IANCU ROBERT ALEXANDRU

GRUPA 1421
SERIA B
STRATEGII DE POLITICĂ MONETARĂ

Politica monetară face parte din instrumentele politicilor economice, iar cu ajutorul
acesteia se acționează asupra cererii și ofertei de monedă dintr-o economie. Aceasta este
importantă, deoarece stabilește nivelul prețurilor pe piață, limitează inflația și menține valoarea
monedei naționale pe piața internă și pe piața externă. Politicile monetare sunt puse în practică
de către banca centrală, căreia îi revine responsabilitatea de a îndeplinii obiectivele menționate.

Strategiile de politică monetară:

1.Țintirea directă a inflației:
Ţintirea directă a inflaţiei reprezintă strategia de politică monetară ce presupune stabilirea
unei ţinte pentru nivelul ratei inflaţiei, pe o anumită perioadă de timp, ţintă ce trebuie atinsă prin
aplicarea măsurilor de politică monetară, astfel încât să se asigure stabilitatea preţurilor.
Există cinci componente pentru a stabilii o bună implementare a țintirii directe a inflației:
 Asigurarea unor prețuri stabile ca obiectiv unic sau prioritar al politicii monetare,
constituțional sau prin angajament public al băncii centrale.
 Cuantificarea obiectivului sub forma unei rate a inflației ce urmează a fi atinsă pe o
perioadă de timp.
 Aplicarea programului de politică monetară în condiții de transparență deplină.
 Stabilirea ţintei inflaţioniste, banca centrală are posibilitatea să comunice publicului
larg nivelul inflaţiei către care s-a orientat şi pe care trebuie să-l asigure în perioada
imediat următoare.
 O politică monetară este mult mai ușor percepută de către public.

Strategia de politică monetară a BNR este țintirea directă a inflației.

Strategia de ţintire directă a inflaţiei adoptată de BNR se caracterizează prin:
 exprimarea ţintei de inflaţie în termenii headline inflation (indicele preţurilor de
consum), având în vedere familiaritatea publicului cu acest indicator şi nevoia de a
asigura transparenţa şi credibilitatea deciziilor de politică monetară;
 stabilirea ţintei ca punct central încadrat de un interval de variaţie (+/-1 punct
procentual) în scopul ancorării eficace a anticipaţiilor inflaţioniste;
 IANCU ROBERT ALEXANDRU
GRUPA 1421
SERIA B
 anunţarea unor ţinte anuale de inflaţie pentru un orizont mai lung de timp (iniţial 2
ani), ceea ce accentuează perspectiva necesară pe termen mediu a politicii
monetare;
 continuarea practicării flotării controlate a cursului de schimb;
 definirea ex ante a unui set restrâns de circumstanţe ("circumstanţe excepţionale"),
independente de influenţa politicii monetare, care condiţionează responsabilitatea
BNR pentru atingerea ţintei de inflaţie;
 stabilirea ţintei de inflaţie de către BNR în consultare cu guvernul.

2.Țintirea agregatelor monetare:

Agregatele monetare impun aplicarea unei politici monetare restrictive care să aibă în
vedere controlarea nivelului de creştere al agregatelor monetare, în scopul eliminării excesului de
lichiditate din economie, exces care conduce, în final, la reducerea puterii de cumpărare a
monedei naţionale. Este unanim acceptat faptul că o inflaţie ridicată este însoţită, în permanenţă
de o ofertă excedentară de monedă, care să acopere creşterea susţinută a nivelului general al
preţurilor.
Pe termen lung creşterea nivelului preţurilor este determinată de creşterea înregistrată la
nivelul ofertei de monedă. Pentru aceasta, autoritatea monetară are obligaţia de a asigura un
anumit nivel de creştere a masei monetare reprezentate de agregatul ales. În acest caz se ridică
mai multe probleme legate de:
 alegerea agregatului monetar reprezentativ (având în vedere diversitatea acestora şi
nivelul de agregare a elementelor ce le compun);
 stabilirea unui nivel de creştere a agregatului ales sau a unei benzi de fluctuaţie a
ratei de creştere a masei monetare;
 stabilirea modalităţii de gestionare a agregatului monetar stabilit drept obiectiv
intermediar de politică monetară.

3.Țintirea cursului de schimb:

Economia de piaţă presupune practicarea unui curs valutar flotant ce impune stabilirea lui
pe baza raportului cerere-ofertă, fie că este vorba de regimul de curs independent (caz în care
mecanismele pieţei sunt cele care sunt singurele care influenţează cursul de schimb), fie că este
vorba de regimul de curs administrat (caz în care banca centrală intervine pe piaţă în scopul
influenţării cererii şi a ofertei de valută).
 IANCU ROBERT ALEXANDRU
GRUPA 1421
SERIA B
În condiţiile în care se merge pe adoptarea regimului bazat pe ţintirea cursului valutar,
banca centrală încearcă să asigure stabilitatea cursului valutar nominal, prin intermediul utilizării
instrumentelor proprii ce vizează, pe de o parte, modificări la nivelul ratelor dobânzii practicate,
iar pe de altă parte, pe baza intervenţiilor directe pe piaţa valutară, intervenţii menite să susţină
cursul valutar. Adoptarea unui astfel de regim impune mai multe condiţii:
 adoptarea unui mix de politici macroeconomice care să conducă la asigurarea unui
nivel scăzut al ratei inflaţiei comparativ cu cea aferentă monedelor sau monedei de
care este „ancorat” cursul valutar al propriei monede;
 existenţa unui nivel suficient al rezervelor internaţionale care să permită intervenţii
prompte pe piaţa valutară;
 menţinerea credibilităţii externe a ţării, inclusiv a stabilităţii politice şi a cadrului
instituţional şi legislativ care le influenţează puternic pe primele.

HOTĂRÂRILE CONSILIULUI DE ADMINISTRAȚIE AL BNR PE PROBLEME

DE POLITICĂ MONETARĂ DIN DATA DE 20.03.2020:
În data de 20 martie 2020, Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României s-a
întrunit într-o şedinţă de urgență și a adoptat un pachet de măsuri menit să atenueze impactul
situației generate de epidemia de coronavirus asupra populației și companiilor românești.
În actualul context intern și internațional și în baza informațiilor și analizelor privind
evoluțiile macroeconomice și financiare în continuă schimbare, Consiliul de administrație al
BNR a hotărât următoarele:
 Reducerea ratei dobânzii de politică monetară cu 0,50 puncte procentuale, de la 2,5
la sută, la 2,0 la sută începând cu data de 23 martie 2020;
 Îngustarea coridorului simetric format de ratele dobânzilor facilităților permanente
în jurul ratei dobânzii de politică monetară la ±0,5 puncte procentuale de la ±1
punct procentual. Astfel, începând cu 23 martie 2020, rata dobânzii pentru
facilitatea de depozit se menține la 1,50 la sută, iar rata dobânzii aferente facilității
de creditare (Lombard) se reduce la 2,50 la sută, de la 3,50 la sută. Pe acest fond,
este de așteptat ca principalele cotații ROBOR să cunoască o ajustare descendentă
semnificativă;
 Furnizarea de lichiditate instituțiilor de credit prin intermediul operațiunilor repo
(operațiuni revesibile cu titluri de stat) în vederea asigurării funcționării fluente a
pieței monetare și a altor segmente ale pieței financiare;
 IANCU ROBERT ALEXANDRU
GRUPA 1421
SERIA B
 Cumpărarea de titluri de stat în lei de pe piața secundară în vederea consolidării
lichidității structurale din sistemul bancar care să contribuie la finanțarea în bune
condiții a economiei reale și a sectorului public.
În funcție de evoluția situației, Consiliul de administrație este pregătit să decidă și
reducerea ratei rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și a celei aplicabile pasivelor
în valută ale instituțiilor de credit.
Având în vedere gradul ridicat de incertitudine al evoluțiilor economice și financiare,
Consiliul de administrație al BNR a hotărât, totodată, suspendarea calendarului ședințelor de
politică monetară anunţat anterior, urmând ca ședințele pe probleme de politică monetară să aibă
loc ori de câte ori va fi necesar.
Consiliul de administrație al BNR urmărește cu atenție evoluția situației, deciziile sale
având ca obiectiv asigurarea stabilității macroeconomice și buna funcționare a sistemului bancar,
a piețelor financiare în folosul populației și companiilor românești.