Simboluri matematice de bază

Simbol Seminificație Explicație Exemple

Se citește
Categorie
= egalitate x = y înseamnă x și y reprezintă același 1 + 1 = 2
lucru sau au aceeași valoare.

este egal cu
oriunde
≠ inegalitate x ≠ y înseamnă că x și y nu reprezintă 1 ≠ 2
nu este egal cu același lucru sau nu au aceeași valoare.

<> diferit de
oriunde
< strictă inegalitate x < y înseamnă că x este mai mic 3 < 4
decât y. 5 > 4
> x > y înseamnă că x este mai mare 0,003 ≪1000000
decât y.
≪ x ≪y înseamnă că x mult mai mic
este mai mic decât, decât y.

≫ este mai mare decât, x ≫ y înseamnă că x mult mai mare

decât y.
este mult mai mic decât,

este mult mai mare decât

teoria ordonării
≤ inegalitate x ≤ y înseamnă că x este mai mic sau 3 ≤ 4 și 5 ≤ 5
este mai mic sau egal cu, egal cu y. 5 ≥ 4 and 5 ≥ 5

≥ este mai mare sau egal cu x ≥ y înseamnă că x este mai mare sau
egal cu y.

teoria ordonării

∝ proporționalitate y ∝ x înseamnă că y = kx pentru o dacă y = 2x, atunci y ∝ x

constantă k.
este proporțional cu

oriunde
+ adunare 4 + 6 înseamnă suma lui 4 și 6 2+7=9
plus
aritmetică
reuniune disjunctă A1 + A2 înseamnă reuniunea disjunctă a A1={1,2,3,4} ∧ A2={2,4,5,7} ⇒
mulțimilor A1 și A2.
reuniunea disjunctă între A1 + A2 = {(1,1), (2,1), (3,1), (4,1), (2,2), (4,2), (5,2),
(7,2)}

teoria mulțimilor

− diferență 9 − 4 înseamnă diferența dintre 9 și 4 8−3=5

minus
aritmetică
opusul −3 înseamnă opusul lui 3. −(−5) = 5
negativ ; minus
 −3 înseamnă opusul lui 3. −(−5) = 5

aritmetică
complementul unei mulțimi A − B[1] înseamnă mulțimea care conține
{1,2,4} − {1,3,4}  = 
toate elementele din A care
{2} nu sunt în B.

minus; fără
teoria mulțimilor

× produs 3 × 4 înseamnă produsul lui 3 și 4. 7 × 8 = 56

ori,
înmulțit cu
aritmetică
produs cartezian X×Y înseamnă mulțimea tuturor {1,2} × {3,4} = {(1,3),(1,4),(2,3),(2,4)}
perechilor ordonate cu primul element
produsul cartezian între; din X și al doilea element din Y.
produsul direct

teoria mulțimilor

produs vectorial u × v înseamnă produsul vectorial al vectorilor u și v

(1,2,5) × (3,4,−1) =

produs vectorial cu (−22, 16, − 2)

algebră vectorială

÷ împărțire 6 ÷ 3 sau 6/3 înseamnă împărțirea lui 6 2 ÷ 4 = 0,5

la 3
 6 ÷ 3 sau 6/3 înseamnă împărțirea lui 6
împărțit la la 3
/ aritmetică 12 / 4 = 3
√ rădăcină pătrată √x înseamnă numărul pozitiv al cărui √4 = 2
pătrat este x.
rădăcina pătrată a lui;
radicalul de ordin doi din

numere reale
rădăcina pătrată complexă dacă z = r exp(iφ) este reprezentat în √(-1) = i
coordonate polare, atunci √z =
√r exp(iφ/2).
rădăcina pătrată complexă a
lui

numere complexe

| | valoare absolută |x| înseamnă distanța pe axa reală (sau în|3|
planul
= 3, |-5|
complex)
= |5| dintre x și zero.

valoarea absolută a lui; modul |i| = 1, |3+4i| = 5

din

numere
! factorial n! este produsul 1×2×...×n. 4! = 1 × 2 × 3 × 4 = 24
factorial
! n! este produsul 1×2×...×n. 4! = 1 × 2 × 3 × 4 = 24

combinatorică

~ distribuție de probabilitate X ~ D, înseamnă că variabila aleatoare X are

X ~ N(0,1), distribuția
distribuția de probabilitate D.
normală standard

are distribuția

statistică
⇒ implicație A ⇒ B înseamnă că dacă A este x = 2  ⇒  x2 = 4 este adevărată, dar x2 = 4   ⇒  x = 2 este în
adevărată, atunci și B este adevărată; în general falsă (deoarece x poate fi −2, dacă domeniul
caz că A este falsă, nu se poate spune studiat permite).
→ → poate însemna același lucru ca și ⇒
implică; dacă .. atunci sau poate avea sensul pentru funcții

⊃ logică propozițională ⊃ poate însemna același lucru ca și ⇒

sau poate avea sensul de supramulțime
descris mai jos.
⇔ echivalență A ⇔ B înseamnă că A și B au aceleași x + 5 = y +2  ⇔  x + 3 = y
valori cu
dacă și numai dacă (dnd); echivalent de adevăr.

↔ logică propozițională

¬ negație logică Propoziția ¬A este adevărată dacă și ¬(¬A) ⇔ A

numai dacă A este falsă.
 non x ≠ y  ⇔  ¬(x = y)
˜ logică propozițională O bară oblică ce taie un operator
reprezintă același lucru ca și "¬" scris
în față.
∧ conjuncție Propoziția A ∧ B este adevărată n < 4  ∧  n >2  ⇔  n = 3 dacă n este număr natural.
logică sau infimum într- dacă A și B sunt ambele adevărate;
o latice altfel este falsă.

și
logică propozițională, teoria
laticelor

∨ disjuncție Propoziția A ∨ B este adevărată n ≥ 4  ∨  n ≤ 2  ⇔ n ≠ 3 dacă n este număr natural.

logică sau supremum într- dacă A sau B (sau ambele) sunt
o latice adevărate; altfel este falsă.
sau
logică propozițională, teoria
laticelor

⊕ sau exclusiv Afirmația A ⊕ B este adevărată dacă fie (¬A) ⊕ A este mereu adevărată, A ⊕ A este mereu falsă.
A, fie B, dar nu ambele, este
adevărată. A ⊻ B înseamnă același
xor lucru.
⊻ logică propozițională, algebră
booleană

∀ cuantificator universal ∀ x: P(x) înseamnă P(x) este adevărată ∀ n ∈ N: n2 ≥ n.

pentru toți x din domeniu.
∀ ∀ x: P(x) înseamnă P(x) este adevărată ∀ n ∈ N: n2 ≥ n.
pentru toți x din domeniu.
oricare; pentru fiecare

logica predicatelor

∃ cuantificator existențial ∃ x: P(x) înseamnă că există cel puțin ∃ n ∈ N: n este par.

un x astfel încât P(x) este adevărată.
există
logica predicatelor

∃! cuantificator de unicitate ∃! x: P(x) înseamnă că există exact ∃! n ∈ N: n + 5 = 2n.

un x astfel încât P(x) este adevărată.
există un(o) unic(ă)

există și e unic(ă)

logica predicatelor

:= definiție x := y sau x ≡ y înseamnă că x este definit

cosh x :=
ca un alt(1/2)(exp x +
nume pentru y (de
exp (−x))
observat că ≡ poate avea și alte sensuri, precum co

≡ P :⇔ Q înseamnă că P este definit A XOR B :⇔ (A ∨ B) ∧ ¬(A ∧ B)

se definește ca astfel încât, din punct de vedere logic,

:⇔ oriunde
{,} acolade de mulțime {a,b,c}înseamnă mulțimea formată N = {0,1,2,...}
din a, b și c.
mulțimea
teoria mulțimilor
{ : } notație de construcție a unei mulțimi
{x : P(x)} sau {x | P(x)} înseamnă {n ∈ N : n2 < 20} = {0,1,2,3,4}
mulțimea acelor x pentru care P(x) este
adevărată.
mulțimea elementelor cu
proprietatea că

{|} teoria mulțimilor

{\displaystyl mulțimea vidă {\displaystyle \emptyset } înseamnă {n ∈ N : 1 < n2 < 4} = {\displaystyle \emptyset }
e mulțimea cu nici un element. {} este o
\emptyset } notație echivalentă.
mulțimea vidă

{} teoria mulțimilor

∈ apartenență a ∈ S înseamnă că a este un element al (1/2)−1 ∈ N

mulțimii S; a {\displaystyle
\notin } S înseamnă că a nu este un
{\displaystyl aparține lui, este inclus în; element al mulțimii S. 2−1 {\displaystyle \notin }
e \notin }

nu aparține lui, nu este inclus  N

în

oriunde, teoria mulțimilor

⊆ submulțime (submulțime) A ⊆ B înseamnă că A ∩ B ⊆ A; Q ⊂ R

fiecare element din A este și element al
 A ∩ B ⊆ A; Q ⊂ R
este inclusă în; este o
submulțime pentru; este
submulțime a lui

⊂ teoria mulțimilor (submulțime proprie) A ⊂ B înseamnă

că A ⊆ B dar A ≠ B.
⊇ superset A ⊇ B înseamnă că fiecare element A ∪ B ⊇ B; R ⊃ Q
din B este și element al lui A.
⊃ include; este o supramulțime A ⊃ B înseamnă că A ⊇ B dar A ≠ B.
pentru; este supramulțime a
lui

teoria mulțimilor A ⊇ B este echivalent

cu B ⊆ A, A ⊃ B este echivalent
∪ reuniune cu B  ⊂ A. exclusivă (vezi și diferență
Reuniune A ⊆ B  ⇔  A ∪ B = B
simetrică): A ∪ B înseamnă mulțimea
care conține
"A sau B, dartoate elementele lui A, și
nu amândouă".
A ∪ B = {x | x ∈ A ∨ x ∈ B)}
reuniunea între Reuniune inclusivă: A ∪ B înseamnă
mulțimea care conține toate elementele
teoria mulțimilor lui A, și toate amândouă".
"A sau B sau elementele lui B.

∩ intersecție A ∩ B înseamnă mulțimea ce conține {x ∈ R : x2 = 1} ∩ ℕ = {1}

intersecția dintre elementele comune din A și B
∩ A ∩ B înseamnă mulțimea ce conține {x ∈ R : x2 = 1} ∩ ℕ = {1}
elementele comune din A și B

teoria mulțimilor

\ complement A \ B înseamnă mulțimea ce conține {1,2,3,4} \ {3,4,5,6} = {1,2}

diferența elementele pe care A le are în plus față
teoria mulțimilor de B

() valoarea funcției f(x) înseamnă 'f de x', sau valoarea Dacă f(x) := x2, atunci f(3) = 32 = 9.
lui f în elementul x.
de
teoria mulțimilor

modificatori de precedență Se efectuează întâi operațiile din (8/4)/2 = 2/2 = 1, dar 8/(4/2) = 8/2 = 4.
paranteze.

paranteze
oriunde
f:X→Y functie săgeată f: X → Y înseamnă că Let f: Z → N be defined by f(x) := x2.
funcția f transportă elementele lui X în
de ... la cele din Y.
teoria mulțimilor

o funcția compunere fog e functia, fiind (fog)(x) = f(g(x)). if f(x) := 2x, și g(x) := x + 3, apoi (fog)(x) = 2(x + 3).

compus cu
teoria mulțimilor

N numere naturale N înseamnă {0,1,2,3,...}, dar a se vedea {|a| : a ∈ Z} = N

și numere naturale pentru o altă
convenție.
N
 N înseamnă {0,1,2,3,...}, dar a se vedea {|a| : a ∈ Z} = N
și numere naturale pentru o altă
convenție.

ℕ număr
Z numere întregi Z înseamnă {...,−3,−2,−1,0,1,2,3,...}. {a : |a| ∈ N} = Z

{\displaystyl Z
e \mathbb
{Z} }
ℤ număr
Q numere raționale Q înseamnă {p/q : p,q ∈ Z, q ≠ 0}. 3.14 ∈ Q

Q
ℚ număr π ∉ Q
R numere reale R înseamnă setul de numere reale. π ∈ R
R
ℝ număr √(−1) ∉ R
C numere complexe C înseamnă {a + bi : a,b ∈ R}. i = √(−1) ∈ C

C
ℂ număr
∞ infinitate
∞ este un element al mulțimii reale limx→0 1/|x| = ∞
extinse și este mai mare ca orice alt
număr real, fiind deseori întalnit în
limite matematice.

infinitate
număr
{\displaystyl pi π este raportul dintre lungimea cercului șiA =
diametrul
πr² este său.
aria Valorea
unui cercluicueste
raza r
3.14159 26535 ...
e \pi }

pi
geometrie euclidiană

|| || norma ||x|| este norma unui ||x+y|| ≤ ||x|| + ||y||

element x din spațiul vectorial normat.
norma lui; lungimea lui

algebră liniară

∑ Adunare ∑k=1n ak înseamnă a1 + a2 + ... + an. ∑k=14 k2 = 12 + 22 + 32 + 42 = 1 + 4 + 9 + 16 = 30
sumă peste ... de ... la ... din

oriunde
∏ Înmulțire ∏k=1n ak înseamnă a1a2···an. ∏k=14 (k + 2) = (1  + 2)(2 + 2)(3 + 2)(4 + 2) = 3 × 4 × 5 ×
produs peste ... de ... la ... din 6 = 360

oriunde
Produs cartezian ∏i=0nYi înseamnă setul tuturor (n+1)-uplurilor (y0,...,yn).
∏n=13R = R3
 ∏i=0nYi înseamnă setul tuturor (n+1)-uplurilor (y0,...,yn).
∏n=13R = R3

produsul cartezian dintre;

produsul direct dintre

algebră
' Derivată f '(x) este derivata funcției f în Dacă f(x) := x2, atuncif '(x) = 2x
… prim; derivata lui … punctul x,ex: tangenta la graficul
lui f în x.

analiză matematică

∫ Integrala nedefinită sau antiderivată

∫ f(x) dx înseamnă o funcție a cărui ∫x2 dx = x3/3 + C
derivată e f.

integrală nedefinită din …;

calculus
Integrala definită ∫ab f(x) dx înseamnă aria cu semn dintre ∫0b x2  dx = b3/3;
axa x și grficul funcției
integrala de la ... până la .... lui f între x = a și x = b.

analiză matematică

∇ gradient ∇f (x1, …, xn) este vectorul derivatelor Dacă f (x,y,z) := 3xy + z², atunci ∇f = (3y, 3x, 2z)
parțiale (df / dx1, …, df / dxn).
Nabla, gradient din
∇ ∇f (x1, …, xn) este vectorul derivatelor Dacă f (x,y,z) := 3xy + z², atunci ∇f = (3y, 3x, 2z)
parțiale (df / dx1, …, df / dxn).

analiză matematică

∂ derivată parțială Cu f (x1, …, xn), ∂f/∂xi este derivata dacă f(x,y) := x2y, atunci ∂f/∂x = 2xy
lui f în funcție de xi, celelalte variabile
păstrându-se constante.

derivată parțială din

frontiera ∂M înseamnă frontiera mulțimii M ∂{x : ||x|| ≤ 2} = {x : ||x|| = 2}

frontiera
topologie
⊥ perpendicular x ⊥ y înseamnă x este perpendicular Dacă l⊥m și m⊥n atunci l || n.
pe y; sau mai general x e ortogonal
e perpendicular pe pe y.

geometrie
element minim (cel mai mic) x = ⊥ înseamnă că x este cel mai mic ∀x : x ∧ ⊥ = ⊥
element.

Elementul minimt

⊧ A ⊧ A ∨ ¬A

⊢ A → B ⊢ ¬B → ¬A
⊢ A → B ⊢ ¬B → ¬A

◅ Z(G) ◅ G

/ {0, a, 2a, b, b+a, b+2a} / {0, b} = {{0, b}, {a, b+a},

{2a, b+2a}}

teoria grupurilor

≈ izomorfism G ≈ H înseamnă că grupul G e izomorf Q / {1, −1} ≈ V,

e izomorf cu cu grupul H unde V este grupul Klein de 4 elemente.
teoria grupurilor

egal aproximativ x ≈ y înseamnă x este aproximativ egal π ≈ 3.14159

cu y
este aproximativ egal cu

oriunde
〈,〉 produs scalar 〈x,y〉 înseamnă produsul scalar al În spațiul euclidian ℝ2 produsul scalar al vectorilor x = (2, 3) și y = (−1, 5) este:
lui x și y.
În cadrul spațiilor euclidiene se 〈x, y〉 = 2 × −1 + 3 × 5 = 13
obișnuește de a nota produsul scalar atît
(|) prin (x,y)
Pentru cît și prin x·y.
matrice se poate utiliza semnul :.
{\displaystyle A:B=\sum _{i,j}A_{ij}B_{ij}}
<,>

·
produs scalar
: algebra liniară

⊗ Produs tensorial V ⊗ U înseamnă produsul tensorial {1, 2, 3, 4} ⊗ {1,1,2} =

dintre V și U.
{{1, 2, 3, 4}, {1, 2, 3, 4}, {2, 4, 6, 8}}