Variabile aleatoare discrete şi continue Variabile aleatoare discrete şi continue

Variabile aleatoare Variabile aleatoare Vectori aleatori bidimensionali Variabile aleatoare Vectori aleatori bidimensionali
Caracteristici numerice ale variabilelor aleatoare Caracteristici numerice ale variabilelor aleatoare

Variabile aleatoare Variabile aleatoare discrete

După repetarea unui experiment de un număr mare de ori intervine o Definiţie

Metode numerice şi statistică anumită regularitate ı̂n privinţa apariţiei unor rezultate ale acestuia, dar Fie câmpul de probabilitate (Ω, K, P ). Se numeşte variabilă aleatoare de tip
nu se poate preciza niciodată cu certitudine care anume dintre rezultate discret o funcţie X ∶ Ω → R care verifică:
Curs 9 va apare ı̂ntr-o anumită probă
1 are o mulţime cel mult numărabilă de valori;
Din acest motiv, conceptul de ”aleator” trebuie ı̂nţeles ı̂n sensul că avem
de a face cu experimente sau fenomene guvernate de legi probabilistice 2 {ω ∈ Ω∣X(ω) = x} ∈ K, ∀x ∈ R.
lect. Ciprian Deliu Notăm valorile pe care le ia X cu x1 < x2 < ⋅ ⋅ ⋅ < xn < . . . , iar evenimentele
(atunci când există un anumit grad de incertitudine privind apariţia unui
corespunzătoare acestor valori cu (X = xi ) = {ω ∈ Ω∣X(ω) = xi }, i ∈ N.
B cdeliu@tuiasi.ro rezultat sau reapariţia lui) şi nu de legi deterministe (când ştim cu
certitudine ce rezultat va apare sau nu).
m moodle.deliu.ro
Pentru studierea unor astfel de experimente sau fenomene sunt Definiţie
Universitatea Tehnică ”Gh. Asachi” Iaşi importante următoarele două aspecte: Numim distribuţia sau repartiţia variabilei aleatoare discrete X un tablou de
⎛ xi ⎞
forma X ∶ unde pi = P (X = xi ), i ∈ I sunt probabilităţile cu care X
Facultatea de Hidrotehnică, Geodezie şi Ingineria Mediului 1 rezultatele posibile ale experimentului, care pot constitui o mulţime

finită, infinită şi numărabilă, sau infinită şi nenumărabilă. ⎝ pi ⎠

ia valorile xi , i ∈ I, mulţimea I fiind finită sau cel mult numărabilă.
i∈I
2 legea statistică (sau probabilităţile) după care apar rezultatele
2019
experimentului considerat.
În ı̂nţeles mai larg, o mărime care ia valori aleatoare (la ı̂ntâmplare) Evenimentele (X = xi ), i ∈ I formează un sistem complet de evenimente şi
dintr-o mulţime oarecare posibilă se numeşte variabilă aleatoare. ∑ pi = 1.
i∈I
Metode numerice şi statistică - Curs 9 1/14 Metode numerice şi statistică - Curs 9 2/14 Metode numerice şi statistică - Curs 9 3/14

Variabile aleatoare discrete şi continue Variabile aleatoare discrete şi continue Variabile aleatoare discrete şi continue
Variabile aleatoare Vectori aleatori bidimensionali Variabile aleatoare Vectori aleatori bidimensionali Variabile aleatoare Vectori aleatori bidimensionali
Caracteristici numerice ale variabilelor aleatoare Caracteristici numerice ale variabilelor aleatoare Caracteristici numerice ale variabilelor aleatoare

Funcţie de repartiţie Variabile aleatoare continue Vectori aleatori bidimensionali

Definiţie Definiţie Definiţie
Fie câmpul de probabilitate (Ω, K, P ) şi variabila aleatoare discretă X ∶ Ω → R. Fie câmpul de probabilitate (Ω, K, P ). Se numeşte variabilă aleatoare de tip continuu Spunem că variabilele aleatoare discrete X şi Y care au respectiv distribuţiile
Se numeşte funcţie de repartiţie a lui X funcţia F ∶ R → [0, 1] definită prin o funcţie X ∶ Ω → R care verifică: ⎛ xi ⎞ ⎛ yj ⎞
X∶ şi Y ∶
⎝ pi ⎠ ⎝ qj ⎠
1 are o mulţime nenumărabilă de valori (conţine un interval de numere reale); sunt independente dacă
F (x) = P (X ≤ x) = ∑ P (X = xi ), x ∈ R. 2 {ω ∈ Ω∣X(ω) ≤ x} ∈ K, ∀x ∈ R.
i∈I j∈J
xi ≤x
P (X = xi , Y = yj ) = P (X = xi ) ⋅ P (Y = yj ), ∀(i, j) ∈ I × J.
Proprietăţi: Definiţie
1 F este funcţie crescătoare pe R: Fie câmpul de probabilitate (Ω, K, P ) şi variabila aleatoare continuă X ∶ Ω → R. Se Teoremă
numeşte funcţie de repartiţie a lui X funcţia F ∶ R → [0, 1] definită prin
∀x1 , x2 ∈ R, x1 < x2 ⇒ F (x1 ) ≤ F (x2 )
Fie variabilele aleatoare discrete X şi Y care au respectiv distribuţiile
⎛ xi ⎞ ⎛ yj ⎞
F (x) = P (X ≤ x) = ∫ ρ(t)dt, x ∈ R. X∶ şi Y ∶ . Atunci variabilele aleatoare sumă X + Y ,
x

2 ∀a, b ∈ R, a < b avem P (a < X ≤ b) = F (b) − F (a). −∞ ⎝ pi ⎠ ⎝ qj ⎠

i∈I j∈J
3 lim F (x) = 0, lim F (x) = 1 Funcţia ρ ∶ R → R se numeşte densitate de probabilitate a variabilei aleatoare X. produs X ⋅ Y şi cât X
Y
(dacă yj ≠ 0, ∀j ∈ J) au distribuţiile
⎛ xi + yj ⎞ ⎛ xi yj ⎞ ⎛ yxji ⎞
x→−∞ x→∞

F este continuă la stânga ı̂n orice punct x ∈ R: X +Y ∶ , X ⋅Y ∶ ∶

P (a ≤ X < b) = ∫
b X
⎝ pij ⎠ ⎝ pij ⎠ ⎝ pij ⎠
4 Proprietăţi: 3 ρ(t)dt , Y
,
ρ(x) ≥ 0, ∀x ∈ R (i,j)∈I×J (i,j)∈I×J (i,j)∈I×J
F (x − 0) = F (x), ∀x ∈ R.
a
∞
unde pij = P (X = xi , Y = yj ), ∀(i, j) ∈ I × J.
1

F ′ (x) = ρ(x), ∀x ∈ R 4 ∫ ρ(t)dt = 1.

−∞
2

Metode numerice şi statistică - Curs 9 4/14 Metode numerice şi statistică - Curs 9 5/14 Metode numerice şi statistică - Curs 9 6/14

Variabile aleatoare discrete şi continue Variabile aleatoare discrete şi continue Variabile aleatoare discrete şi continue
Variabile aleatoare Vectori aleatori bidimensionali Variabile aleatoare Vectori aleatori bidimensionali Variabile aleatoare Vectori aleatori bidimensionali
Caracteristici numerice ale variabilelor aleatoare Caracteristici numerice ale variabilelor aleatoare Caracteristici numerice ale variabilelor aleatoare

În cazul continuu, funcţia de repartiţie a unui vector aleator (X, Y ) se poate scrie sub
∑ pij = pi , ∀i ∈ I şi ∑ pij = qj , ∀j ∈ J. Funcţia de repartiţie a unui vector aleator bidimensional forma
j∈J i∈I x y
Dacă X şi Y sunt independente, atunci pij = pi qj , ∀(i, j) ∈ I × J. În mod analog se definesc vectorii aleatori bidimensionali de tip continuu. F (x, y) = ∫ ∫ ρ(s, t)dsdt, ∀(x, y) ∈ R2 .
−∞ −∞
Definiţie
Definiţie Funcţia ρ ∶ R2 → R se numeşte densitate de probabilitate a vectorului aleator (X, Y ).
Fie câmpul de probabilitate (Ω, K, P ). Spunem că U = (X, Y ) este un vector
Se numeşte funcţie de repartiţie a vectorului aleator bidimensional funcţia Proprietăţi:
F ∶ R2 → [0, 1] definită prin: ρ(x, y) ≥ 0, ∀(x, y) ∈ R2 ;
aleator bidimensional de tip discret dacă funcţia U ∶ Ω → R2 ı̂ndeplineşte 1

condiţiile: F (x, y) = P (X ≤ x, Y ≤ y), ∀(x, y) ∈ R . 2

2
∂2F
(x, y) = ρ(x, y), ∀(x, y) ∈ R2 ;
∂x∂y
1 are o mulţime cel mult numărabilă de valori;
Proprietăţi: P ((X, Y ) ∈ D) = ∬ ρ(x, y)dxdy, D ⊂ R2 ;
∀(x, y) ∈ R2 , (X = x, Y = y) = {ω ∈ Ω∣X(ω) = x, Y (ω) = y} ∈ K.
3

1 dacă a < b şi c < d, atunci

2
D

P (a < X ≤ b, c < Y ≤ d) = F (b, d) − F (a, c)

4 ∬ ρ(x, y)dxdy = 1;
Definiţie R2
∞ ∞
Numim distribuţia sau repartiţia vectorului aleator discret (X, Y ) tabloul: F este monoton crescătoare ı̂n raport cu fiecare argument.
2
ρX (x) = ∫ ρ(x, y)dy, ∀x ∈ R şi ρY (y) = ∫ ρ(x, y)dx, ∀y ∈ R, unde ρX şi ρY
XÓY lim F (x, y) = lim F (x, y) = lim F (x, y) = 0 şi lim F (x, y) = 1.
5
3
y1 ... yj ... −∞ −∞
p1j . . . unde (xi , yj ) sunt valorile pe care le ia vec-
x→−∞ y→−∞ x,y→−∞ x,y→∞
x1 p11 . . . F este continuă la stânga ı̂n raport cu fiecare argument. sunt densităţile celor două componente X şi Y ale vectorului aleator.
torul (X, Y ), iar pij = P (X = xi , Y = yj ).
4

⋮ ⋮ ⋱ ⋮ ⋱
Evident, ∑ pij = 1.
5 Dacă cele două componente X şi Y ale vectorului aleator au funcţiile de Definiţie
xi pi1 . . . pij . . . (i,j)∈I×J
repartiţie FX şi FY , atunci Spunem că variabilele aleatoare de tip continuu X şi Y sunt independente dacă
⋮ ⋮ ⋱ ⋮ ⋱ FX (x) = lim F (x, y) şi FY (y) = lim F (x, y) F (x, y) = FX (x) ⋅ FY (y), ∀(x, y) ∈ R2 .
y→∞ x→∞

Metode numerice şi statistică - Curs 9 7/14 Metode numerice şi statistică - Curs 9 8/14 Metode numerice şi statistică - Curs 9 9/14
 Variabile aleatoare discrete şi continue Variabile aleatoare discrete şi continue Variabile aleatoare discrete şi continue
Variabile aleatoare Vectori aleatori bidimensionali Variabile aleatoare Vectori aleatori bidimensionali Variabile aleatoare Vectori aleatori bidimensionali
Caracteristici numerice ale variabilelor aleatoare Caracteristici numerice ale variabilelor aleatoare Caracteristici numerice ale variabilelor aleatoare

Exerciţii Valoare medie Dispersie

⎛ 1 4 ⎞
Fie variabila aleatoare discretă X ∶
2 3 Definiţie Definiţie
⎝ p2 ⎠
. Care este
Fie (Ω, K, P ) un câmp de probabilitate şi variabila aleatoare discretă Fie (Ω, K, P ) un câmp de probabilitate şi variabila aleatoare X ∶ Ω → R. Se
1
7 1 1
p
P (X ≤ 3)?
4 3 6
⎛ xi ⎞ numeşte dispersia (varianţa) lui X caracteristica numerică
X ∶ Ω → R cu distribuţia X ∶
⎛ 0
2 ⎞ ⎛ −1 1 2 ⎞ ⎝ pi ⎠
. Se numeşte valoare medie a lui X
Fie v. a. independente X ∶ ,Y ∶
1 V ar(X) = E [(X − E(X))2 ]
⎝ 12⎠ ⎝ 13 ⎠
2 . Să se i∈I

√
1 1 1 1 caracteristica numerică
√ 6 2 E(X) = ∑ xi pi iar σ(X) =
4 4
scrie variabilele aleatoare 2X, Y 2 , X + Y, XY, XY
, X, 2X + 3Y . V ar(X) se numeşte abatere medie pătratică.
i∈I
⎛ −1 1 ⎞
Fie v. a. independente X ∶
0 Dacă X este o variabilă aleatoare discretă, atunci
⎝ p + 16 q + 31 ⎠
3 ,
V ar(X) = ∑ (xi − E(X))2 ⋅ pi .
1 Definiţie
3
⎛ −1 1 ⎞ Fie (Ω, K, P ) un câmp de probabilitate şi variabila aleatoare continuă
Y ∶
0 i∈I

⎝ 13 2p − q 12p2 ⎠
. X ∶ Ω → R cu densitatea ρ(x). Se numeşte valoare medie a lui X Dacă X este o variabilă aleatoare continuă, atunci
caracteristica numerică ∞
∞
a) Să se scrie distribuţia variabilei aleatoare 3XY
E(X) = ∫ V ar(X) = ∫ (x − E(X))2 ρ(x)dx.
b) Pentru ce valori ale lui c avem P (X + Y = c) > 29 ?
xρ(x)dx −∞
−∞
Proprietăţi:
4 Să se scrie funcţiile de repartiţie pentru variabilele aleatoare
⎛ −1 0 1 ⎞ ⎛ 12 1 2 ⎞ 1 E(aX + b) = aE(X) + b, ∀a, b ∈ R; 1 V ar(X) = E(X 2 ) − [E(X)]2 ;
X∶ ,Y ∶ E(X + Y ) = E(X) + E(Y ); V ar(aX + b) = a2 V ar(X), ∀a, b ∈ R;
⎝ 12 ⎠ ⎝ 16 12 13 ⎠
1 1
. 2 2

X, Y independente ⇒ E(XY ) = E(X)E(Y ). X, Y independente ⇒ V ar(X + Y ) = V ar(X) + V ar(Y ).

3 6
3 3
Metode numerice şi statistică - Curs 9 10/14 Metode numerice şi statistică - Curs 9 11/14 Metode numerice şi statistică - Curs 9 12/14

Variabile aleatoare discrete şi continue Variabile aleatoare discrete şi continue
Variabile aleatoare Vectori aleatori bidimensionali Variabile aleatoare Vectori aleatori bidimensionali
Caracteristici numerice ale variabilelor aleatoare Caracteristici numerice ale variabilelor aleatoare

Corelaţie Exerciţii
Definiţie
1 Să se calculeze media şi dispersia variabilei aleatoare
⎛ 0 1 2 3 ⎞
Se numeşte corelaţia sau covarianţa variabilelor aleatoare X şi Y caracteristica
numerică X∶
⎝ 10 ⎠
.
C(X, Y ) = E [(X − E(X))(Y − E(Y ))] . 1 1
5
3
10
1
5

C(X, Y ) = E(XY ) − E(X)E(Y ); C(X, X) = V ar(X) ⎛ 1 4 ⎞

Fie variabila aleatoare X ∶ având media E(X) =
3 8
⎝ p1 p2 p3 ⎠
2 şi
dacă X, Y sunt independente atunci C(X, Y ) = 0 dar nu şi reciproc.
3

dispersia V ar(X) = 14
9
. Să se determine p 1 , p 2 , p3 .
Definiţie
3 Să se determine variabilele aleatoare independente
Se numeşte coeficient de corelaţie al variabilelor aleatoare X şi Y caracteristica
⎛ x x+1 x+2 x+3 ⎞ ⎛ y 2y 3y ⎞
numerică X∶ şi Y ∶
⎝ p 4p ⎠ ⎝ q q2 q2 ⎠
ştiind că
C(X, Y )
r(X, Y ) = √ √
2p 3p
E(X) = 2 şi E(Y ) = 7. Să se calculeze apoi media şi dispersia variabilei
.
V ar(X) V ar(Y )
aleatoare 2X + 3Y .
dacă X, Y sunt independente atunci r(X, Y ) = 0 dar nu şi reciproc; 4 Să se calculeze coeficientul de corelaţie al variabilelor aleatoare
dacă r(X, Y ) = 0, spunem că X, Y sunt necorelate; ⎛ −2 0 ⎞ ⎛ −1 2 ⎞
X∶ ,Y ∶
1 1
∣r(X, Y )∣ ≤ 1;
⎝ 0.3 0.5 0.2 ⎠ ⎝ 0.1 0.4 0.5 ⎠
.
r(X, Y ) = 1 ⇔ Y = aX + b, a > 0;

Metode numerice şi statistică - Curs 9 13/14 Metode numerice şi statistică - Curs 9 14/14