. Calculul procentului minim de armare
Procentul minim de armare a fost calculat conform P100-2013

A
Coeficientul de armare longitudinală din zona întinsă, ρ= s , satisface condiţia :
bd
f ctm
ρ ≥ 0,26 ∙ ,în care:
f yk
f ctm=¿ valoarea medie a rezistenţei la întindere a betonului=2,2 MPa;

f yk=¿ valoarea caracteristică a limitei de curgere a oţelului=345 MPa;
d= înălțimea efectivă a secțiunii;
2,2
ρ=0,26 ∙ =1,66 ∙10−3
345
→ Direcţia 0X

Φnom 8
a s=c + =15+ =19 mm
2 2
d x =h pl −as=130−19=111mm
z x =0,9∙ d x =0,9 ∙111=99,90mm
A s ,min =ρ ∙1000 ∙ d x =1,66 ∙ 10−3 ∙1000 ∙ 111=185 mm2
5 ∙ Π ∙ 82 2
Se alege armarea 5 Φ 8 /m → A s ,ef = =251mm
4
→ Direcţia 0Y
Φnom 8
a s=c + + Φ x =15+ + 8=27 mm
2 2
d y =h pl −a s=130−27=103mm
z y =0,9 ∙ d y =0,9 ∙ 103=92,70 mm
A s ,min =ρ ∙1000 ∙ d y =1,66 ∙ 10−3 ∙1000 ∙103=171 mm2
5 ∙ Π ∙ 82 2
4
9.5. Determinarea armăturii pentru fiecare ochi de placă

CENTRALIZATOR ARMATURI
PLACA
as[mm] hs[mm]
DIR. X 19 111
= =
as[mm] hs[mm]
DIR. Y 27 103
= =
CAMP REAZEM
Nr.
Med Nr Mrd Med φ Mrd
Plac φ Med/Mr Nr Med/Mr
[kNm/ bar [kNm/ [kNm/ propu [kNm/
a propus d bare d
m] e m] m] s m]
4.77 8 5 8.37 0.57 3.1 8 5 7.77 0.40
1
2.48 8 5 7.77 0.32 5.96 8 5 8.37 0.71
5.51 8 5 7.77 0.71 6.09 8 5 8.37 0.73
4.88 8 5 8.37 0.58 6.88 8 5 7.77 0.89
2
6.09 8 5 8.37 0.73
6.88 8 5 7.77 0.89
1.31 8 5 7.77 0.17 5.19 8 5 8.37 0.62
3 4.15 8 5 8.37 0.50 1.63 8 5 7.77 0.21
5.19 8 5 8.37 0.62
7.16 8 5 7.77 0.92 3.72 8 5 8.37 0.44
4 2.97 8 5 8.37 0.35 3.72 8 5 8.37 0.44
8.96 10 5 12.13 0.74
2.16 8 5 7.77 0.28 14.43 12 5 17.47 0.83
5
17.3 12 5 18.83 0.92
1 8 5 7.77 0.13 3.57 8 5 7.77 0.46
6
12.5 10 5 13.08 0.96

9.6. Concluzii
1. S-a adoptat un modul de 5 bare pe metru liniar pentru armătura de

rezistenţă, fiind respectată astfel distanţa între barele de armătură din
paragraful 9.3.3.1.(3) din SR EN 1992-1-1:
În zonele de moment maxim smax,slabs≤2hf → smax,slabs≤260 mm;
→ smax,slabs,eff=200 mm;
2. Plăcile vor fi armate cu plase legate, executate pe şantier din bare
individuale;
3. Toate barele de armătură sunt de tip PC52 (inclusiv distanţierii);
4. S-au utilizat diametre de 6 mm si 8 mm barele de 6 mm fiind utilizate ca
bare de repartiţie (cu rol constructiv şi de montaj);
5. Pentru armătura de repartiţie s-a utilizat acelaşi modul în ceea ce
priveşte numărul de bare pe metru→5Φ6/m;
6. Secţiunile de întrerupere a călăreţilor se situează faţă de reazem la
distanţa ¼ din deschiderea de calcul a plăcii. Dacă deschiderile
adiacente reazemului nu sunt egale, punctele de întrerupere a
călăreţilor se stabilesc funcţie de valoarea maximă a deschiderii de
calcul din dreapta şi stânga reazemului;
7. Golurile de instalaţii din placă au dimensiuni reduse, aşadar armătura
din placă întreruptă de gol se dispune ca armătură de bordaj.
Armăturile de bordaj se prelungesc dincolo de marginea golului cu
a1/2+la, unde a1 este dimensiunea golului pe direcţie perpendiculară
faţă de direcţia armăturii în discuţie ( vezi figura de mai jos).
Această lungime de ancoraj se calculeayă astfel încât sa asigure
antrenarea barelor întrerupte prin biele comprimate de beton care se
mobilizează în planul plăcii.
8. În lungul laturilor libere, nerezemate (la balcoane), sunt dispuse

armături ca în figura următoare:

9. Ancoraje şi înnădiri
Mai jos se exemplifică calculul lungimii de ancoraj pentru barele Φ8 situate în

câmp. Lungimile de ancoraj corespunzătoare diametrelor utilizate sunt prezentate în
tabelul de mai jos.
La proiectarea zonelor de ancorare şi a celor de înnădire ale armăturilor se
aplică prevederile din SR EN 1992-1-1, capitolul 8.
l bd=α 1 α 2 α 3 α 4 α 5 l b , rqd ≥l b , min
l bd =lungimea de ancorare de calcul;
α 1=coeficient ce ţine seama de efectul formei barelor în condiţiile asigurării unei
acoperiri adecvate;
-se calculează lungimea de ancorare a unei bare cu cioc → α 1=1 , pentru c d ≤ 3 Φ .
a 200
( )
c d =min ; c 1 =min
2 ( 2 )
; 15 =15 mm
3 Φ=3 ∙8=24 mm
α 2= coeficient ce ţine seama de efectul acoperirii cu beton minime

0,15 ( c d −3Φ ) 0,15 ( 15−3∙ 8 )
0,7 ≤ α 2=1− =1− =1,17 ≤ 1→ α 2=1;
Φ 8
α 3 =coeficient ce ţine seama de efectul de confinare al amăturilor transversale
→ α 3 =0,7;
α 4 =coeficient ce ţine seama de influenţa uneia sau mai multor bare transversale
sudate de-a lungul l bd → α 4 =1;
α 5 =coeficient ce ţine seama de efectul presiunii perpendiculare pe planul de
despicare de-a lungul l bd → α 5=1;
l b , min=¿lungimea de ancorare minimă în absenţa oricărei alte limitări;
Pentru barele întinse, l b , min >max {0,3 l b , rqd ; 10 Φ ; 100 mm };
l b , rqd=lungimea de ancorare de referinţă;

Φ σ sd
l b , rqd= ;
4 f bd
σ sd=efortul unitar de calcul al barei în secţiunea de la care se măsoară lungimea de
ancorare= f yd ;
f bd=valoarea de calcul a efortului unitar ultim de aderenţă;
f bd=2,25 η1 η2 f ctd ;
f ctd=rezistenţa de calcul la întindere a betonului;
α ct f ctk ,0,05
f ctd=
γc
γ c =coeficient parţial pentru beton=1,5;
α ct =coeficient ce ţine seama de efectele de lungă durată asupra rezistenţei la
întindere şi de efectele favorabile datorate modului de aplicare al încărcării=1
(valoare recomandată în Anexa Naţională);
f ctk ,0,05=0,7 f ctm (cuantilă 5%)
f ctm=0,3 f ck 2 /3 ,≤ C 50 /60
η1=coeficient legat de condiţiile de aderenţă şi de poziţia barei în timpul betonării
→ η1=1 (condiţiile de aderenţă sunt „bune”);
η2=coeficient ce ţine seama de diametrul barei→ η2=1(Φ <32mm)
2
3
20
f ctd=0,7 ∙0,3 ∙ =1,03 MPa ;
1,5
f bd=2,25 ∙ 1∙ 1∙ 1,03=2,32 MPa ;
8 300
l b , rqd= =259 mm
4 2,32
l bd=1 ∙ 1∙ 1∙ 0,7 ∙ 1∙ 259=181 mm
l b , min=max { 0,3∙ 181 ; 10∙ 8 ; 100 mm }=100 mm<l bd.
Caracteristici Câmp Reazem

Φ6 Φ8 Φ6 Φ8 Φ10
fctd [Mpa] 1,03
η1 1
η2 1
fbd [Mpa] 2,32
fyd [Mpa] 300
lbd,rqd [mm] 194 259 194 259 323
α1 1
α2 1
α3 0,7
α4 1
α5 1
lbd [mm] 136 182 136 182 226
Lungimea de ancorare a fost măsurată de la faţa reazemului, spre interior, ţinând

cont de acoperirea cu beton a armăturii.
10.Calculul peretelui structural

10.1. Determinarea lungimilor tălpilor active;
10.2. Determinarea ariei echivalente de zidărie;
10.3. Rezistenţa de proiectare a peretelui la forţă axială;
10.4. Rezistenţa de proiectare la forţă axială şi
încovoiere în planul median al peretelui;
10.5. Rezistenţa de proiectare la forţă tăietoare;
10.Calculul peretelui structural
10.1. Determinarea lungimilor tălpilor active

Pereţii activi de pe fiecare direcţie a clădirii, participanţi la preluarea forţelor

seismice se delimiteaza considerând, în cazul secţiunilor compuse (L,T,I) lungimile
tălpilor active egale cu grosimea peretelui la care se adauga, de fiecare parte a
inimiii, cea mai mica dintre valorile :
- 6t ; unde t = grosimea peretelui

- distanta pana la primul gol
10.2. Determinarea ariei echivalente de zidărie
Pentru calculul pereţilor, se acceptă în mod simplificat şi acoperitor, luarea in

calcul doar a inimii şi a stâlpişorilor.
Conform paragrafului 6.6.3.3.(5), aria de beton armat a stâlpişorilor
comprimaţi poate fi înlocuită cu o arie echivalentă de zidărie.
Coeficientul de echivalenţă, nech, se ia egal cu raportul dintre valoarea de bază
a rezistenţei la compresiune a betonului din stâlpişor (f cd*) redusă cu coeficientul
condiţiilor de lucru m=0,75 şi rezistenţa de proiectare la compresiune a zidăriei (f d).
f ¿cd
n ech=0,75 ∙ ;
fd
0,75 = coeficient al condiţiilor de lucru;
f ¿cd =rezistenţa de proiectare lacompresiune a betonului din stâlpişor;
fd = rezistenţa de proiectare la compresiune a zidăriei;
fck 20 N
f ¿cd = = =13,33 ;
1,5 1,5 mm2
fk
f d =mz ∙ ;
γm
 m z = coeficient al condiţiilor de lucru ;
mz = 0,75 ;
 f k = rezistenţa caracteristică la compresiune a zidăriei;
f k =K∙fb0,70∙fm0,30;
K=constantă care depinde de tipul elementului pentru zidărie şi de tipul mortarului
=0,45; (tabel 4.1.)
fb =rezistenţa la compresiune standardizată a elementului pentru zidărie, pe
direcţia normală pe rosturile orizontale, în N/mm 2 definită luând ca normativ de
referinţă art 3.1.3.1.1.(2) din CR6-2006;
=8,70 N/mm2;
fm=rezistenţa medie a mortarului;
fm=10 N/mm2;
f k = 4,50 N/mm2;

11.Calculul scării
11.1. Modelarea scării în ETABS;

11.2. Calculul acoperirii cu beton a armăturii;
11.3. Calculul ariei minime de armătură;
11.4. Rezultatele furnizate de programul de calcul;
11.Calculul scării
11.1. Modelarea scării în ETABS
Scara a fost modelată cu ajutorul programului de calcul automat ETABS,

pentru a putea extrage valorile eforturilor secţionale de proiectare cu scopul de a
determina cantitatea de oţel necesară armării rampelor şi a podestelor.

Evaluarea încărcărilor a fost făcută în cadrul subcapitolului 7.1.4. al prezentei

documentaţii.
De menţionat este faptul că programul ETABS ţine seama în mod automat de
greutatea proprie a elementelor, aşadar încărcările introduse pe plăci sunt
următoarele:
 Rampe: p = (6,25-3,25)∙0,844 = 2,532 kN/m2;

u = 3 kN/m2;
 Podeste: p = 4,50-3,25 = 1,25 kN/m2;

u = 3 kN/m2;
La nivelul podestului intermediar, placa este simplu rezemată pe contur, iar în

ceea ce priveşte placa de nivel curent, aceasta este încastrată pe contur.
Pentru determinarea eforturilor secţionale se utilizează ipotezele de încărcare
din gruparea fundamentală:
GF = 1,35∙p+1,50∙u;
11.2. Calculul acoperirii cu beton a armăturii
Acoperirea cu beton a fost calculată conform SR EN 1992-1-1 (paragraf

4.4.1).
c nom =c min +∆ c dev
c min =max ⁡{c min, b ; c min, dur + ∆ c dur ,γ −∆ c dur ,st −∆ c dur , add ; 10 mm }
c min ,b =acoperireaminimă faţă de cerinţele de aderenţă

¿ diametrul barei de armătură
¿ 8 mm ( tabel 4.2 )
c min ,dur =acoperirea minimă faţă de cerinţele de mediu (tabel 4.4.N, SR EN 1992)
Pentru clasa structurală S4 si clasa de expunere X0, c min ,dur =10 mm
∆ cdur , γ =marjă de siguranţă=0

∆ cdur , st =reducerea acoperirii minime în cazul oţelului inoxidabil=0
∆ cdur , add =reducerea acoperirii minime în cazulunei protecţii suplimentare=0
c min =max {8 mm ; 10 mm ; 10 mm }=10 mm
∆ cdev =abateri de execuţie=5 mm (Anexa Naţională 4.4.1.3.)
c nom =10+5=15 mm
11.3. Calculul ariei minime de armătură
Procentul minim de armare a fost calculat conform P100-2013, paragraf

5.3.4.1.2.
A
Coeficientul de armare longitudinală din zona întinsă, ρ= s , satisface condiţia :
bd
f ctm
ρ ≥ 0,26 ∙ ,în care:
f yk
f ctm=¿ valoarea medie a rezistenţei la întindere a betonului=2,2 MPa;

f yk=¿ valoarea caracteristică a limitei de curgere a oţelului=345 MPa;
d= înălțimea efectivă a secțiunii;
2,2
ρ=0,26 ∙ =1,66 ∙10−3
345
Podest:
→ Direcţia 0X
Φnom 8
a s=c + =15+ =19 mm
2 2
d x =h pl −as=150−19=131mm
z x =0,9∙ d x =0,9 ∙131=117,90 mm
A s ,min =ρ ∙1000 ∙ d x =1,66 ∙ 10−3 ∙1000 ∙ 131=217,50 mm2
5 ∙ Π ∙ 82 2
4
→ Direcţia 0Y
Φnom 8
a s=c + + Φ x =15+ + 8=27 mm
2 2
d y =h pl −a s=150−27=123mm
z y =0,9 ∙ d y =0,9 ∙ 123=110,70 mm
A s ,min =ρ ∙1000 ∙ d y =1,66 ∙ 10−3 ∙1000 ∙123=204,18 mm2
5 ∙ Π ∙ 82 2
4

Rampă:
→ Direcţia 0X
Φnom 8
a s=c + =15+ =19 mm
2 2
d x =h pl −as=130−19=111mm
z x =0,9∙ d x =0,9 ∙111=99,90mm
A s ,min =ρ ∙1000 ∙ d x =1,66 ∙ 10−3 ∙1000 ∙ 111=185 mm2
5 ∙ Π ∙ 82 2
4
→ Direcţia 0Y
Φnom 8
a s=c + + Φ x =15+ + 8=27 mm
2 2
d y =h pl −a s=130−27=103mm
z y =0,9 ∙ d y =0,9 ∙ 103=92,70 mm
A s ,min =ρ ∙1000 ∙ d y =1,66 ∙ 10−3 ∙1000 ∙103=171 mm2
5 ∙ Π ∙ 82 2
4
11.4. Rezultatele furnizate de programul de calcul
Calculul momentului maxim pentru care se pastrează armarea minimă:
kNm M ∙ 103
As
nec
m [ ]
=
z ∙ f yd
→ Direcţia 0X
M max ∙ 103 kNm

251= → M max =7,50 ;
99,90 ∙ 300 m
→ Direcţia 0Y
M max ∙ 103 kNm
251= → M max =7,00 ;
92,70 ∙ 300 m
Alegerea momentelor pentru dimensionarea armăturii se face, ca de fiecare

dată, în funcţie de axele locale ale elementului.
 axa locală 1 = roşie;
 axa locală 2 = alb;
 axa locală 3 = albastră;
M11 – încovoaie axa locală 1 a elementului → dimensionează armătura de pe

direcţia axei locale 1;

 Dimensionarea armăturii de pe rampă
Conform axelor locale ale elementului:

 Axa locală 1 → M11 dimensionează armătura de pe direcţia OY;
 Axa locală 2 → M22 dimensionează armătura de pe direcţia OX;
→ Direcţia 0Y: Mcâmp = 2.3 kNm/m → 5Φ8/m;

Mreazem = 6.13 kNm/m → 5Φ10/m; (la frângerea rampă-podest am ales
acelaşi modul de bare, însă un diametru mai mare al acestora, deoarece apar
concentrări de eforturi)
→ Direcţia 0X: Se dispun bare de repartiţie 5Φ8/m;
 Dimensionarea armăturii de pe podest
Conform axelor locale ale elementului:

 Axa locală 1 → M11 dimensionează armătura de pe direcţia OY;
 Axa locală 2 → M22 dimensionează armătura de pe direcţia OX;
→ Direcţia 0Y: Mcâmp = 1.89 kNm/m → 5Φ8/m;

Mreazem = 4.51 kNm/m → 5Φ10/m;
→ Direcţia 0X: Se dispun bare 5Φ8/m, însă pe primii 50 cm de la frangerea rampă-
podest se suplimentează armătura la 5Φ10/m.
Observaţii:
 Pe direcţia scurtă a rampei se va dispune armătură de repartiţie 5Φ8/m,
obţinută din procentul minim de armare. Această armare se va poziţiona atât
la partea superioara, cât şi la partea inferioară.
 Armătura longitudinală din rampă, se va continua în podest, fiindu-i asigurată
o lungime minimă de ancorare.
 Armatura transversală de repartiţie din rampă se va dispune şi în podeste, atât
la partea superioara, cât şi la partea inferioară.
 La partea inferioară a podestelor şi a rampei, armătura transversală de
repartiţie va fi îndesită, în zonele de rezemare a rampei pe podest.

11.Predimensionarea fundaţiei
11.Predimensionarea fundaţiei
Terenul de fundare are pconv = 275 kPa la adâncimea de fundare, iar nivelul
pânzei de apă subterană se află la mare adâncime.
Relaţia de calcul a lăţimii fundaţiei se poate determina la egalitatea cu
presiunea convenţionala.
NT NT
Pef = =Pconv =¿ B=
L∙ B L∙ Pconv

N T =N P + N parter +G subsol perete +G f

N P= forţa axială din pereţi rezultată din calcul static;
N parter = forţa axială din planşeul de peste subsol;
G subsol perete = greutatea proprie a pereţilor de la subsol;
G f = greutatea proprie a fundaţiei pentru predimensionare se considera :
G f =10 % x (N P + N parter +G subsol perete )
Încărcări la nivelul planşeului de peste subsol :

1. Greutate proprie planşeu :
KN
g pl =( h pl ∙ γ b .a . ) x 1,35=( 0,15 ∙ 25 ) ∙1,35=3,75∙ 1,35=5,06 ;
m2
2. Greutate proprie pardoseală :
KN KN
g P=1,32 2
∙ 1,35=1,8 2 ;
m m
KN KN
3. Utilă : 1,5 2
x 1,5=2,25 2
m m
KN KN
4. Pereţi despărţitori : 0,5 2
x 1,35=0,675 2
m m
KN
TOTAL : 9,79
m2
Np = 15930 kN
NT = (15930+9.79*289.20+0.3*143.1*3.15*25)1.1=24356.2 kN
Se va considera o latime constanta a talpii fundatiei.Astfel vom avea: B=ct si ∑L i =

cunoscut.
∑Li = 150.4 m
B = NT/Li/pconv=24356.2/150.4/275 = 0.58.
Se va adopta o latime a talpii fundatiei de 0.6m
Verificarea fundaţiei :

Verificarea se face în gruparea specială de încărcări(GS), pentru a lua astfel

în considerare şi acţiunea seismică, care prin efectul ei puternic ar putea desprinde
talpa de terenul de fundare.
CALCULUL MOMENTELOR DE INERTIE SI A ARIEI FUNDATIEI
I x [cm^4] Iy [cm^4] Arie [cm^2]

A1 11739956365 1,7795E+11 145500
A2 21131921457 1,0785E+11 261900
A3 17486533273 4832985937 152250
A4 17486533273 4832985937 152250
A5 21131921457 1,0785E+11 261900
A6 11739956365 1,7795E+11 145500
A7 15759768673 1,7795E+11 145500
A8 28367583611 1,0785E+11 261900
A9 14972869297 6172883438 216450
A10 28367583611 1,0785E+11 261900
A11 15759768673 1,7795E+11 145500
TOTAL∑ 2,03944E+11 1,15904E+12 2150550
TOTAL 7,45074E+11 3,81546E+12 3018450
CALCUL 5,4113E+11 2,65642E+12 867900
Brat Distanta [cm] W x[m^3] W y[m^3]

x1 1311 2026,3
x2 1311 2026,3
y1 640 845,5
y2 605 894,4
Verificarea fundatiei
86,7
A fundatie[mp] = 9
p conv[kN/mp] = 275

H - distanta de la cota de fundare la cota teoretica de

incastrare
H [m] = 3,05
Wx[mc]= 845,5
Wy[mc]= 2026
M f =M ed +V ed∗H
RELATIA DE
VERIFICARE
Nf Mf
p1 /2= ± ≤ 1,4∗pconv
Af W
N f =N structura + N pl peste subsol + N fundatii
289,
A planseu peste subsol [m] = 2
q [kN/mp] - incarcarea uniform distribuita pe planseul peste subsol
q [kN/mp] = 9,79
2831,
N pl.subs[kN]= 3
L [m] - lungimea totala a peretilor de la subsol

150,6
L [m] = 5
b [m] - grosimea peretilor de subsol
b[m] = 0,3
γ b.a.
[kN/mc]= 25
N pereti subsol [kN] = 150,65*0,3*25
1129,
N per [kN]= 9
N fundatii [kN]= 0,1*N suprastructura = 0,1* 15930=1593kN
Med Ved
Mf[kN Ned Ncalc[k p1[Kn/ p1/1.4p.c p2[Kn/ p2>
COMB [kNm [kN
m] [kN] N] mp] onv mp] 0
] m]
2217 241 22907 159
GSXPP 21484 360,61 0,93664 134,48 OK
05 5 1 30
1882 241 19557 159
GSXPN 21484 344,08 0,8937 151,01 OK
13 5 9 30

2217 241 22907 159

GSXNP 21484 360,61 0,93664 134,48 OK
05 5 1 30
9062 241 159
GSXNN 97986 21484 295,91 0,76859 199,18 OK
0 5 30
1073 241 11473 159
GSYPP 21484 383,24 0,99543 111,84 OK
67 5 3 30
7387 241 159
GSYPN 81240 21484 343,63 0,89254 151,46 OK
4 5 30
1073 241 11473 159
GSYNP 21484 383,24 0,99542 111,84 OK
66 5 2 30
7387 241 159
GSYNN 81240 21484 343,63 0,89254 151,46 OK
4 5 30
Exemplu de calcul pentru GSXPP
Med [kNm]= 221705

Ved [kN] = 2415
Mf = 221705+2415*3,05=229071kNm
Nf = 15930+2831,268+1129,875+1593=21484 kN
Wy [mc] = 438,8
Verificarea 1 - p max
p1 [kN/mp] = 21484,143/289,2+229070,75/438,8=360,61<1,4*p conv=385
Verificare 2 - p min.
p2 [kN/mp] = 21484,143/289,2-
229070,75/438,8=134,48>0

Licenta Civile

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Licenta Civile

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA TEHNICĂ DE CONSTRUCŢ II BUCUREŞ TI

PROIECTUL STRUCTURII DE REZISTENŢĂ A UNEI CLĂDIRI

Boroslache Silviu Marian - 1-

CLĂDIRE DE LOCUIT S+P+2E

Boroslache Silviu Marian - 2-

1. MEMORIU TEHNIC JUSTIFICATIV

A.1. PLAN ARHITECTURĂ PARTER ( sc. 1:50; sc. 1:20 )

1. MEMORIU TEHNIC JUSTIFICATIV

1.1. Date generale

1.1.1. Alcătuirea a clădirii;

1.1.2. Condiţii de proiectare;

1.1.3. Soluţii constructive de finisaj;

1.2. Descrierea structurii de rezistenţă

1.3. Referinţe normative

1. MEMORIU TEHNIC JUSTIFICATIV

S-a intocmit proiectul de rezistenţă al unei clădiri civile de locuit,

Boroslache Silviu Marian - 4-

1.1.1. Alcătuirea clădirii

Clădirea prezintă regularitate în plan şi pe verticală, iar densităţile de

1.1.2. Condiţii de proiectare

Corespunzător amplasamentului obiectului de investiţie şi a normelor

 Clasa de importanta a cladrii : III

1.1.3. Soluţii constructive de finisaj

Finisajele sunt alese din gama soluţiilor eficiente utilizate in prezent,

1.2. Descrierea structurii de rezistenţă

Suprastructura este formată din pereţi structurali de zidărie confinată,

Boroslache Silviu Marian - 5-

Structura de rezistenţă a clădirii este de tip pereţi structurali din zidărie

Infrastructura se realizează din beton armat monolit: planşeul peste

1.3. Referinţe normative

Boroslache Silviu Marian - 6-

 SR EN 1990 - „Bazele proiectării structurilor”;

 P100-1/2013 - „Cod de proiectare seismică. Partea I. Prevederi de proiectare

2.4. Oţel pentru armaturi;

Boroslache Silviu Marian - 7-

Pentru executarea zidăriilor, se vor folosi elemente produse în mod curent în

Boroslache Silviu Marian - 8-

Pentru clădirile din zidărie proiectate şi executate conform CR6 - 2013,

Conform indicaţiilor din CR6 – 2013, se va utiliza un beton de clasa C 20/25.

2.4. Oţel pentru armături:

 fk rezistenţa unitară caracteristică la compresiune a zidăriei;

Boroslache Silviu Marian - 9-

3.Proiectarea preliminară a unei clădiri cu pereţi structurali

3.1. Proiectarea preliminară arhitectural – structurală a

3.1.1. Principii de proiectare arhitectural – structurală a

3.2. Proiectarea preliminară a subansamblurilor

structurale verticale (pereţi structurali)

3.2.1. Alegerea sistemului de pereţi structurali;

3.3. Proiectarea preliminară a subansamblurilor

3.3.1. Tipul planşeului;

3.4. Proiectarea preliminară a infrastructurii

3. Proiectarea preliminară a unei clădiri cu pereţi structurali din

Proiectarea preliminară a unei clădiri cu pereţi structurali din zidărie se face

Deoarece alcătuirea structurilor din zidărie rezultă, în principal, din alcătuirea

Proiectarea preliminară arhitectural-structurală constituie şi o fază de

Boroslache Silviu Marian - 11-

metodei folosite pentru calcul la acţiunea încărcărilor verticale şi orizontale, conform

Proiectarea preliminară arhitectural-structurală implică parcurgerea

 Stabilirea formei generale în plan şi elevaţie;

3.1.1. Principii de alcătuire arhitectural-structurală a clădirilor etajate

În faza de proiectare preliminară arhitectural-structurală a clădirilor din zidărie

Pentru zonele cu acceleraţia seismică de proiectare a g = 0,25g (cazul curent)

3.1.2. Alcătuirea clădirii în plan şi în elevaţie