Scoala Gimnaziala ,,GHEORGHE SAVINESCU”

PERSONAL

PROCEDURA OPERATIONALA
PRIVIND ASIGURAREA SERVICIILOR
MEDICALE DE PRIM AJUTOR IN SCOALA
COD: PO

EX: ....1.....

1
 PROCEDURA OPERATIONALA PRIVIND ASIGURAREA SERVICIILOR MEDICALE DE PRIM AJUTOR IN SCOALA
Entitatea publică
SCOALA GIMNAZIALA ,,GHEORGHE
SAVINESCU”
COMPARTIMENTUL - PERSONAL
COD: P.O.
Ediţia ÎNTÂI
Revizia .................
PROCEDURA OPERATIONALA Ediţia ÎNTÂI
PRIVIND ASIGURAREA SERVICIILOR Nr. de ex 5
MEDICALE DE PRIM AJUTOR IN SCOALA
Cod: P.O. Revizia ................
Nr. de ex. .............
Pagina.......1....... din …7…
Exemplar nr. .....

1. Lista responsabililor cu elaborarea, verificarea şi aprobarea ediţiei sau, după caz, a reviziei în cadrul ediţiei procedurii operaţionale
ELEMENTE PRIVIND RESPONSABILII/ NUMELE ŞI
FUNCŢIA DATA SEMNĂTURĂ
OPERAŢIUNEA PRENUMELE
1 2 3 4 5
Responsabil Comisia
1.1 ELABORAT Andrisoaia Mihaela
pentru sanatate
1.2 VERIFICAT Raclariu Adina RESPONSABIL CEAC.
1.3 APROBAT Savin Dionisie DIRECTOR

2. Situaţia ediţiilor şi a reviziilor în cadrul ediţiilor procedurii operaţionale:

Data de la care se aplică
Ediţia sau după caz, revizia în
Componenta revizuită Modalitatea reviziei prevederile ediţiei sau reviziei
cadrul ediţiei
ediţiei
1 2 3 4
2.1 Ediţia I x X
2.2 Revizia 1

2
3. Lista cuprinzând persoanele la care se difuzează ediţia sau, după caz, revizia din cadrul ediţiei procedurii operaţionale
Scopul Exemplar Compartiment Funcţia Numele şi Data Semnătura
difuzării nr. prenumele primirii
1 2 3 4 5 6 7 8
3.1 aplicare 1 Comisia sanatate Responsabil Andrisoaia
. Mihaela
3.2 aplicare 2 Comisia securitate Responsabil Visan
. Violeta
3.3 informare 3 Consiliul profesoral Director Savin D
.
3.4 informare 4 Consiliul de Preşedintele Savin D
. administraţie consiliului de
administraţie
3.5 evidenţă 5 Secretariat Secretar Ichim A
.
3.6 arhivare 6 Secretariat Secretar Ichim A
.
3.7 Alte 7 CEAC Responsabil Raclariu
. scopuri Adina
4. Scopul procedurii operaţionale
4.1. Prezenta procedură stabilește modul in care cadrele didactice, didactic- auxiliare sau nedidactice din școală susțin
in caz de urgenta funcțiile vitale ale posibilelor victime până la intervenția medicilor de urgență (SMURD)
4.2. stabileşte modul de realizare a activitatii, compartimentele şi persoanele implicate;
4.3. dă asigurari cu privire la existenţa documentelor adecvate derulării activităţilor;
4.4. asigură continuitatea activitatii, sprijină auditul şi/sau alte organe abilitate în acţiuni de auditare şi/sau control iar pe
manager în luarea deciziei, stabileşte sarcini privind circuitul documentelor necesare;
4.5. alte scopuri specific procedurii operaţionale.

3
 5. Domeniul de aplicare a procedurii operaţionale
5.1- Se aplică e l e vi l o r si p e rso n a lu l ui din Scoala Gimnaziala ,,GHEORGHE SAVINESCU”
5.2- Procedura se aplica de către profesorii de serviciu pe scoala, diriginti, invatatori, profesori, secretariat,
director, mediator scolar.

6. Documente de referinţă (reglementări) aplicabile activităţii procedurate

6.1. Legislaţie primară
Legea Educaţiei Naţionale nr.1/2011;
Ordinul Ministrului Să nă tă ții si Familiei Nr. 653/2001
Legea nr.87/13.04.2006 privind asigurarea calităţii în educaţie
6.2. Legislaţie secundară
Regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar;
Standardele ARACIP privind evaluarea unită ţilor de învă ţă mâ nt preuniversitar.
6.3. Alte documente, inclusiv reglementări interne ale entităţii publice
Regulamentul de ordine interioară;

7. Definiţii şi abrevieri ale termenilor utilizaţi în procedura operaţională

7.1. Definiţii ale termenilor
Nr. crt. Termenul Definiţia şi/sau, dacă este cazul, actul care defineşte termenul
1. Procedura operaţională Prezentarea formalizată, în scris, a tuturor paşilor ce trebuie urmaţi, a metodelor de lucru
stabilite şi a regulilor de aplicat în vederea realizării activităţii, cu privire la aspectul procesual;
2. Ediţie a unei proceduri Forma iniţială sau actualizată, după caz, a unei proceduri operaţionale, aprobată şi difuzată;
operaţionale
3. Revizia în cadrul unei ediţii Acţiunile de modificare, adăugare, suprimare sau altele asemenea, după caz, a uneia sau a
mai multor componente ale unei ediţii a procedurii operaţionale, acţiuni care au fost aprobate
şi difuzate;
4. Starea de conștiință Pentru aprecierea stă rii de conștiință se va urmă ri ră spunsul victimei la stimuli auditivi, vizuali și
dureroși, încercâ nd să se stabilească un dialog cu acesta, zgâ lțâ indu-l ușor de umeri sau ciupindu-
l. Dacă victima nu ră spunde și nu acționează înseamnă că este inconștientă și se va trece la
evaluarea respirației și circulației.
5 Respirația Verificarea respirației se face:

4
 -privind:mișcă rile pieptului în timpul respirației (sau aburirea unei oglinzi plasată în fața buzelor
victimei)
-ascultâ nd: zgomotele respiratorii, cu urechea apropiată de gura și nasul victimei se poate auzi
cum iese aerul

7.2. Abrevieri ale termenilor

HG - Hotarare de Guvern
PL - Procedură de Lucru
SMURD : Serviciu Mobil de Urgență și Descarcerare
ARACIP : Agenția Româ nă de Asigurare a Calită ții în Învă ță mâ ntul Preuniversitar

8. Descrierea procedurii operaţionale

8.1. Generalităţi - Prezenta procedură stabilește modul in care cadrele didactice, didactic- auxiliare sau nedidactice din școală susțin
in caz de urgenta funcțiile vitale ale posibilelor victime pâ nă la intervenția medicilor de urgență (SMURD)
8.2. Prezentarea pacientului la cabinetul medical sau a cadrelor medicale la locul accidentului.
 Etapele de acordare a primului ajutor sunt:
- să se asigure locul accidentului;
- se asigură securitatea persoanei accidentate, a celor din jur şi a salvatorului;
- se iau mă suri de prevenire pentru ca starea de fapt să nu se înră ută ţească .
 Personalul de prim ajutor trebuie să examineze accidentatul, să evalueze situaţia şi să înţeleagă cauzele care l-au provocat.
 Tratamentul aplicat în urma acestei evaluă ri nu trebuie să contribuie la agravarea situaţiei, se apreciază starea de conştienţă : Cum este
respiraţia? Care este culoarea feţei? Cum este pulsul? Cum este pielea? Se examinează corpul dacă sunt urme de leziune externe sau
traumatisme.
 După evaluarea funcţiilor vitale se acordă primul ajutor: se scutură umă rul pacientului şi se strigă : "Sunteţi treaz?" dacă nu există nici o
reacţie se deschid că ile de acces ale aerului şi să urmă reşte dacă pacientul respiră .
 Dacă pacientul nu respiră , dar are puls, se începe respiraţia artificială . Dacă nu respiră şi nu are puls, se încep manevrele de resuscitare
cardio-respiratorie. În tot acest timp pacientul este aşezat pe un plan dur, iar membrele inferioare sunt susţinute ridicate. Resuscitarea
se opreşte la preluarea accidentatului de că tre personalul medical calificat sau la reluarea funcţiilor vitale.
 Dacă pacientul şi-a reluat funcţiile vitale, dar este inconştient se aşează în poziţie laterală stabilă , pâ nă la preluarea de că tre personalul
specializat.

5
NSTRUCTIUNE DE LUCRU IN CAZ DE PRIM- AJUTOR

6
Anexa 1-

ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR IN CAZ DE ACCIDENTE

Primul ajutor acordat uneori chiar de nespecialisti reprezinta o metoda eficienta de salvare a
vietii in situatii neprevazute (accidente, traumatisme, stop cardio-respirator, coma).

 Etape ale primului ajutor:

- incercam sa stabilim comunicarea cu persoana ranita/cu victima (prin intrebari de genul: ce s-a
intamplat cu dumneavoastra?, ma auziti? cum va numiti?, ce va doare?). Sunt si situatii in care victima
nu poate vorbi din cauza traumelor provocate de accident, dar daca reactioneaza si raspunde prin
gesturi la intrebarile noastre, la atingeri sau la altfel de stimuli extemi inseamna ca este constienta.
- daca nu raspunde si nu reactioneaza in nici un fel la stimulii verbali sau la atingeri inseamna ca
nu este constienta si atunci trebuie verificate imediat cele doua finctiii vital:. respiratia (daca victima
respira spontan) si circulatia (daca inima functioneaza controlul pulsului: la nivelul gatului - artera
carotida, la nivelul incheieturii mainii - artera radiala).
Cea mai importanta metoda pentru a ajuta la salvarea vietii unui om este resuscitarea cardio-
respiratorie. Aceasta este o tehnica de mare eficacitate, aplicabila si de persoanele care nu au studii
medicale. De preferat - pentru realizarea corecta a tehnicii de resuscitare - ar fi ca in scoli, facultati,
institutii sa existe periodic scurte stagii de instruire pentru acordarea primului ajutor.
Este bine sa se cunoasca fapul ca in caz de oprire a inimii, cel care acorda primul ajutor dispune
doar de 3 - 4 minute pentru a efectua cu succes resuscitarea. Dupa 4 minute se considera ca hipoxia
cerebrala (lipsa de oxigen la nivelul creierului) duce la leziuni cerebrale care vor transforma bolnavul,
eventual salvat, intr-o fiinta pur vegetativa.

 ABC-ul resuscitarii:
Respectati etapele de actiune in evaluarea fiinctiilor vitale:
- A.Airway – Eliberarea cailor respiratorii: mentinand deschise si libere caile aeriene se permite
circulatia aerului intre organism si mediul inconjurator.
- B. Breathing - Respiratia: procesul prin care patrunde aerul in plamani si se elibereaza dioxidul
de carbon in aerul atmosferic.
- C. Circulation - Circulatia: circulatia sangelui prin organism.

A. Airway – Eliberarea cailor respiratorii

Eliberarea cailor respiratorii prin ridicarea barbiei si hiperextensia capului apasand pe frunte.
Puneti una dintre maini pe fruntea pacientului ( astfel incat degetul mare si cel aratator sa raman libere
pentru a pensa nasul victimei cand i se face respiratie gura la gura). In acelasi timp cu doua degete de la
maina cealalta ridicati barbia victimei. In cazul victimei inconstiente este posibil ca limba sa-i cada in
spate spre faringele posterior blocand astfel caile aeriene superioare.

7
 Facand o hiperextensie a capului si radicand barbia, limba se ridica si elibereaza caile aeriene.
Eliberati gatul de eventualele haine stranse. Indepartati orice cauza de obstructie evidenta din gura.
Aceasta poate fi: dantura rupta, proteze dentare rupte, saliva, sange etc. Nu pierdeti timpul cautand
obstructii ascunse.

B. Breathing - Respiratia
Pastrand caile respiratorii libere ascultati, simtiti si observati daca victima respira adecvat. Va
aplecati asupra victimei cu fata catre torace si ascultati la nivelul cavitatii bucale a victimei zgomotele
respiratorii, simtiti daca exista schimb de aer apropiind obrazul de nasul si gura victimei, observati
miscarile pieptului
Pentru a decide prezenta sau absenta respiratiei ASCULTATI, SIMTITI SI VEDETI timp de
minimum 5 - 10 secunde.

C. Circulation – Circulatia

Circulatia este realizata de cord. Evaluarea acesteia se face prin verificarea pulsului. Pulsul se
poate simti cel mai bine pe artera carotida care este situata in santul format de unul din muschii gatului
si marul lui Adam. Degetele aratator si mijlociu localizeaza marului lui Adam si vor aluneca lateral pe
gat pana se simte bataia in varful acestora. Pulsul poate fi palpat pe ambele parti ale gatului, dar
niciodata in acelasi timp. Aceasta etapa poate fi executata simultan cu verificarea respiratiei, de
asemenea timp de 5 – 10 secunde. In urma evaluarii unui pacient inconstient ne putem confrunta cu una
din situatiile descries in continuare:

 Victima nu respira si nu are puls:

Primul gest in aceasta situatie este anuntarea situatiei la 961 sau 112 solicitand ajutorul
echipei medicale calificate si cu dotare corespunzatoare dupa care incepem resuscitarea cardio-
pulmonara. Daca victima nu respira, nu are puls si esti sigur ca va sosi ajutor profesionist calificat,
incepe ventilatia artificiala si compresiunile toracice. Ele se executa succesiv.
 In cazul in care sunteti singurul salvator raportul ventilatie masaj cardiac trebuie sa fie
de 2:15, acest lucru repetandu-se timp de un minut
 In cazul in care sunteti doi salvatori acest raport trebuie sa fie de 1:5. Se executa 10
cicluri dupa care se face reevaluarea pacientului. Fiecare ciclu se incepe cu ventilatia
artificiala si se termina cu ventilatie.

 Tehnica ventilatiei artificiale

Ingenuncheati langa pacient. Cu capul victimei in hiperextensie se mentine gura usor
intredeschisa cu o mana, in timp ce cu cealalta se sustine fruntea si se penseaza nasul. Inspirati profund
aer, aseaza-ti etans gura pe gum victimei, si insuflati aer timp de 2-3 secunde. In acelasi timp se verifica
daca toracele se ridica atunci cand noi insuflam.
Fiecare respiratie trebuie sa fie suficient de puternica astfel incat toracele sa se ridice. Tineti
capul in hiperextensie cu barbia ridicata indepartand gura de la gura victimei si lasati ca toracele
pacientului sa revina. Volumul de aer pe care il insuflam este mai important decat ritmul in care il
administram.

8
  Tehnica masajului cardiac extern
Cu victima asezata pe spate pe un plan dur se localizeaza punctul de compresie situat in partea
inferioara a sternului. Degetul inelar merge de-a lungul rebordului costal pana la apendicele xifoid
(locul de intalnire a coastelor). La acest nivel langa acest deget se aseaza alte doua degete, respectiv
degetul mijlociu si cel aratator, dupa care asezam podul palmei celeilalte maini, tangent la cele doua
degete plasate pe piept, aceasta este locul in care trebuie facute compresiunile toracice. Ingenuncheati
langa victima, faceti doua ventilatii dupa care gasiti punctul de reper cu degetul inelar, pornind din
partea inferioara a rebordului costal, catre apendicele xifoid (locul de intalnire a coastelor). Ajungand cu
degetul inelar la apendicele xifoid, asezati degetul mijlociu si aratator langa el, apoi asezati podul palmei
celeilalte maini, acesta fiind locul in cam trebuie facute compresiunile. Asezati cealalta mana (cea cu
care am reperat apendicele xifoid), peste mana situata pe stern fara ca degetele sa se sprijine pe torace.
Cu coatele intinse, cu bratele perpendicular pe stem, linia umerilor sa fie paralela cu linia longitudinala a
pacientului se fac compresiunile astfel incat sa infundam stemul cu o adancime de aproximativ 4 - 5 cm
(numarand cu voce tare, si 1 si 2 si 3 si 4 si 5”). Frecventa compresiunilor externe trebuie sa fie de 80 -
l00/min.

 Victima nu respim dar are puls:

In acest caz prima etapa de actiune consta din efectuarea unui numar de 10 ventilatii artificiale
dupa cam vom anunta 961 solicitand ajutor medical calificat. Ne reintoarcem, reevaluam starea
pacientului si vom actiona in functie de ceea ce vom constata. In cazul in care situatia va fi nemodiflcata
vom continua ventilatia pacientului verificand periodic pulsul pacientului.

 Victima respira si are puls:

Daca victima inspire si am puls, dar este inconstienta o vom aseza in pozitia laterala de siguranta.
Ingenunchind langa victima vom elibem caile aeriene prin hiperextensia capului si ridicarea barbiei.
Asezam bratul cel mai apropiat al victimei in unghi drept fata de corp, iar antebratul se indoaie in sus.
Vom trece la celalalt brat al victimei peste torace asezand dosul palmei pe obrazul victimei.
Se ridica genunchiul ( cel opus fata de salvator) victimei, tragandu-l in sus si mentinand piciorul
pe pamant. Cu o mana vom prinde umarul opus fata de salvator si cu cealalta mana genunchiul
pacientului. Il vom intoarce lateral spre salvator; ne asiguram ca se sprijina pe genunchi sip e cot,
rearanjam capul in hiperextensie si deschidem gura.
Anuntam la 961 solicitand ajutor medical certificate. Ne reintoarcem apoi la victim, reevaluam
situatia si supraveghem pacientul pana la sosirea echipajului medical.

 Primul ajutor in caz de arsuri

Arsurile sunt accidente provocate de caldura sub diferite forme, agenti chimici, electricitate si
iradiatii.
 Arsurile termice se datoresc caldurii, care poate actiona prin: flacara, lichide cu temperatura inalta,
metale incalzite, gaze sau vapori supraincalziti, corpi solizi incandescenti
 Arsurile chimice sunt produse de unii acizi ca: acid azotic, clorhidric, sulfuric, oxalic, etc sau de

9
 substante alcaline: hidroxid de sodiu, de potasiu, de calciu, amonia gazos, etc.
 Arsurile electrice se datoresc contactului cu un conductor electric aflat sub tensiune.
 Arsurile prin radiatii – produse de razele solare, raze ultraviolet, etc.
Bilantul lezional al pacientului ars se face in functie de suprafata arsa si de gradul de profunzime
al arsurii. Pentru calcularea suprafetei arse se foloseste regula lui Wallace numita si regula lui 9. Prin
aceasta regula se poate exprima in procente suprafata arsa a fiecarui segment de corp, care sunt
exprimate cu cifra 9 sau multiplu de noua.
De exemplu: arsura unui brat reprezinta 9%, iar a intregului membru inferior este de 18%. In
total arsura a afectat 27% din suprafata corpului. Evaluarea suprafetei arse la nou-nascuti si la copii
este mult diferit, deoarece la aceasta categorie de pacienti capul reprezinta suprafata cea mai mare si
anume 18%, iar membrele inferioare sunt reprezentate de un procentaj mai mic comparative cu adultul.
Localizari periculoase si arsuri grave sunt:
- fata, gatul pentru ca arsurile la acest nivel pot fi urmate de complicatii la nivelul aparatului
respirator;
- toate arsurile care sunt in apropierea fetei (pleoape), mainii, peroneului, zonele de flexie ale
membrelor, leziuni circulare la nivelul membrelor;
- arsurile care depasesc mai mult de 30% din suprafata arsa indiferent de gradul de arsura;
- arsurile de gradul III si care depasesc 10% din suprafata corpului;
- arsurile complicate cu fracturi si cu distrugeri masive de tesuturi moi;
- arsuri profunde cauzate de substante acide sau de curent electric.

In functie de gradul de distrugere al tesuturilor si profunzimea arsurii se descriu patru grade:

 Arsura de grad I intereseaza numai stratul superficial al pielii, epidermul. Se manifesta prin
roseata pielii, edem local, durere, frisoane. Arsura tipica de gradul I este eritemul solar, produs prin
expunerea indelungata si nerationala la soare. Dureaza 3-4 zile, dupa care roseate scade fiind
inlocuita de o pigmentatie bruna urmata de descoamatie.
 Arsura de grad II intereseaza epidermul pe care-l decoleaza de derm provocand aparitia
flictenelor, veziculare (basici) pline cu lichid galbui, care nu este altceva decat plasma sangvina
extravazata. Acest tip de arsura este provocat de lichide fierbinti sau metale incandescente, care au
actionat o durata scurta asupra pielii. Este cea mai dureroasa pentru ca sunt atinse terminatiile
nervoase de la acest nivel.
 Arsura de grad III intereseaza dermul in totalitatea lui. Flictenele au continut sangvinolent.
Durerea nu mai este atat de intensa, poate sa si lipseasca deoarece terminatiile nervoase pot fi sau
sunt distruse complet.
 Arsura de grad IV intereseaza toate straturile pielii, apare necroza (moartea celulelor).

Primul ajutor in cazul pacientilor care au suferit o arsura respecta principiile deja discutate.
Siguranta salvatului este primul lucru de care trebuie sa ne asiguram. Controlul nivelului de constienta si
evaluarea functiilor vitale conform protocolului ABC sunt si ele valabile.
Caracteristici:
 In cazul arsurilor provocate de flacara. Important in aceste situatii este oprirea cat mai rapida a
arderii cu jet de apa. Acest lucru este valabil si pentru situatiile cand flacara este deja stinsa,

10
 deoarece in acest moment arsura se poate propaga in continuare in profunzime. Se indeparteaza
hainele pacientului cu conditia ca acestea sa nu fie lipite de piele iar manevra de desbracare sa
produca distrugeri tisulare. Odata cu dezbracarea pacientului se va asigura protectia acestuia de
hipotermie.
 In cazul arsurilor provocate de substante chimice. Spalarea suprafetei arse cu jet de apa in aceste
situatii trebuie sa fie de o durata mai mare, pentru a fi siguri ca se indeparteaza orice urma de
substanta cauzatoare. Profunzimea arsurii este direct proportionala cu timpul de contact, de
concentratia substantei si proprietatile substantei.
 In cazul arsurilor provocate de curentul electric. Important este indepartarea pacientului de sursa
de curent (sau invers). Totdeauna se are in vedere posibilitatea leziunii la nivel de coloana cervicala
(datorita mecanismului actiunii). Arsurile electrice produc leziuni atat la suprafata cat si in
profunzimea organismului. Tesuturile sunt distruse prin mecanisme termice. Se cauta poarta de
intrare si poarta de iesire a curentului electric. Acest lucru este important pentru ca ne furnizeaza
informatii privind traseul urmat de curent prin organism. Distrugerea tisulara este maxima la
punctul de intrare. Daca sunt interesate vase importante apar gangrene iar daca traseul intersecteaza
inima pot apare tulburari in activitatea inimii deosebit de grave chiar moarte.
Generalitati:
 Jetul de apa trebuie folosit numai pentru regiunile afectate;
 Este interzisa folosirea cremelor, unguentelor, substantelor uleioase;
 Se folosesc pe cat posibil pansamente sterile sau carpe foarte curate, umezite; - Nu se pune
gheata in contact direct cu tegumentul;
 Se acopera pacientul pentru a preveni pierderea de caldura.

 Accidentele datorate curentului electric

Apar in urma trecerii acestuia prin corpul uman sau ca urmare a producerii unui arc electric. In
raport cu intensitatea curentului pot apare urmatoarele manifestari: senzatie de tremuratura a corpului,
contracturi musculare generalizate, pierderea constientei si chiar moartea.
La locul de contact al curentului, victima prezinta arsura, a carei intindere, profunzime si gravitate
se datoresc transformarii la exterior sau la interiorul corpului a energiei electrice in energie caloric.
Voltajul arde si intensitatea omoara.
Conduita de urmat: Siguranta salvatorului: nu atingeti victim inainte de a intrerupe curentul
electric. Se intrerupe sursa de current. Se indeparteaza victima de sursa de curent utilizand un obiect
uscat ca de exemplu o coada de matura, haine uscate, avand grija sa va plasati pe o zona uscata.
Evaluarea nivelului de constienta si functiile vitale (ABC) este pasul urmator cu mentiunea ca se
considera posibilitatea existentei leziunii de coloana cervical. Daca victima nu respire si nu are puls se
incepe imediat manevrele de resuscitare cardio-pulmonare dupa ce a fost solicitat ajutorul unui echipaj
calificat. Toti pacientii electrocutati se transporta la spital.

 Supradoza de alccol, antidepresive, toxice inhalatorii, narcotice si tranchilizante

1. Daca victima este in stare de soc, daca victima este inconstienta si vomita, se intoarce pe lateral si va
asigurati ca respire bine. Va asigurati ca victima nu sufera de frig, acoperiti-o cu paturi sau haine.
Ridicati picioarele victimei pe un sul sau o gramada de haine, cu conditia ca acest lucru sa nu fie

11
 dureros. Daca aceste semen nu apar, iar victima pare sa se gaseasca in stare
normal, urmati victima deoarece aceste semne pot oricand surveni.
2. Daca victima nu respira si nu are puls, se va efectua simultan respiratia gura la
gura si masaj cardiac.
3. Daca victima are puls dar nu respira, se va incepe imediat respiratia gura la gura.
4. Sunati la 961 sau 112.
5. Incercati sa treziti victima, ciupind-o de brate, si incercati sa o tineti treaza pana
la sosirea medicului.

 Lesinul
In general victimele care au suferit un lesin isi revin foarte repede. Daca acest
lucru nu se intampla, victima poate fi in pericol mare si trebuie sa sunati la 961 sau
112. Apoi:
 Intindeti victima pe spate si asigurati-va ca respira usor.
 Linistiti victim, aplicandu-I o compresa rece pe fata.
 Daca victima varsa, se pune in pozitie laterala si mentineti caile respiratorii
libere.
 Anuntati incidentul medicului de familie.

 Intoxicatia cu fum
Deseori integrate intr-un tablou asociat cu arsuri si traumatisme, intoxicatia
cu fum de incendiu este cauza cea mai frecventa de mortalitate si morbiditate a
victimelor de incendiu.
Manifestari clinice: cefalee, agitatie, tulburari de constienta, depozitare de
funingine la nivelul orificiilor nazale, a gurii si a faringelui, tuse, dispnee, voce
ragusita.
Conduita de urmat: Protectia personala este deosebit de importanta.
Evaluarea nivelului de contienta si a functiilor vitale (ABC), dupa ce victima a
fost scoasa din mediul toxic. Transportul cat
mai urgent la spital cu administararea de oxigen, precoce, in concentratii crescute.
Pacientii inconstienti
se transporta in pozitie lateral de siguranta.

 Starea de soc (insuficienta circulatorie), hemoragii interne

Starea de soc poate pune viata in pericol!
Semnele sunt: transpiratii reci, slabiciune, respiratie neregulata, frison,
paloare sau buze si unghii violacee, puls rapid si slab.
1. Sunati la 961 sau 112.
2. Nu se vor da alimente sau lichide victimei.
3. Intindeti victima pe spate dar nu o deplasati daca a suferit rani la spate sau
gat. Daca victima este inconstienta si prezinta rani grave la maxilar sau la fata,
sau vomita, se intoarce pe lateral si sa va asigurati ca respira bine.
4. Va asigurati ca victima nu sufera de frig, acoperiti-o cu paturi sau haine.
5. Ridicati picioarele victimei pe un sul sau o gramada de haine, cu conditia ca
acest lucru sa nu fie dureros.

12
 9. Responsabilităţi şi răspunderi în derularea activităţii
9.1. Director/profesori responsabili de structura/profesori de serviciu pe scoala:
 Coordonează aplicarea procedurii la nivelul unităţii şcolare;
 Incheie protocoale de parteneriat cu doctorii de la dispensarul din
comuna
9.2. Diriginţi

 coordonează cunoasterea si aplicarea procedurii la nivelul claselor

 întocmesc procese verbale
9.3. Elevi
 au obligaţia ca in momentul cand observa ca un coleg are nevoie de ajutor in sistem
de urgenta sa anunte dirigintele/invatatorul/ profesorul de serviciu/profesorul care
sustine ora respectiva
9.4. Părinţi
 Sa lase numar de telefon valid pentru a puteaa fi contactati in caz de urgenta asumă
întreaga responsabilitate in cazul permiterii copilului sa ia la scoala telefonul mobil;

10. Cuprins
Nr. componentei în
cadrul procedurii Denumirea componentei din cadrul procedurii operaţionale Pagina
operaţionale
Coperta 1
1 Lista responsabililor cu elaborarea, verificarea şi aprobarea ediţiei sau, 2
după caz, a reviziei în cadrul ediţiei procedurii operaţionale
2 Situaţia ediţiilor şi a reviziilor în cadrul ediţiilor procedurii operaţionale 2
3 Lista cuprinzând persoanele la care se difuzează ediţia sau, după caz, 3
revizia din cadrul ediţiei procedurii operaţionale
4 Scopul procedurii operaţionale 3
5 Domeniul de aplicare a procedurii operaţionale 3
6 Documentele de referinţă (reglementări) aplicabile procedurii 4
operaţionale)
7 Definiţii şi abrevieri ale termenilor utilizaţi în procedurii operaţionale 4
8 Descrierea procedurii operaţionale -anexe 5
9 Responsabilităţi şi răspunderi în derularea activităţii 13
10 Cuprins 13

13