Variația energiei libere crește cu creșterea subrăcirii, în consecință, cu cât T este mai mică cu atât

este mai favorizată solidificarea CRISTALIZAREA METALELOR cât TS este mai mică, cu atât este mai
favorizată solidificarea. ´ Germinarea omogenă sau spontană presupune existenţa unui lichid pur şi
omogen, adică în interiorul lui nu se află particule străine, în stare solidă, care să joace rol de
postamente pentru formarea germenilor de rol de postamente pentru formarea germenilor de
cristalizare. ´ Cu scăderea temperaturii, în anumite puncte din lichid au loc fluctuaţii d l l di i i de la
valoarea medie a energiei, căld ii ur şi t concentraţiif e ,ăcâ d tf l nd astfel posibile condiţii pentru
apariţia în aceste puncte a ordinii apropiate, deci a unor grupări de atomi aşezaţi ordonat. Putem
spune că apar fragmente de reţea cristalin ea cristalină. Aceste grupări se numesc se numesc germeni
de cristaliz germeni de cristalizare. ´ Apariţia şi stabilitatea acestor germeni depinde de dimensiunile
lor. Dacă depăşesc o anumită mărime, ei vor rămâne, în caz contrar vor dispărea şi vor apărea î lt l D
în alt loc. Dacă nii l d c acolo nu depăşesc val iti oarea critică, vor dispărea din nou. ´ Aşa cum am
văzut anterior, procesul de cristalizare începe numai la un anumit grad de subrăcire, când între
energia liberă a fazei lichide şi a celei solide există o anumită diferenţă. CRISTALIZAREA METALELOR
Varia ţia energiei libere a sistemului În func ţie de raza particulei Δ F1 = varia ţia energiei libere
datorat ă volumului ge rmenului; Δ F2 = varia ţia energiei libere datorat ă suprafe ței germenulu i. ´
Ca procesul s ă fie viabil trebuie ca energia liber ca energia liber ă total ă Δ F a sistemului s ă scad ă.
CRISTALIZAREA METALELOR G l lid t t d li hid i t Germene le solid es te separa t de li chid pr i ntr-o
interfață. ´ Se presupune c ă germenele solid format este sferic, de raz ă r. ´ Varia ţia energiei libere
datorat ă volumului germenului: 4 ´ Δ F este varia ția energiei libere pe unitatea de volum la
solidificare FV Δ F = r Δ 3 1 3 4 π ´ Δ F V este varia ția energiei libere pe unitatea de volum la
solidificare, între faza lichid ă și faza solid ă: ´ Dac ă σ este energia superficial ă a interfe ței, prezen ța
germenului spore ște energia liber ă a sistemului cu valoarea: π σ 2 Δ F2 = 4 r • Variaţia totală de
energie la formarea unui nucleu de cristalizare este suma dintre micşorarea energiei libere a ol m l i şi
creşterea energiei libere CRISTALIZAREA METALELOR dintre micşorarea energiei libere a volumului şi
creşterea energiei libere a suprafeţei. • ΔFV = variația (negativă) energiei libere pe unitatea de volum
la solidificare 4 • Derivăm în funcţie de r şi egalăm cu 0 ecuaţia: π π σ 3 2 4 3 4 F r F r Δ = − Δ V + ΔF
2σ 4 8 0 2 dacă: r < rk • variaţia energiei liberă va creşte, V V k F r F r r Δ − 4π Δ + 8π σ = 0 ⇒ = 2
variaţia energiei energiei liberă va creşte, dacă: r > rk • variaţia energiei liberă va scădea. ´ Din punct
de vedere termodinamic se dezvoltă fenomenele care duc la scăderea variaţiei energiei libere, deci
se vor forma doar acele particule care au raza mai mare decât raza critică. G i ă t ă f ţ tă i
CRISTALIZAREA METALELOR • Germinarea neomogen narea neomogenă, eterogenă sau forţată
presupune existenţa în interiorul lichidului ce urmează a se cristaliza, a unor particule solide, cu rol
de postament pentru formarea germenilor. • În practică ne întâlnim de cele mai multe ori cu un
lichid care nu este un lichid care nu este pur şi conţine particule în masa lui, ce vor constitui ine
particule în masa lui, ce vor constitui postamente postamente pentru formarea pe ele a germenilor
cristalini formarea formarea pe ele a germenilor germenilor cristalini cristalini. • Modificarea sau
inocularea înseamnă introducerea în mod intenţionat în topitură a unor germeni artificială. •
Substanţele care se introduc în topitură se numesc modificatori. • Astfel se sporeşte numărul
centrelor de de cristalizare şi se poate obţi tt ne o structură mult i fi lt mai fină. CRISTALIZAREA
METALELOR Sec țiune prin lin gou turnat din aluminiu: a) fă r ă modificatori b) cu modificatori pentru
cu modificatori pentru rafinarea structurii z Chiar dac ă se introduce o cantitate foarte mic cantitate
foarte mic ă de modificatori (0,02...0,05 %) se observ ă o diferență ifi ti ă î ă i z I l î i t d difi t i ( ) i d
semnificati v ă în m ă r imea și uniformitatea gr ăun ților. z In cazu l în care nu se i n tro duc modifica
tor i ( a ), germ inarea decurge eterogen, începând de la pere ții formei. z În cazul (b), solidificarea a
avut loc în acelea și condi ții, doar c ă în lichid au fost introduse particule fine de TiB 2, care au ac
ționat ca și impurități pentru germinarea eterogen ă a fazei solide în interiorul topiturii. Creşterea
germenilor de cristalizare P f ţ l i t idi i l f t î li hid d i CRISTALIZAREA METALELOR • Pe suprafaţa
germenelui tridimensional format în lichid se vor depune noi atomi, proveniţi tot din lichid. •
Depunerea unui singur atom pe germenele tridimensional determină mări f rea supra rea suprafeţei
d,ar se m ar se măreşte și i lib energia liberă a si li stemului. • Aceasta înseamnă că acest atom nu va
rămâne pe suprafaţa germenelui, ci se va dizolva din nou în lichid. • Se vor putea depune în
consecinţă numai grupări de atomi de anumite dimensiuni critice, care prin depunere vor duce la
scăderea energiei libere a sistemului. • Astfel procesul de creştere se produce în salturi, se formează
germeni bidimensionali, care apoi se depun pe germenii tridimensionali. • Teoria cristaliz cristalizării
topiturilor topiturilor metalice metalice, propusă de Tammann Tammann, consider consideră că
cinetica fenomenului de solidificare poate fi caracterizată cantitativ prin doi parametri: • viteza de
formare formare a germenilor germenilor Vf , • viteza de creştere a acestora Vcr .