Definirea atenția Caracteristici
 funcție sau  este orientată spre ceva
mecanism de anume, are un obiect
orientare, care poate fi un stimul
focalizare și fixare exterior;
a conștiinței  atenţia este selectivă,
asupra unei adică orientarea este
sarcini, spre anumiţi stimuli care
obiect,întrebări sunt în centrul ei, iar
spre alţii se manifestă
lipsa ei totală;
 presupune o concentrare
optimă a energiei
psihonervoase spre ceea
ce este obiectul ei;
Factori Rolul
 externi care pot determina  modulează tonusul nervos;
apariția atenției involuntare  asigură o bună receptare
sunt: senzorială;
 intensitatea deosebită a  înțelegerea mai profundă a
stimulilor; ideilor;
 noutatea și neobișnuitul;  selectarea și exersarea mai
 apariția și dispariția bruscă ; adecvată a priceperilor și
 interni ei mențin și stimulează deprinderilor;
atenția:
 interesul pe care îl prezintă
pentru persoană acel obiect
sau fenomen;
 actualizarea unor motive și
trăirea afectivă pozitivă a
relației cu obiectele prin care
ele se satisfac;
Volumul atenție Concentrarea Stabilitatea Distributivitatea Motibilitatea

 este numit și  trăsătură a atenției  relevă  vizează vechea  se evaluiază

câmpul de selective,focalizate. durata întrebare în raport cu
comprehensiune al Ca urmare a menținerii privind capacitatea
atenției, se exprimă direcționării neîntrerupte posibilitatea și subiectului de
prin nr. de selective a și intensive imposibilitate a realiza
elemente sau activității a focalizării a de a realiza deplasări ale
unități exploratorii a acesteia simultan a focalizării
informaționale persoanei,susținut doua acțiuni acestui
ă de factorii sau activități proces
motivaționali și diferite psihofiziologic
afectivi
Atenția externă Atenția internă

 se manifestă prin observarea unui peisaj, în ascultarea  când suntem captați de amintiri, când ne facem planuri
unei conferințe, obiectul atenției este exterior nouă și de viitor, când medităm sau chibzuim, obiectul atenției
subiectul se concentrează asupra lui este înlăuntru nostru, în sfera subiectivă mintală
Atenția senzorială
 se manifetă printr-o orientare
preferențială asupra stimului.
Caracterul prosexogen face ca
încă din această etapă, anumite
semnale să aibă prioritate în fața
celor concurente
Atenția intelectivă
 la acest nivel are loc interpretarea
informației prin activarea
cunoștințelor necesare din
memoria de lungă durată
Atenția motorie
 responsabilă de implimentarea și
monitorizarea răspunsului ales,
efectuarea lui în conformitate cu
exigențele și posibilitățile
personale
Modelul filtrajului târziu
 filtrele intervin mai târziu în
dinamica procesuală, pe
parcursul sau după prelucrarea
selective (intervine mai târziu
memoria)
Modelul filtrajului antenuat
 selecția informațiilor poate avea
loc la diferite paliere ale
sistemului cognitiv, în funcție de
gradul de solicitare al acestuia în
momentul respectiv
Modelul filtrajului timpuriu
 selecția informațiilor intervine în
stadiile inițiale de prelucrare a
informațiilor înaintea
dispozitivelor de decodare a
conținutului mesajelor (legea
totul sau nimic)
Modelele teoretice explicative ale atenției:
Neurofiziologice Activării Neurochimice Psihologice Motivaționale Cognitive

 consideră că  a intrat în  tinde să lege  pun  selectează și  leagă atenția

natura atenției urma cu atenția accentual delimitează primordial
este bazală și studiilor relații și pe latura informațiile de
intim legată de asupra transformări psihică a care au o selectarea,
procesualitate formațiunii profunde atenției semnificație procesarea
a neuronală reticulare și care are loc și este util și utilizarea
a la nivelul de ce este informațiilor
descoperirii creierului indiferent în contrextul
sistemului interacțiunii
reticular generale a
activator omului cu
ascendent lumea

Absența atenției Cauze Distragerea atenției Cauze

  o încălcare a capacității  concentrarea suferă;
de a-și menține  devine atenție
concentrarea pentru o instabilă;
lungă perioadă de timp  nu poate menține
atenția pe o perioadă
lungă de timp pe un
anumit tip de activitate
 este opusul  imposibilitatea de
concentrării și concentrare stabilă;
rezultatul acțiunii  concentrarea într-un
diferitilor stimuli, care timp îndelungat asupra
determină interesele unei activități;
persoanei într-o altă  labilitatea excesivă a
direcție proceselor nervoase

Forme patologice Etapele de dezvoltare a atenției

 absența atenției; 1.Primele săptămâni-luni de viață. Apariția reflexului de orientare ca
 distragerea atenției; semn obiectiv, înnăscut al atenției involuntare a copilului.
 tulburarea atenției; 2. Sfârșitul primului an de viață. Apariția unor activități tentative și de
 hipetrofia atenției; cercetare ca mijloc de dezvoltare viitoare a atenției voluntare.
 astrofia; 3. Începutul celui de-al doilea an de viață. Detectarea rudimentelor de
atenție voluntară sub influența instrucțiunilor de vorbire ale adulților.
4. Al doilea și al treilea an de viață. O evoluție destul de bună a formei
inițiale de atenție voluntară menționată mai sus.
5. Patru și jumătate până la cinci ani. Apariția abilității de a îndrepta
atenția sub influența instruirii complexe a unui adult.
6. Cinci sau șase ani. Apariția unei forme elementare de atenție
voluntară sub influența auto-instruirii (bazată pe instrumente auxiliare
externe).
7. Vârsta școlară. Dezvoltarea și îmbunătățirea în continuare a atenției
voluntare, inclusiv voluntară.
BET (broad external-larg BIT (broad intern-larg NET (îngust extern) NIT (îngust intern)
extern) intern)
 desemnează  descrie abilitatea de a  se referă la capacitatea  constă în procesarea
capacitatea sub de a integra și urmări un nr. de concentrare adâncă a informațiilor
percepe un nr. mare de mare de gânduri, profundă asupra unui din mediul intern. Este
stimuli exerni, de a senzații aspect singur aspect exterior, implicată în
evalua în timp util essential în activitățile la evitarea distragerii rectoalizarea
schimbările din mediu, de performanță atenției, la execuția infirmațiilor
în vederea unei decizii unei mișcări conform
rapide și adecvate planului
1Definirea afectivității
 este acea componentă a vieții
psihice, care reflectă, în forma
unei trăiri subiective de un anumit
semn, de o anumită intensitate și
de o anumită durată, raportul
dintre dinamica evenimentelor
motivaționale sau a stărilor
propria de necesitate și dinamica
evenimentelor din plan obiectiv
extern;
Caracteristicile afectivității Clasificarea
 polaritatea- constă tendința 
acestora de a gravita fie în jurul
polului negative, fie în jurul
polului pozitiv, ca urmare a
satisfacerii și nesatisfacerii
diferințiate a trebuințelor;
 intesitatea- indică forța, tăria,
profunzimea, de care dispune la
un moment dat trăirea afectivă;
 durata- constând menținerea în
timp a acestora, indifernt dacă
persoana sau obiectul, care le- au
provocat sunt prezente;
 mobilitatea- exprimă fie trecerea
rapidă în interiorul aceleiași trăirie
moționale de la o fază la alta, fie
trecerea de la o stare afectivă la
alta;
 expresvitatea- constă în
capacitatea acestora de a se
exterioriza, de a putea fi văzute,
citite, simțite;
 sentimentele- sunt ample
structure de tendințe și aspirații,
 relative slabe, care orientează,
2 declanșează și reglează conduita;
 pasiunile- fiind înrobitoare,
acoperând sau subordonându-se
toate preocupările, dominând
puternic întreaga viață afectivă.
Teoria Teoria fiziologică Teoria cognitivă Teoria motivațională Teoria biologică și de
intelectualistă (periferice și tip biologică
centrale)
 Herbart și  James și Langhe  Psihologii care  Abia Bindra.  Bazată pe factorii
Nahlowski. O deci intensitatea au scos în Emoțiile devin biologici în primul
stare afectivă ar unei trăiri evidență rolul factorii rând evolutive și
lua nașere din afective nu e important al perturbători ai genetici, este
intracțiunea deloc scoarței comportamentulu modelată în
imaginilor; proporțională cu cerebrale; i motivant; conformitate cu
cea a  Aprecierea se experiența și
exteriorizărilor și face prin comportamentul
a manifestărilor prisma uman;
corporale; Impresiilor de  Leagă afectivul de
 Modificările plăcut și activitatea
organice apar neplăcut; cognitive a
aproape tipurilor
instantaneu cu comportamentale,
trăirile în spatele cărora
emoționale și nu stau factorii
ele sunt cauza instinctive;
emoțiilor;