Câmpuri de probabilitate Câmpuri de probabilitate

Probabilităţi Probabilităţi Reguli de calcul cu probabilităţi Probabilităţi Reguli de calcul cu probabilităţi

Scheme probabilistice Scheme probabilistice

Evenimente şi operaţii cu evenimente
Prin experienţă aleatoare ı̂nţelegem acele experienţe ı̂n care intervine
ı̂ntâmplarea. Rezultatele posibile ale unei experienţe aleatoare se numesc probe
Metode numerice şi statistică sau cazuri posibile ale experienţei.
Numim eveniment aleator sau, mai simplu, eveniment (ataşat unei experienţe)
Curs 8 orice situaţie care se poate realiza prin una sau mai multe probe şi despre care
putem spune cu certitudine că s-a produs sau nu.
Evenimentul elementar este un eveniment care se realizează printr-o singura
probă a experienţei. Evenimentul compus este acel eveniment care se realizează
lect. Ciprian Deliu prin mai multe probe.
B cdeliu@tuiasi.ro Evenimentul sigur este acel eveniment care se realizează cu certitudine la fiecare
efectuare a experienţei, adică prin oricare dintre probe. Evenimentul imposibil
m moodle.deliu.ro este evenimentul care nu se realizează prin nici o probă a experienţei.
Evenimentul contrar unui eveniment dat este evenimentul care se realizează
Universitatea Tehnică ”Gh. Asachi” Iaşi atunci şi numai atunci când nu se realizează evenimentul dat.
Facultatea de Hidrotehnică, Geodezie şi Ingineria Mediului Exemplu: Fie E experienţa aruncării simultane a două zaruri. Probele experienţei sunt
perechile (1, 1) , . . . , (1, 6), (2, 1) , . . . , (2, 6) , . . . , (6, 1) , . . . , (6, 6) . Proba (i, j)
2019 reprezintă apariţia feţei cu numărul i de puncte de la primul zar şi a feţei cu numărul j
de puncte de la al doilea zar. Numărul tuturor probelor (al cazurilor posibile) este 36.
Fie A evenimentul ca suma de pe cele două feţe să fie 5. A se realizează prin probele
(1, 4), (2, 3), (3, 2), (4, 1), deci este un eveniment compus.
Evenimentul B care constă ı̂n apariţia probei (3, 7) este un eveniment imposibil, iar
evenimentul C care constă ı̂n apariţia oricărei perechi este un eveniment sigur.
Metode numerice şi statistică - Curs 8 1/14 Metode numerice şi statistică - Curs 8
Evenimentul sigur se notează cu Ω, evenimentul imposibil cu ∅, iar evenimentul
contrar lui A se va nota cu Ā. Avem evident Ω̄ = ∅, ∅ ¯ = Ω, A = A.
Două evenimente se numesc echivalente dacă ele se realizează prin aceleaşi
probe. Spunem că evenimentul A implică evenimentul B (vom nota atunci
A ⊂ B) dacă orice probă care realizează evenimentul A, realizează şi
evenimentul B. Are loc evident A ⊂ Ω şi ∅ ⊂ A, oricare ar fi evenimentul A.
Evenimentele A şi B se numesc compatibile dacă se pot realiza simultan, adică
dacă există probe care realizează atât pe A cât şi pe B. În caz contrar
evenimentele se numesc incompatibile sau disjuncte.
Date două evenimente A şi B numim reuniunea lor (notată A ∪ B) evenimentul
care se realizează atunci când se realizează cel puţin unul dintre evenimentele A
şi B. Se numeşte intersecţia evenimentelor A şi B (notată A ∩ B) evenimentul
care se realizează atunci când se realizează simultan evenimentele A şi B.
Evenimentele A şi B sunt disjuncte dacă A ∩ B = ∅.
Teoremă (Proprietăţi ale operaţiilor cu evenimente)
1 Dacă A ⊂ B, atunci A ∪ B = B şi A ∩ B = A.
2 A ∪ A = A, A ∪ ∅ = A, A ∪ Ā = Ω, A ∪ Ω = Ω, Ω ∪ ∅ = Ω,
A ∩ A = A, A ∩ ∅ = ∅, A ∩ Ā = ∅, A ∩ Ω = A, Ω ∩ ∅ = ∅.
Dacă A ⊂ C şi B ⊂ C, atunci A ∪ B ⊂ C şi A ∩ B ⊂ C.
3
4 A ∪ B = B ∪ A, A ∪ (B ∪ C) = (A ∪ B) ∪ C,
A ∩ B = B ∩ A, A ∩ (B ∩ C) = (A ∩ B) ∩ C,
A ∩ (B ∪ C) = (A ∩ B) ∪ (A ∩ C) , A ∪ (B ∩ C) = (A ∪ B) ∩ (A ∪ C) .
2/14 Metode numerice şi statistică - Curs 8 3/14

Câmpuri de probabilitate Câmpuri de probabilitate Câmpuri de probabilitate

Probabilităţi Reguli de calcul cu probabilităţi Probabilităţi Reguli de calcul cu probabilităţi Probabilităţi Reguli de calcul cu probabilităţi
Scheme probabilistice Scheme probabilistice Scheme probabilistice

Câmp de evenimente Definiţie Câmp de probabilitate

Fie Ω = {E1 , . . . , En } mulţimea evenimentelor elementare corespunzătoare unei Într-un câmp finit de evenimente (Ω, K), spunem că evenimentele
experienţe aleatoare şi K ⊆ P(Ω) o mulţime nevidă de evenimente. Ai ∈ K, i = 1, . . . , n formează un sistem complet de evenimente (sau o Definiţie (axiomatică a probabilităţii)
partiţie a câmpului) dacă: Fie (Ω, K) un câmp finit de evenimente. Se numeşte probabilitate pe câmpul
Definiţie considerat o funcţie P ∶ K → R care satisface axiomele:
i. ⋃ Ai = Ω
n

Cuplul (Ω, K) se numeşte câmp finit de evenimente dacă: i=1 i. P (A) ≥ 0, ∀A ∈ K

i. ∀A ∈ K ⇒ Ā ∈ K ii. Ai ∩ Aj = ∅, ∀i ≠ j, i, j = 1, . . . , n ii. P (Ω) = 1
ii. ∀A, B ∈ K ⇒ A ∪ B ∈ K. iii. P (A ∪ B) = P (A) + P (B), ∀A, B ∈ K, A ∩ B = ∅.
Evenimentele elementare corespunzătoare unei experienţe formează un sistem
Tripletul (Ω, K, P ) se numeşte câmp finit de probabilitate.
Observaţii: complet de evenimente.
Ω = {E1 , . . . , En } ı̂mpreună cu K = P(Ω) este un câmp finit de evenimente
1 Într-un câmp finit de evenimente (Ω, K) sunt adevărate afirmaţiile:
care conţine 2n evenimente: Au loc relaţiile:
A, B ∈ K ⇒ A ∖ B ∈ K P (∅) = 0
∅,
1
∅ ∈ K şi Ω ∈ K 2 P (Ā) = 1 − P (A)
A, B ∈ K ⇒ A ∩ B ∈ K {E1 } , . . . , {En } ı̂n număr de n = Cn1 n n
P ( ⋃ Ai ) = ∑ P (Ai ), ∀Ai ∈ K, i = 1, . . . , n cu Ai ∩ Aj = ∅ pentru i ≠ j.
{Ei , Ej } , i, j = 1, n, i < j, ı̂n număr de Cn2 ,
3
2 Dacă mulţimea evenimentelor elementare este infinită dar numărabilă i=1 i=1

atunci (Ω, K) se numeşte câmp infinit de evenimente dacă: ⋮ În cazul unui câmp infinit de evenimente, axioma a treia din definiţia
i. ∀A ∈ K ⇒ Ā ∈ K {E1 , E2 , . . . , En } = Ω, ı̂n număr de 1 = Cnn . probabilităţii devine:
ii. ∀Ai ∈ K, i ∈ I ⊂ N ⇒ ⋃ Ai ∈ K deci numărul total de evenimente este 1 + Cn1 + ⋯Cnn = (1 + 1)n = 2n . iii. P (⋃ Ai ) = ∑ P (Ai ), ∀Ai ∈ K, i ∈ I ⊆ N şi Ai ∩ Aj = ∅ pentru i ≠ j.
i∈I i∈I i∈I
Metode numerice şi statistică - Curs 8 4/14 Metode numerice şi statistică - Curs 8 5/14 Metode numerice şi statistică - Curs 8 6/14

Câmpuri de probabilitate Câmpuri de probabilitate Câmpuri de probabilitate

Probabilităţi Reguli de calcul cu probabilităţi Probabilităţi Reguli de calcul cu probabilităţi Probabilităţi Reguli de calcul cu probabilităţi
Scheme probabilistice Scheme probabilistice Scheme probabilistice

Reguli de calcul cu probabilităţi 4 Probabilitatea reuniunii evenimentelor independente: dacă A1 , A2 , . . . , An Schema lui Poisson
sunt evenimente independente, atunci
1 Probabilitatea diferenţei: Fie E o experienţă care constă ı̂n efectuarea a n experienţe independente
P ( ⋃ Ai ) = 1 − ∏(1 − P (Ai ))
n n

P (B ∖ A) = P (B) − P (A), ∀A, B ∈ K, A ⊂ B. Ei , i = 1, n. Considerăm de asemenea evenimentele Ai legate de

experienţele Ei , i = 1, n.
i=1 i=1

Inegalitatea lui Boole: Probabilitatea evenimentului care constă ı̂n realizarea a k (0 ≤ k ≤ n) din
2 Probabilitatea reuniunii (formula lui Poincare) 5

P (A ∪ B) = P (A) + P (B) − P (A ∩ B), ∀A, B ∈ K. P ( ⋃ Ai ) ≤ ∑ P (Ai )

n n cele n evenimente, atunci când se efectuează experienţa E, este
coeficientul lui xk din polinomul
Probabilităţi condiţionate: dacă B ∈ K şi P (B) ≠ 0, atunci funcţia
i=1 i=1
3
Q(x) = (p1 x + q1 )(p2 x + q2 ) . . . (pn x + qn ),
P (A ∩ B)
6 Formula probabilităţii totale: dacă A1 , A2 , . . . , An este un sistem complet
PB ∶ K → R, PB (A) = de evenimente şi X ∈ K atunci
P (B) unde pi = P (Ai ), qi = P (Āi ), i = 1, n.
P (X) = ∑ P (Ai ) ⋅ PAi (X) Considerăm cazul particular n = 4, k = 2 şi fie A evenimentul care constă
n
este o probabilitate pe (Ω, K).
Probabilitatea condiţionată PB (A) se mai notează cu P (A∣B).
i=1 ı̂n realizarea a două din cele patru evenimente. Avem:
P (A ∩ B) = P (B) ⋅ P (A∣B) 7 Formula lui Bayes: dacă A1 , A2 , . . . , An este un sistem complet de
A = (Ā1 ∩ Ā2 ∩ A3 ∩ A4 ) ∪ (Ā1 ∩ A2 ∩ Ā3 ∩ A4 ) ∪ (Ā1 ∩ A2 ∩ A3 ∩ Ā4 ) ∪
evenimente şi X ∈ K atunci
P ( ⋂ Ai ) = P (A1 ) ⋅ P (A2 ∣A1 ) ⋅ P (A3 ∣A1 ∩ A2 ) ⋅ ⋅ ⋅ ⋅ ⋅ P (An ∣ ⋂n−1
i=1 Ai ) ∪(A1 ∩ Ā2 ∩ Ā3 ∩ A4 ) ∪ (A1 ∩ Ā2 ∩ A3 ∩ Ā4 ) ∪ (A1 ∩ A2 ∩ Ā3 ∩ Ā4 )
n

P (Ak ) ⋅ PAk (X)

PX (Ak ) = , ∀k = 1, 2, . . . , n. P (A) = q1 q2 p3 p4 + q1 p2 q3 p4 + q1 p2 p3 q4 + p1 q2 q3 p4 + p1 q2 p3 q4 + p1 p2 q3 q4
i=1
Dacă evenimentele A şi B sunt independente, atunci
∑ P (Ai ) ⋅ PAi (X)
n

PB (A) = P (A) şi P (A ∩ B) = P (A) ⋅ P (B) i=1 care este egală cu coeficientul lui x2 din polinomul Q(x).

Metode numerice şi statistică - Curs 8 7/14 Metode numerice şi statistică - Curs 8 8/14 Metode numerice şi statistică - Curs 8 9/14
 Câmpuri de probabilitate Câmpuri de probabilitate Câmpuri de probabilitate
Probabilităţi Reguli de calcul cu probabilităţi Probabilităţi Reguli de calcul cu probabilităţi Probabilităţi Reguli de calcul cu probabilităţi
Scheme probabilistice Scheme probabilistice Scheme probabilistice

O variantă a schemei lui Poisson se obţine atunci când se consideră un Schema lui Bernoulli (binomială) Schema lui Bernoulli se mai numeşte schema bilei revenite,
acelaşi eveniment legat de fiecare din cele n experienţe, ı̂n loc de n
denumire justificată de următorul exemplu:
evenimente diferite. Probabilitatea ca evenimentul considerat să se
realizeze de k ori şi să nu se realizeze de n − k ori este egală cu
Fie A un eveniment care se realizează cu probabilitatea p la O urnă conţine a bile albe şi b bile negre. Se fac n extrageri, punând
coeficientul lui xk din polinomul Q(x). efectuarea experienţei E. În aceste condiţii, probabilitatea de fiecare dată bila extrasă ı̂n urnă. Probabilitatea evenimentului C
Exemplu: se dau n urne care conţin bile albe şi negre ı̂n diferite proporţii.
evenimentului C care constă ı̂n realizarea lui A de k ori, atunci când care constă ı̂n obţinerea a k bile albe şi n − k negre este
Se cunosc pi , probabilităţile evenimentelor care constau ı̂n extragerea unei E se efectuează de n ori este
bile albe din urna i, i = 1, n. Probabilitatea evenimentului care constă ı̂n
a k b n−k
P (C) = Cnk pk q n−k P (C) = Cnk ( ) ( )
a+b a+b
.
obţinerea a k bile albe şi n − k bile negre când din fiecare urnă se extrage
unde q = 1 − p.
câte o bilă este egală cu coeficientul lui xk din polinomul Q(x).
Exerciţiu: O societate comercială are 5 debitori. Probabilitatea ca la
Exerciţiu: Trei loturi conţin 6%, 8%, respectiv 7% produse defecte. Se
Schema lui Bernoulli este un caz particular al schemei lui Poisson, sfârşitul unei luni un debitor să fie solvabil este 0, 85. Să se
extrage la ı̂ntâmplare câte un produs din fiecare lot. Să se afle
când cele n experienţe Ei constau ı̂n repetarea (ı̂n aceleaşi condiţii) determine probabilităţile evenimentelor:
probabilităţile evenimentelor:
experienţei E, iar evenimentele A1 , A2 , . . . , An se reduc la acelaşi a) A={toţi debitorii sunt solvabili}
eveniment A, cu P (A) = p. Probabilitatea ca A să se realizeze de k
a) A={un produs este defect}
b) B={un produs este bun} b) B={toţi debitorii nu sunt solvabili}
c) C={toate produsele nu sunt bune} ori când E se efectuează de n ori este coeficientul lui xk din c) C={trei debitori sunt solvabili}
d) D={toate produsele sunt defecte} polinomul d) D={cel puţin trei debitori sunt solvabili}
e) E={trei debitori nu sunt solvabili}
e) E={cel mult un produs este defect} Q(x) = (px + q)n , deci P (C) = Cnk pk q n−k . f) F={cel mult doi debitori nu sunt solvabili}.
f) F={cel puţin două produse sunt defecte}
Metode numerice şi statistică - Curs 8 10/14 Metode numerice şi statistică - Curs 8 11/14 Metode numerice şi statistică - Curs 8 12/14

Câmpuri de probabilitate Câmpuri de probabilitate

Probabilităţi Reguli de calcul cu probabilităţi Probabilităţi Reguli de calcul cu probabilităţi
Scheme probabilistice Scheme probabilistice

Schema lui Bernoulli cu mai multe stări (multinomială)
Se consideră o experienţă E ı̂n urma căreia poate apărea unul şi numai
unul din evenimentele {Ai } cu probabilităţile P (Ai ) = pi , i = 1, n care
formează un sistem complet de evenimente (∑ pi = 1). Se repetă de k
n
Schema hipergeometrică (schema bilei neı̂ntoarse)
O urnă conţine a bile albe şi b bile negre. Se fac n extrageri, fără a pune
bila extrasă ı̂n urnă. Probabilitatea evenimentului A care constă ı̂n
obţinerea, din cele n bile extrase, a k bile albe şi n − k negre, este

i=1
Cak Cbn−k
P (A) =
ori experienţa E ı̂n aceleaşi condiţii. Probabilitatea evenimentului A care
n
.
constă ı̂n realizarea evenimentelor: A1 de m1 ori, A2 de m2 ori, . . . , An Ca+b
de mn ori (m1 + m2 + ⋅ ⋅ ⋅ + mn = k) este n
Numărul cazurilor posibile este Ca+b . Un grup de k bile albe poate fi luat
P (A) =
k!
pm1 pm2 . . . pn
mn
. ı̂n Cak moduri, iar un grup de n − k bile negre poate fi luat ı̂n Cbn−k
m1 !m2 ! . . . mn ! 1 2 moduri, deci numărul cazurilor favorabile este Cak Cbn−k .
Exerciţiu: La un magazin s-au vândut ı̂ntr-o lună 6 sortimente de produse Dintr-un lot de 100 produse, dintre care 5% sunt rebut, se iau la
ci , i = 1, 6 ı̂n procent de: 15%, 25%, 20%, 10%, 18% şi respectiv 12%. ı̂ntâmplare 8 produse. Care este probabilitatea evenimentelor:
Se consideră 50 de clienţi ai magazinului şi se anticipează solicitările
a) A={6 produse sunt rebut}
acestora. Să se determine probabilităţile evenimentelor: b) B={3 produse sunt rebut}
a) A={5 clienţi cumpără produsul c1 , 7 clienţi cumpără produsul c2 , 12 c) C={3 sau 5 produse sunt rebut}
clienţi cumpără produsul c3 , 10 clienţi cumpără produsul c4 , 11 clienţi d) D={cel puţin 2 produse sunt rebut}
cumpără produsul c5 , 5 clienţi cumpără produsul c6 }
b) B={clienţii nu cumpără produsele c2 şi c3 }.
e) E={cel mult un produs este rebut}

Metode numerice şi statistică - Curs 8 13/14 Metode numerice şi statistică - Curs 8 14/14