Chomsky a definit

competenţa lingvistică
drept
„capacitatea unui vorbitor ideal de a stăpâni
un sistem abstract de
reguli generative de vorbire”
Simboluri (de tip) Denumesc/noteaza clasificare refera
nume constant Un obiect bine a,b,..A,B
multimi precizat
nume notează un obiect x,y,
variabila generic (arbitrar,
neprecizat).
relatii =


Conectorii logici 

Cuantificatorii 
logici 
Parantezele (
rotunde )

Obiectele : multimi

Semn/Simbol Noteaza conceptul/notiunea

ℝ Multimea numerelor reale
0

„cum este dobândit sau folosit limbajul” (Chomsky, 2006:4) este strâns legată de
un model de achiziţie lingvistică ce are la bază teoria unei gramatici universale
Există logică:
- clasică
- matematică (disciplină matematică)

- dialectică (disciplin
- dialectică (disciplină filosofică)

, semnul este ceva care ţine locul a altceva

Interacţiunea dintre semn, utilizator şi obiect a condus la

reprezentarea semnului într-o relaţie triadică, prin intermediul a trei elemente,
denumite de Saussure (1972):
- semnificant, semnul fizic propriu-zis;
- semnificat, ideea sau conceptul mintal asociat semnului;
- realitate externă, entitatea la care se referă semnul.

relaţia semnelor cu ele însele stă la baza sintacticii,

relaţia semnelor cu obiectele pe care le desemnează dă naştere semanticii,
iar relaţia semnelor cu utilizatorii este obiectul de studiu al pragmaticii .
Cele mai importante simboluri matematice:
= Semnul „egal”
≠ Semnul „diferit”
⇒ Semnul „rezultă”
⇔ Semnul echivalent
> Semnul „mai mare”
< Semnul „mai mic”
≤ Semnul „mai mic sau egal”
≥ Semnul „mai mare sau egal”
( ) „paranteze rotunde”
[] „paranteze pătrate”
{} „acolade”
+ „plus (adunare)”
− „minus (scădere)”
× sau ⋅ „ori (înmulțire)”
± „plus minus”
/ „divide”
⊂ „inclus”
∈ „aparține”
∉ „nu aparține”
„a la puterea b”: ab
„radical din a”: √a
∑ „suma”
+∞ „plus infinit”
-∞ „minus infinit”
ƒ „funcție”
Δ „DELTA”
∫ „INTEGRALA”
! „FACTORIAL”
⊕ ⊗ ⊥ „simboluri folosite la legi de compoziție”
∠ „unghi”
° „grade”
≡ „CONGRUENT”
π „PI”
α „ALFA”
β „BETA”

Simboluri matematice de bază

 Seminificație

Simbol Se citește Explicație Exemple

Categorie

egalitate

= este egal cu
x = y înseamnă x și y reprezintă același
lucru sau au aceeași valoare.
1 + 1 = 2

oriunde

inegalitate

≠
nu este egal cu x ≠ y înseamnă că x și y nu reprezintă
1≠2
diferit de același lucru sau nu au aceeași valoare.

<>
oriunde

< strictă inegalitate

este mai mic decât,

este mai mare decât, x < y înseamnă că x este mai mic decât y.
> este mult mai mic decât,
x > y înseamnă că x este mai mare decât y.
3 < 4
este mult mai mare decât 5 > 4
0,003 ≪1000000
x ≪y înseamnă că x mult mai mic decât y.
≪ x ≫ y înseamnă că x mult mai mare decât y.
1375816 ≫ 0,000001

teoria ordonării

≤ inegalitate
este mai mic sau egal cu,
x ≤ y înseamnă că x este mai mic sau egal
cu y.
3 ≤ 4 și 5 ≤ 5
este mai mare sau egal cu 5 ≥ 4 și 5 ≥ 5
x ≥ y înseamnă că x este mai mare sau egal
≥ teoria ordonării cu y.

proporționalitate

∝ este proporțional cu
y ∝ x înseamnă că y = kx pentru o
constantă k.
dacă y = 2x, atunci y ∝ x
oriunde
adunare 4 + 6 înseamnă suma lui 4 și 6 2+7=9
 plus
aritmetică

+ reuniune disjunctă
A1 + A2 înseamnă reuniunea disjunctă a
A1={1,2,3,4} ∧ A2={2,4,5,7} ⇒
reuniunea disjunctă între A1 + A2 = {(1,1), (2,1), (3,1), (4,1),
mulțimilor A1 și A2.
(2,2), (4,2), (5,2), (7,2)}
teoria mulțimilor
diferență 9 − 4 înseamnă diferența dintre 9 și 4 8−3=5
minus
aritmetică
opusul

− negativ ; minus −3 înseamnă opusul lui 3. −(−5) = 5

aritmetică
complementul unei mulțimi
A − B[1] înseamnă mulțimea care conține
minus; fără {1,2,4} − {1,3,4}  =  {2}
toate elementele din A care nu sunt în B.
teoria mulțimilor
produs
7 × 8 = 56
ori,
3 × 4 sau 3 · 4 înseamnă produsul lui 3 și 4.
înmulțit cu 17 · 8 = 136
aritmetică

× produs cartezian
X×Y înseamnă mulțimea tuturor perechilor
produsul cartezian între;
· produsul direct
ordonate cu primul element din X și al doilea {1,2} × {3,4} = {(1,3),(1,4),(2,3),(2,4)}
element din Y.
teoria mulțimilor
produs vectorial
u × v înseamnă produsul vectorial (1,2,5) × (3,4,−1) =
produs vectorial cu
al vectorilor u și v (−22, 16, − 2)
algebră vectorială

÷ împărțire
împărțit la 2 ÷ 4 = 0,5
6 ÷ 3 sau 6/3 înseamnă împărțirea lui 6 la 3
12 / 4 = 3
/ aritmetică

rădăcină pătrată
rădăcina pătrată a lui; √x înseamnă numărul pozitiv al cărui pătrat
√4 = 2
radicalul de ordin doi din este x.
numere reale
√ rădăcina pătrată complexă
rădăcina pătrată complexă a dacă z = r exp(iφ) este reprezentat în
√(-1) = i
lui coordonate polare, atunci √z = √r exp(iφ/2).
numere complexe
valoare absolută

| | valoarea absolută a lui; modul |x| înseamnă distanța pe axa reală (sau în
din planul complex) dintre x și zero.
|3| = 3, |-5| = |5|
|i| = 1, |3+4i| = 5
numere
factorial

! factorial n! este produsul 1×2×...×n. 4! = 1 × 2 × 3 × 4 = 24

combinatorică
distribuție de probabilitate X ~ D, înseamnă că variabila X ~ N(0,1), distribuția normală
 are distribuția
~ aleatoare X are distribuția de
statistică probabilitate D.
standard

implicație A ⇒ B înseamnă că dacă A este adevărată,

⇒ implică; dacă .. atunci
atunci și B este adevărată; în caz că A este
falsă, nu se poate spune nimic despre B.
x = 2  ⇒  x2 = 4 este adevărată,
→ poate însemna același lucru ca și ⇒ sau
→ poate avea sensul pentru funcții descris mai
jos.
dar x2 = 4   ⇒  x = 2 este în general
falsă (deoarece x poate fi −2, dacă
logică propozițională domeniul studiat permite).
⊃ poate însemna același lucru ca și ⇒ sau
⊃ poate avea sensul de supramulțime descris
mai jos.
echivalență
⇔ dacă și numai dacă (dnd); A ⇔ B înseamnă că A și B au aceleași
echivalent cu x + 5 = y +2  ⇔  x + 3 = y
valori de adevăr.

↔ logică propozițională

¬ negație logică
non
Propoziția ¬A este adevărată dacă și numai
dacă A este falsă.
¬(¬A) ⇔ A
x ≠ y  ⇔  ¬(x = y)
O bară oblică ce taie un operator reprezintă
˜ logică propozițională același lucru ca și "¬" scris în față.

conjuncție
logică sau infimum într-o latic
e Propoziția A ∧ B este adevărată
∧ și
dacă A și B sunt ambele adevărate; altfel
este falsă.
n < 4  ∧  n >2  ⇔  n = 3
dacă n este număr natural.
logică propozițională, teoria
laticelor
disjuncție
logică sau supremum într-o l
atice Propoziția A ∨ B este adevărată
∨ sau
dacă A sau B (sau ambele) sunt adevărate;
altfel este falsă.
n ≥ 4  ∨  n ≤ 2  ⇔ n ≠ 3
dacă n este număr natural.
logică propozițională, teoria
laticelor
sau exclusiv

⊕ xor
Afirmația A ⊕ B este adevărată dacă fie A,
(¬A) ⊕ A este mereu
fie B, dar nu ambele, este
adevărată, A ⊕ A este mereu falsă.
logică propozițională, algebră adevărată. A ⊻ B înseamnă același lucru.
booleană
⊻
cuantificator universal

∀ oricare; pentru fiecare

∀ x: P(x) înseamnă P(x) este adevărată
pentru toți x din domeniu.
∀ n ∈ N: n2 ≥ n.
logica predicatelor
cuantificator existențial

∃ există
∃ x: P(x) înseamnă că există cel puțin
un x astfel încât P(x) este adevărată.
∃ n ∈ N: n este par.
logica predicatelor
cuantificator de unicitate

∃! există un(o) unic(ă)

există și e unic(ă)
∃! x: P(x) înseamnă că există exact
un x astfel încât P(x) este adevărată.
∃! n ∈ N: n + 5 = 2n.

logica predicatelor
definiție x := y sau x ≡ y înseamnă că x este definit cosh x := (1/2)(exp x + exp (−x))
 := se definește ca
ca un alt nume pentru y (de observat că ≡
poate avea și alte sensuri,
precum congruență).
≡ oriunde P :⇔ Q înseamnă că P este definit astfel A XOR B :⇔ (A ∨ B) ∧ ¬(A ∧ B)
încât, din punct de vedere logic, este
echivalent cu Q.
:⇔
acolade de mulțime

{,} mulțimea
{a,b,c}înseamnă mulțimea formată
din a, b și c.
N = {0,1,2,...}
teoria mulțimilor
notație de construcție a unei
{ : } mulțimi
{x : P(x)} sau {x | P(x)} înseamnă mulțimea
mulțimea elementelor cu {n ∈ N : n2 < 20} = {0,1,2,3,4}
acelor x pentru care P(x) este adevărată.
proprietatea că
{|} teoria mulțimilor
mulțimea vidă
mulțimea vidă
 înseamnă mulțimea cu nici un element. {}
{n ∈ N : 1 < n2 < 4} = 
este o notație echivalentă.
teoria mulțimilor
{}
apartenență
∈ aparține lui, este inclus în; a ∈ S înseamnă că a este un element al (1/2)−1 ∈ N
nu aparține lui, nu este inclus mulțimii S; a  S înseamnă că a nu este un
în element al mulțimii S. 2−1  N
oriunde, teoria mulțimilor
submulțime
⊆ este inclusă în; este o
(submulțime) A ⊆ B înseamnă că fiecare
element din A este și element al lui B.
submulțime pentru; este A ∩ B ⊆ A; Q ⊂ R
submulțime a lui (submulțime proprie) A ⊂ B înseamnă
⊂ teoria mulțimilor
că A ⊆ B dar A ≠ B.

superset A ⊇ B înseamnă că fiecare element

⊇ include; este o supramulțime
din B este și element al lui A.
pentru; este supramulțime a A ⊃ B înseamnă că A ⊇ B dar A ≠ B.
lui A ∪ B ⊇ B; R ⊃ Q

⊃ A ⊇ B este echivalent cu B ⊆ A, A ⊃ B este

teoria mulțimilor echivalent cu B ⊂ A.

reuniune Reuniune exclusivă (vezi și diferență

simetrică): A ∪ B înseamnă mulțimea care
reuniunea între conține toate elementele lui A, și toate
elementele lui B, dar nu și elementele lor
comune. A ⊆ B  ⇔  A ∪ B = B
∪ "A sau B, dar nu amândouă".
A ∪ B = {x | x ∈ A ∨ x ∈ B)}
teoria mulțimilor Reuniune inclusivă: A ∪ B înseamnă
mulțimea care conține toate elementele
lui A, și toate elementele lui B.
"A sau B sau amândouă".
intersecție

∩ intersecția dintre
A ∩ B înseamnă mulțimea ce conține
elementele comune din A și B
{x ∈ R : x2 = 1} ∩ ℕ = {1}
teoria mulțimilor
complement A \ B înseamnă mulțimea ce conține {1,2,3,4} \ {3,4,5,6} = {1,2}
 diferența
\ elementele pe care A le are în plus față
teoria mulțimilor de B
valoarea funcției
f(x) înseamnă 'f de x', sau valoarea lui f în
de Dacă f(x) := x2, atunci f(3) = 32 = 9.
elementul x.
teoria mulțimilor
() modificatori de precedență
paranteze Se efectuează întâi operațiile din paranteze. (8/4)/2 = 2/2 = 1, dar 8/(4/2) = 8/2 = 4.
oriunde
functie săgeată
f:X→ de ... la
f: X → Y înseamnă că funcția f transportă
Fie f: Z → N definit prin f(x) := x2
Y teoria mulțimilor
elementele lui X în cele din Y.

funcția compunere
if f(x) := 2x, și g(x) := x + 3, apoi (fog)
o compus cu fog e functia, fiind (fog)(x) = f(g(x)).
(x) = 2(x + 3).
teoria mulțimilor
numere naturale

N N N înseamnă {0,1,2,3,...}, dar a se vedea și

{|a| : a ∈ Z} = N
numere naturale pentru o altă convenție.

ℕ număr

numere întregi

Z Z
Z înseamnă {...,−3,−2,−1,0,1,2,3,...}. {a : |a| ∈ N} = Z
număr
ℤ
numere raționale

Q Q
Q înseamnă {p/q : p,q ∈ Z, q ≠ 0}.
3.14 ∈ Q

π ∉ Q
ℚ număr

numere reale

R R
R înseamnă setul de numere reale.
π ∈ R

√(−1) ∉ R
ℝ număr

numere complexe

C C
C înseamnă {a + bi : a,b ∈ R}. i = √(−1) ∈ C

ℂ număr

infinitate
∞ este un element al mulțimii reale extinse și
∞ infinitate este mai mare ca orice alt număr real, fiind
deseori întalnit în limite matematice.
limx→0 1/|x| = ∞
număr
pi
π este raportul dintre lungimea cercului și
pi diametrul său. Valorea lui este A = πr² este aria unui cerc cu raza r
3.14159 26535 ...
geometrie euclidiană

|| || norma
norma lui; lungimea lui
||x|| este norma unui element x din spațiul
vectorial normat.
||x+y|| ≤ ||x|| + ||y||
 algebră liniară
Adunare

∑ sumă peste ... de ... la ... din ∑k=1n ak înseamnă a1 + a2 + ... + an.

∑k=14 k2 = 12 + 22 + 32 + 42 = 1 + 4 +
9 + 16 = 30
oriunde
Înmulțire
∏k=14 (k + 2) = (1  + 2)(2 + 2)(3 + 2)
produs peste ... de ... la ... din ∏k=1n ak înseamnă a1a2···an.
(4 + 2) = 3 × 4 × 5 × 6 = 360
oriunde
∏ Produs cartezian
produsul cartezian dintre; ∏i=0nYi înseamnă setul tuturor (n+1)-
∏n=13R = R3
produsul direct dintre uplurilor (y0,...,yn).
algebră
Derivată

' … prim; derivata lui …

f '(x) este derivata funcției f în punctul x,ex:
tangenta la graficul lui f în x.
Dacă f(x) := x2, atuncif '(x) = 2x
analiză matematică
Integrala nedefinită sau
antiderivată
∫ f(x) dx înseamnă o funcție a cărui derivată
∫x2 dx = x3/3 + C
integrală nedefinită din …; e f.
calculus
∫
Integrala definită
∫ab f(x) dx înseamnă aria cu semn dintre
integrala de la ... până la .... axa x și graficul funcției ∫0b x2  dx = b3/3;
lui f între x = a și x = b.
analiză matematică
gradient

∇ Nabla, gradient din
analiză matematică
derivată parțială
derivată parțială din
∂ frontiera
frontiera
topologie
perpendicular
e perpendicular pe
geometrie
⊥ element minim (cel mai mic)
Elementul minimt
∇f (x1, …, xn) este vectorul derivatelor
parțiale (df / dx1, …, df / dxn).
Dacă f (x,y,z) := 3xy + z², atunci
∇f = (3y, 3x, 2z)
Cu f (x1, …, xn), ∂f/∂xi este derivata lui f în
funcție de xi, celelalte variabile păstrându-se dacă f(x,y) := x2y, atunci ∂f/∂x = 2xy
constante.
∂M înseamnă frontiera mulțimii M ∂{x : ||x|| ≤ 2} = {x : ||x|| = 2}
x ⊥ y înseamnă x este perpendicular pe y;
Dacă l⊥m și m⊥n atunci l || n.
sau mai general x e ortogonal pe y.
x = ⊥ înseamnă că x este cel mai mic
∀x : x ∧ ⊥ = ⊥
element.

⊧ A ⊧ A ∨ ¬A

⊢ A → B ⊢ ¬B → ¬A
 ◅ Z(G) ◅ G

/ {0, a, 2a, b, b+a, b+2a} / {0, b} =

{{0, b}, {a, b+a}, {2a, b+2a}}
teoria grupurilor
izomorfism
Q / {1, −1} ≈ V,
G ≈ H înseamnă că grupul G e izomorf cu
e izomorf cu unde V este grupul Klein de 4
grupul H
elemente.
teoria grupurilor
≈ egal aproximativ
este aproximativ egal cu x ≈ y înseamnă x este aproximativ egal cu y π ≈ 3.14159
oriunde

〈,〉 produs scalar

produs scalar

(|) 〈x,y〉 înseamnă produsul scalar al

lui x și y.
În spațiul euclidian ℝ2 produsul

<,> În cadrul spațiilor euclidiene se obișnuește

de a nota produsul scalar atât prin (x,y) cât
algebra liniară și prin x·y.
Pentru matrice se poate utiliza semnul :.
scalar al vectorilor x = (2, 3)
și y = (−1, 5) este:
〈x, y〉 = 2 × −1 + 3 × 5 = 13

:
Produs tensorial

⊗ produs tensorial
V ⊗ U înseamnă produsul tensorial
dintre V și U.
{1, 2, 3, 4} ⊗ {1,1,2} =
{{1, 2, 3, 4}, {1, 2, 3, 4}, {2, 4, 6, 8}}
algebră liniară

Note