Soluţie tehnică inovativă pentru protecţia catodică intrinsecă și

electroprotecţia unei conducte subterane de gaze

(Innovative Technical Solution for Intrinsic Cathodic Protection and Electric Safety o an
Underground Metallic Gas Pipe-Line)

(Full text in Romanian)

Ladislau RADERMACHER1, Hermina MOSCALIUC2, Dorian MARIN2, Daniel LINGVAY3,

Gabriela OPRINA2
1Universitatea din Petroșani , Romania; 2INCDIE ICPE-CA, București , Romania;
3BUniversitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Romania

Abstract
Based on the gathered data this study developed and tested an innovative technical solution for intrinsic (without
external cathodic current source) cathodic protection based on rectifying and limiting the AC voltage induced in the
pipe-line. A Φ 161 mm underground metallic pipeline’s – with 565 m total lengths and a three-layer anti-corrosive
protection by bituminous insulation – state of the corrosion was investigated. The tested pipe crosses three electric
railway lines (50 Hz–28 kV) then runs approximately along them. After 19 years of being underground, the
electrochemical determinations showed electrochemical potentials between –0.28 and –0.36VCu/CuSO4. The measured
AC voltage (above the ground) was between 4.1 Vrms and 5.6 Vrms. Furthermore, the developed technical solution
offers an electro-protection to dangerous high-voltages in case of thunderstruck and/or accidental contact with live
electric lines.
Keywords: underground pipes, corrosion, insulation ageing, bituminous insulation

Received: January,07, 2016

de dispersie „vagabonzi” [2, 3], atât în c.c. [2], cât și

1. Introducere
Problematica siguranţei în exploatare a
conductelor subterane de distribuţie a utilităţilor
urbane, în special al celor cu risc ridicat în
exploatare (cum ar fi distribuţia de gaze naturale),
este interdisciplinară, complexă și de o importanţă
practică deosebită.
Conductele subterane, în special cele din
aglomerări urbane, sunt expuse la o serie de factori
de stres a căror acţiune sinergică duce la
degradarea materialelor din care sunt confec-
ţionate.
Tradiţional, pentru distribuţia utilităţilor
urbane, se utilizează material tubular metalic (oţel
carbon), peste care, în scopul prevenirii coroziunii,
se aplică un strat de protecţie anticorozivă
(„protecţie de bază”). Protecţia anticorozivă totală
se asigură prin injecţia în reţeaua de protejat a unui
curent catodic faţă de niște electrozi (anozi)
îngropaţi (protecţie catodică) [1]. Desigur,
protecţia catodică poate fi eficientă din punct de
vedere tehnico-economic, numai în cazul în care
calitatea „protecţiei de bază” este corespun-
zătoare, respectiv, dacă acesta prezintă o rezistenţă
de izolaţie mai mare de 10 kΩ/m2, respectiv dacă
densitatea de curent de protecţie nu depășește cca. 10
mA/m2 și dacă rezistenţa de dispersie a anozilor de
injecţie este de maxim 1 Ω [2].
Coroziunea conductelor metalice subterane este
rezultatul acţiunii sinergice a factorilor chimici și
microbiologici agresivi din sol precum și a curenţilor
în c.a. [4-7]. Desigur, acţiunile acestor factori de stres
depind de calitatea materialelor utilizate la
realizarea protecţiei de bază.
Pentru izolarea de bază a ţevilor din oţel vechi
de peste 100 ani, s-au practicat izolaţiile
bituminoase [8] cu diverse întărituri (hârtie, bandă
PVC, fibră de sticlă etc.). În urma progresului
tehnic în domeniul materialelor, actualmente, la
investiţiile din ultimii 15 ani, izolaţia se realizează
aproape exclusiv din polietilenă (extrudată [9] sau
folii aplicate la cald [10, 11]) sau polipropilenă
extrudată [12], materiale ce prezintă calităţi
excelente de izolaţie anticorozivă [11, 13].
Materialele îngropate în sol sunt expuse
coroziunii și degradării din cauza agresivităţii
chimice a solului dată de aciditatea (pH-ul) și
salinitatea solului. Pe de altă parte, flora
microbiologică, în special mucegaiurile
filamentoase din sol, are un rol determinant atât în
coroziunea metalelor [14-17], cât și în biodeteriorarea
materialelor de protecţie aplicate pe structurile
metalice îngropate [18–22]. Se remarcă faptul că
biodeteriorarea materialelor de protecţie a metalelor
este substanţial accelerată în solurile poluate cu
substanţe organice (care pot constitui sursă de carbon
pentru microorganisme) [23–25].
Forme accelerate de coroziune și biodeteriorare a
conductelor subterane aferente reţelelor de distribuţie
a utilităţilor urbane au fost raportate în cazul
structurilor metalice perturbate prin curenţi de
dispersie în c.a. [4, 5, 18–22], fapt ce se poate explica
114 ELECTROTEHNICĂ, ELECTRONICĂ, AUTOMATICĂ (EEA), vol. 64 (2016), nr. 2
prin stimularea activităţii metabolice a unor
microorganisme în câmp electric de 50 Hz [26].
Având în vedere aceste considerente, se
constată că, problematica coroziunii și a bio-
deteriorării reţelelor subterane de distribuţie a
utilităţilor urbane, factor determinant durabilităţii
și siguranţei în exploatare a acestora, este o
problematică deosebit de complexă și inter-
disciplinară (știinţa materialelor, chimie-
electrochimie, inginerie electrică, biologie, instalaţii
etc.). Prevenirea avariilor, respectiv asigurarea
unei durabilităţi și a siguranţei sporite în
exploatare, se poate asigura numai prin
implementarea unor metode adecvate de
protecţie [5] (eficiente din punct de vedere tehnic
și acceptabile din punct de vedere economic) și prin
studii de diagnoză inteligentă preventivă, respectiv
estimarea fundamentată a timpului de viaţă rămas
[13,19] și prevederea /programarea lucrărilor de
reparaţie și/sau de înlocuire ce se impun. În lipsa
acestor măsuri, degradarea conductelor poate duce
la incidente grave cu costuri materiale, sociale
(deseori cu victime umane) și ecologice deosebite
[27, 28].
Având în vedere aceste considerente, scopul
lucrării constă în evaluarea stării de coroziune la o
conductă metalică îngropată de gaze naturale (cu
Figura 1. Schiţa amplasamentului și încadrarea în zonă a conductei investigate
La o lună de la îngropare, au fost măsurate
potenţialele conductă /sol cu un multimetru HC81
și un electrod de referinţă de Cu/CuSO4,
înregistrându-se valorile:
− la flanșa electroizolantă din SRM: –0,432 VCu/CuSO4;
− pe porţiunea aparentă de pe strada Libertăţii (în
dreptul nr. 214): –0,422 VCu/CuSO4;
− la căminul cu vană: –0,401VCu/CuSO4.
De asemenea, a fost măsurată calitatea izolaţiei
bituminoase prin metoda protecţiei catodice
mobile (STAS 7335/3-86) și s-au înregistrat
potenţiale între –1,295 VCu/CuSO4 și –1,225 VCu/CuSO4,
la o densitate de curent catodic de 6,42 µA/m2
suprafaţă în contact cu solul.
După 19 ani de la îngropare (martie 2016), au
fost repetate măsurătorile de potenţial conductă
/sol și s-au găsit valorile următoare:
− la flanșa electroizolantă din SRM: –0,360 VCu/CuSO4;
presiunea medie de 6 bari) expusă acţiunii sinergice
atât factorilor chimici și microbiologici agresivi din
sol, cât și curenţilor de dispersie în c.a., induși de
liniile de calea ferată electrificată din zona de
amplasare. De asemenea, se prezintă o soluţie
tehnică inovativă pentru prevenirea deteriorării
accelerate a conductei în cauză.
2. Analiză de caz–tronson de conductă
perturbată prin curenţi de dispersie în c.a.
A fost investigată conducta de gaze de medie
presiune (6 bari) de Φ 161 mm și cu o lungime totală
de 565 m din orașul Aninoasa, jud. Hunedoara.
Ţeava din oţel, cu izolaţie întărită (trei straturi de
bitum), a fost îngropată în aprilie 1997. Conducta
pleacă din staţia de reglare măsurare (SRM) la care
este racordată prin flanșă electroizolantă. Este
pozată la marginea carosabilului pe strada
Libertăţii, pe care are o porţiune aparentă de 10 m
până la trecerea la nivel cu trei linii de cale ferată
electrificată unde are montată o vană de separare
pentru subtraversarea căii ferate. La 60 m de la
căminul cu vana de separare, conducta metalică
este racordată la o conductă din polietilenă de înaltă
presiune. Schiţa amplasamentului și încadrarea în zonă
este prezentată în fig. 1.
− pe porţiunea aparentă de pe strada Libertăţii (în
dreptul nr. 214): –0,281 VCu/CuSO4;
− la căminul cu vană: –0,301 VCu/CuSO4;
În martie 2016, au mai fost măsurate tensiunile
induse în conductă de linia de contact a căii ferate
electrificate și s-au înregistrat valorile:
− la flanșa electroizolantă din SRM: 4,1 Vrms;
− pe porţiunea aparentă de pe strada Libertăţii (în
dreptul nr. 214): 4,9 Vrms;
− la căminul cu vană: 5,6 Vrms
Aceste valori sunt în bună concordanţă cu
valorile calculate pentru amplasamentul conductei
raportată la cea a liniilor de cale ferată electri-
ficată prin metoda interpolării numerice [29];
abaterile înregistrate fiind de ±8 %.
La remăsurarea calităţii izolaţiei din martie
2016, s-au înregistrat potenţiale între
–1,298 VCu/CuSO4 și –1,293 VCu/CuSO4, la o densitate de
 ELECTROTEHNICĂ, ELECTRONICĂ, AUTOMATICĂ (EEA), vol. 64 (2016), nr. 2
curent catodic de 19,6 µA/m2 suprafaţă în contact
cu solul. Se constată că, faţă de valoarea iniţială,
curentul necesar de protecţie catodică a crescut de
peste 3 ori, încadrându-se la limită în prevederile
STAS 7335/3-86 pentru conductele de gaze
(valoarea maxim acceptată la o conductă nouă, la
o lună după îngropare, fiind de 20 µA/m2).
Din analiza datelor mai sus prezentate, se
constată că în cei 19 ani de la îngropare, sub
acţiunea factorilor agresivi din sol în sinergie cu
tensiunea în c.a. indusă de calea ferată
electrificată din zonă, rezistenţa anticorozivă a
izolaţiei bituminoase a scăzut de peste trei ori,
situaţie în care riscul de perforare prin coroziune a
materialului tubular este ridicat și în conformitate
cu reglementările tehnice în vigoare se impune
protecţia anticorozivă activă prin protecţie
catodică a obiectivului.
De asemenea, se remarcă faptul că, în scopul
asigurării electroprotecţiei conductelor de gaze,
reglementările tehnice impun ca să fie legate la
prize de pământare cu rezistenţă de dispersie mai
mică de 4 Ω conductele cu porţiuni aparente expuse
contactului accidental cu conductori electrici
Figura 2. Schiţa de realizare / implementare a sistemului complex de protecţie conceput
Semnificaţiile notaţiilor din fig. 3 sunt:
a) semnalul perturbator, în absenţa
protecţiei; Ecor=potenţialul mixt de
coroziune al conductei, în absenţa
semnalului perturbator; Ecor=potenţialul
mixt de coroziune al conductei, în
prezenţa semnalului perturbator);
E=potenţiale; t=timpul;
b) semnalul perturbator, redresat prin
decuplare polarizată; Ek=potenţialul
catodic, în urma polarizării catodice cu
semnalul perturbator redresat prin
decuplare polarizată;
c) formarea curenţilor de protecţie în urma
redresării semnalului perturbator;
1. conducta subterană protejată prin
decuplare polarizată;
2. dispozitive „corp solid”
specializate pentru decuplarea
polarizată a semnalelor
115
aflate sub tensiune precum și cele ce
subtraversează linii de cale ferată electrificată.
3. Soluţia tehnică propusă
Având în vedere cele din subcapitolul 2, în
context cu fig. 1, se constată că implementarea
unui sistem independent de electrosecuritate prin
legare la pământ și a unui sistem de protecţie
catodică ar impune lucrări deosebit de costisitoare,
respectiv: separarea porţiunii aparente și a
subtraversării de cale ferată prin flanșe
electroizolante (în total, 4 flanșe electroizolante)
și implementarea unei staţii de protecţie catodică
(cu anodul de injecţie și branșamentul electric
aferent). Curentul catodic necesar asigurării
protecţiei totale a conductei investigate este mai
mic de 50 mA.
Având în vedere aceste considerente, în scopul
asigurării simultane a electroprotecţiei și a
protecţiei anticorozive, în baza unei soluţii tehnice
originale [30–32], pentru conducta investigată, a
fost conceput un sistem complex de protecţie
globală schiţat în fig. 2.
perturbatoare în c.a.;
3. prize de pământare (anozi);
IP=curenţii de protecţie (catodici
pentru 2), obţinuţi în urma
redresării semnalelor
perturbatoare prin decuplare
polarizată [2].
Din analiza fig. 2, se constată că electro-
securitatea conductei este asigurată prin legarea la
pământ prin câte o priză de pământare special
concepută la capătul din SRM și la vana de separare
a subtraversării căii ferate prin niște dispozitive
semiconductoare specializate de tip DPS 150 Z care
asigură atât electroprotecţia conductei faţă de
tensiuni mai mari de +35 V, cât și redresarea
limitativă a tensiunii alternative induse în conductă
și convertirea curentului în c.a. perturbator în
curent catodic de protecţie [2]. Modul de
funcţionare a sistemului de protecţie conceput este
schiţat în fig. 3.
116 ELECTROTEHNICĂ, ELECTRONICĂ, AUTOMATICĂ (EEA), vol. 64 (2016), nr. 2
(a) (b)
(c)
Figura 3. Principiul protecţiei active prin decuplarea
polarizată a conductelor subterane perturbate
prin curenţi de dispersie în c.a. [2]
În scopul asigurării unei durabilităţi ridicate la
funcţionare în regim de montură anică, prizele de
pământare P1 și P2 din fig. 2 se vor executa din bară
de aliaj Fe-Si (14 %) [33], corespunzător dimensionate
pentru o rezistenţă de dispersie mai mică de 4 Ω.
4.Concluzii
A fost investigată starea de coroziune a unei
conducte metalice de distribuţie gaze, după 19 ani
de la îngropare. În urma măsurătorilor în teren
întreprinse, s-a constatat că rezistenţa de izolaţie
anticorozivă a conductei în cei 19 ani s-a degradat
apreciabil (curentul catodic necesar protecţiei
totale a crescut de peste 3 ori), fapt ce se
datorează în primul rând perturbaţiilor în c.a.
induse în conductă de liniile de contact ale căii
ferate electrificate paralele cu conducta în cauză.
În scopul asigurării unei durabilităţi și siguranţe
sporite în exploatare, în baza datelor achiziţionate
din teren, a fost conceput un sistem complex de
protecţie, simplu de implementat și care asigură
simultan atât electrosecuritatea conductei faţă de
contact accidental cu conductori aflaţi sub
tensiune, cât și protecţia catodică intrinsecă (fără
sursă exterioară de curent catodic), prin redresarea
limitativă a curenţilor de dispersie în c.a. induși în
conductă.
5. References
[1] **** EN 12954:2001: Cathodic protection of buried or
immersed metallic structures. General principles
and application for pipelines.
[2] LINGVAY I., Coroziunea datorată curenţilor de
dispersie „vagabonzi”, Editura Electra, București,
2005.
[3] LINGVAY I., LINGVAY C., RUS G., ANCĂȘ L., Protecţia
anticorosivă a conductelor metalice subterane,
Editura Electra, București, 2002.
[4] MICU D., LINGVAY I., SIMION E., Modelarea și
predicţia fenomenelor de interferenţă în regim
electrocinetic, Editura Electra, București, 2006.
[5] LINGVAY I., CĂLIN C., STOIAN F., BABUTANU C.,
LINGVAY C., SECRETEANU N, “Contributions to the
control of A.C. stray currents corrosion” in Revue
Roumaine de Chimie, 2001, vol. 46 (no. 2), pp. 85-
90.
[6] LINGVAY I., VOINA A., LINGVAY C., MATEESCU C.,
“The impact of the electromagnetic pollution of the
environment on the complex build-up media”, in
Revue Roumaine des Sciences Techniques, série
Électrotechnique et Énergétique, 2008, Tome 53
(no. 2bis, Avril-Juin), pp.95-112.
[7] LINGVAY I., LINGVAY C., VOINA A., “Impact of the
anthropic electromagnetic fields on electrochemical
reactions from the biosphere”, in Revue Roumaine
des Sciences Techniques série Électrotechnique et
Énergétique, 2008, Tome 53 (no. 2bis, Avril-Juin),
pp.85-94.
[8] STAS 2484/85: Bitum pentru protecţia conductelor
metalice îngropate.
[9] EN 10285/1996: Steel Tubes and Fittings for on and
off-shore pipelines. External three layer extruded
polyethylene based coatings.
[10] DIN EN 10287 (1996-10): Steel tubes and fittings for
on and off-shore pipelines. External fused
polyethylene based coatings.
[11] NIŢĂ P., LINGVAY M., SZATMÁRI I., LINGVAY I.,
“Comportarea în exploatare a izolaţiilor anticorozive
din folie de polietilenă aplicată la cald” [The
Behavior in Exploitation of the Hotstamped
Polyethylene Foil Anticorrosive Insulations], in
Electrotehnica, Electronica, Automatica (EEA),
2013, vol. 61 (nr. 3), pp. 40-45.
[12] DIN EN 10286 (1996-10): Steel tubes and fittings for
on and off-shore pipelines. External three layer
extruded polypropylene based coatings.
[13] LINGVAY I., LINGVAY C., ISOC D., “Studii privind
îmbătrânirea rezistenţei de izolaţie anticorozivă și a
rezistenţei de trecere a izolaţiilor din polietilenă
aplicată conductelor metalice subterane”, in
Electrotehnica, Electronica, Automatica (EEA), 2009,
vol. 57 (nr. 1, ian.-mart.), pp. 41-44.
[14] PRIOTEASA P., LINGVAY M., SZATMÁRI I., BURUNŢEA
N., LINGVAY I., “Carbon Steel Corrosion in the
Presence of Aspergillus Niger Fungi’s”, in
Electrotehnica, Electronica, Automatica (EEA),
2014, vol. 62 (nr. 2), pp. 60-65.
[15] RADU E., MITREA S., UDREA O., PĂTROI D., MARIN D.,
“Corrosion of Electric Purposes Cooper in the
Presence of Aspergillus niger Filamentous Fungi -
Coroziunea cuprului de uz electrotehnic în prezenţa
mucegaiului filamentos Aspergillus niger”, in
Electrotehnica, Electronica, Automatica (EEA),
2015, vol. 63 (nr. 2), pp. 110–115.
[16] SZATMÁRI I., TUDOSIE L.M., COJOCARU A., LINGVAY
M., PRIOTEASA P., VIȘAN T., “Studies on biocorrosion
of stainless steel and copper in Czapek Dox medium
with Aspergillus niger filamentous fungus”, in UPB
Scientific Bulletin Series B: Chemistry and Materials
Science (Sci.Bull., Series B), 2015, vol. 77 (no.30),
pp. 91-102.
[17] LINGVAY I., RADU E., MITREA S., LINGVAY M., UDREA
O., SZATMÁRI I., “Az Aspergillus niger fonalas
penészgomba hatásai a vörösréz korróziójára -
Aspergillus niger filamentous fungi initiated
corrosion of red copper”, in Korróziós Figyelő
(Korroz.Figy.), 2014, vol. LIV (no.2), pp. 40-46.
[18] SZATMÁRI I., LINGVAY M., VLĂDOI C., LINGVAY I.,
“The influence of environmental factors in aging of
underground power cables: case study” [Influenţa
 ELECTROTEHNICĂ, ELECTRONICĂ, AUTOMATICĂ (EEA), vol. 64 (2016), nr. 2
factorilor de mediu asupra procesului de îmbătrânire
a cablurilor subterane de energie: studiu de caz], in
Electrotehnica, Electronica, Automatica (EEA),
2013, vol. 61 (nr. 4), pp. 48-55.
[19] SZATMARI I., LINGVAY M., TUDOSIE L., COJOCARU A.,
LINGVAY I., “Monitoring Results of Polyethylene
Insulation Degradability from Soil Buried Power
Cables”, in Revista de Chimie (Rev. Chim.-
Bucharest), 2015, vol. 66 (nr.3), pp.304-311.
[20] LINGVAY I., ÖLLERER K., LINGVAY C., HOMAN C.,
CIOGESCU O., “Contributions to study and control of
the degradations by corrosion of the underground
power cables. 2. The biodegrodability of the
underground cables”, in Revista de Chimie (București),
2007, vol. 58 (nr.7), pp.624-627.
[21] LINGVAY I, HOMAN C, CSUZI I, LINGVAY C, GROZA C,
The reliability of medium voltage power
installations. 2. Studies on the state of degradation
and failure of medium voltage underground power
lines from Cluj-Napoca city” [Fiabilitatea
instalaţiilor energetice de medie tensiune. 2. Studii
privind starea de degradare și defectarea unor LES
de medie tensiune, din Cluj-Napoca], in Electronică,
Electrotehnică, Automatizări (EEA), 2009, Vol. 57 (nr. 2,
apr.-iun), pp. 17-20.
[22] LINGVAY I., GROZA C., COMĂNESCU A., LINGVAY C.,
CIOGESCU O., HOMAN C., CIOBANU I., “Study on
microbiological degradation of the outer protective
sheaths of power cables” [Studiu privind degradările
microbiologice ale învelișurilor exterioare de
protecţie ale cablurilor de energie], in
Electrotehnica, Electronica, Automatica (EEA) 2008,
vol.56 (nr. 4, oct-dec.), pp. 13-16.
[23] RADU E., UDREA O., MITREA S., PĂTROI D., LINGVAY
I., “Biodegradabilitatea unor uleiuri de uz
electrotehnic prin acţiunea mucegaiurilor
filamentoase” [Biodegradability of some Electric
Purposes Oils Duo to Moulds], in Electrotehnica,
Electronica, Automatica (EEA), 2015, vol. 63 (nr. 4),
pp. 84 – 92.
[24] LI H, DONG Ch, ZOU S, “Corrosion behaviour of ultra
high strength steels in different single mould
environments”, in Journal of Chinese Society for
Corrosion and Protection, 2013, Issue 2, pp.129-135.
[25] LUGAUSKAS PROSYČEVAS A., RAMANAUSKAS I.,
GRIGUCEVIČIENĖ R., SELSKIENĖ A., PAKŠTAS A., “The
influence of micromycetes on the corrosion
behaviour of metals (Cu, Zn) in environments
polluted with organic substances”, in Chemija, 2009,
vol. 20 (no. 3), pp. 141–153.
[26] RADU E., LIPCINSKI D., TĂNASE N., LINGVAY I.,
“Influenţa câmpului electric de 50Hz asupra
dezvoltării culturilor de Aspergillus niger” [The
influence of the 50 Hz electric field on the
development and maturation of Aspergillus niger], in
Electrotehnica, Electronica, Automatica (EEA),
2015, Vol. 63 (nr. 3), pp. 68-74.
[27] Explozia de gaze din Zalău (15. sept. 2007):
https://www.youtube.com/watch?v=g3kIxWurr7Y
[28] Explozia de gaze din Sighetu Marmaţiei (19 feb.
2012): http://www.hotnews.ro/stiri-ultima_ora-
11544721-explozie-intr-local-din-sighetu-marmatiei-
sapte-tineri-fost-raniti-grav.htm.
[29] MICU D., SIMION E., LINGVAY I., CSUZI I., LINGVAY C.,
„Rezolvarea problemelor de interferenţă
electromagnetică prin aplicarea metodelor de
interpolare numerică”, in Electrotehnica,
Electronica, Automatica (EEA) 2009, Vol. 57 (nr. 2,
117
apr.-iun.), pp. 44-50.
[30] LINGVAY I., LINGVAY C. Metoda si dispozitiv pentru
electroprotectia structurilor metalice, Brevet RO
113778/30.09.1998.
[31] LINGVAY I., LINGVAY C., STOIAN F., BABUTANU C.A.,
Dispozitiv de electroprotectie a structurilor
metalice, Brevet RO 119399 /21.01.2000.
[32] LINGVAY I., LINGVAY C., BABUTANU C., STOIAN F.,
„Dispozitiv corp solid, pe baza de siliciu, destinat
electroprotectiei structurilor metalice”, in
Electrotehnica, Electronica, Automatica (EEA),
1998, Vol. 46 (nr.3-4), pp. 39-42.
[33] LINGVAY I., LINGVAY C., RUS G., LAŢA I.,
PAVLOVSCHI V., ANCAS L., Montură de anod de
injecţie, pentru protecţii anticorozive, Brevet RO
120717 B1 /28.02.2003.
6. Acknowledgment
This work was financially supported by the UEFISCDI of
Romania, under the scientific Programme PN II – PCCA, Contract
100/2014 - UPMEE.7.
Biography
Ladislau RADERMACHER was born in
Petroșani (RO) on January. 28, 1968.
He graduated the University of Petroșani
(1993) and in 2000 received the PhD degree
in the Mines, Oil and Gasses.
He is a Lecturer at Petroșani University,
Faculty of Mine.
His research Interests Underground Construction, Civil
Engineering, Rock Mechanics, etc.
E-mail: santierpetrosani@yahoo.com
Hermina MOSCALIUC was born in Ploiești
(RO), on February 7, 1980.
She graduated the Oil and Gas University of
Ploiesti, Faculty of Environmental
Engineering and Protection in Petroleum and
Petrochemical Industries, in 2003
and the Master Degree studies in Advanced Technologies in
Environmental Protection Engineering, in 2005.
She is a research assistant at INCDIE ICPE-CA and her research
interests concern on environmental engineering and
protection in industrial platforms.
Correspondence address: INCDIE ICPE-CA, Spl. Unirii, nr. 313.
București, România;
E-mail: moscaliuc_gabriela@yahoo.com
Dorian MARIN was born in Cluj-Napoca
(Romania), on June. 22, 1970. He graduated
the University „Politehnica” of Bucharest,
Romania in 1994 and received the PhD degree
in electric engineering from same university
in 2010. He is CS II at INCDIE ICPE-CA, in Bucharest (Romania).
His research interests concern electric machines, automation,
electric grids etc.
Correspondence address: INCDIE ICPE-CA, Spl. Unirii, nr. 313.
București, România; E-mail: dorian.marin@icpe-ca.ro
Daniel LINGVAY was born in Bucharest
(RO), on November 29, 1994. He is
currently studying in the 3rd year of BSc at
the “Babeș-Bolyai” University in Cluj-
Napoca, Faculty of Physics specializing on
physics- informatics.
He is interested in radio communications – is a licensed
ham radio with call sign YO5LD since 2009, and he is
“Master of Sports” since 2012.
Correspondence address:
E-mail: daniel_lingvay@yahoo.com
118 ELECTROTEHNICĂ, ELECTRONICĂ, AUTOMATICĂ (EEA), vol. 64 (2016), nr. 2
Gabriela OPRINA was born in Campina (RO),
on Nov. 23, 1978. She graduated
„Politehnica” University of Bucharest,
Faculty of Power Engineering, (RO) in 2003
and in 2008 she received the PhD degree
from the same university.
She is a scientific researcher (SR II) at INCDIE ICPE-CA
Bucharest, Department of Efficiency in Energy Conversion
and Consumption and the secretary of the Scientific Council
of this institution.
Her main research interests concern renewable energy
sources, hydraulics and fluid mechanics, environmental
engineering, energy conversion.
Correspondence address: INCDIE ICPE-CA, Spl. Unirii, nr. 313.
București, România; E-mail: gabriela.oprina@icpe-ca.ro