Simboluri matematice de bază

Seminificație
Simbol Se citește Explicație Exemple
Categorie
egalitate
x = y înseamnă x și y reprezintă același lucru sau au
= este egal cu 1+1=2
aceeași valoare.
oriunde
inegalitate
≠
nu este egal cu x ≠ y înseamnă că x și y nu reprezintă același lucru sau nu
1≠2
diferit de au aceeași valoare.
<>
oriunde
< strictă inegalitate x < y înseamnă că x este mai mic decât y.
este mai mic decât,
> este mai mare decât, x > y înseamnă că x este mai mare decât y. 3<4
este mult mai mic decât, 5>4
≪ este mult mai mare decât x ≪y înseamnă că x mult mai mic decât y. 0,003 ≪1000000

≫ teoria ordonării x ≫ y înseamnă că x mult mai mare decât y.

inegalitate
≤ este mai mic sau egal cu, x ≤ y înseamnă că x este mai mic sau egal cu y.
3 ≤ 4 și 5 ≤ 5
este mai mare sau egal
5 ≥ 4 and 5 ≥ 5
≥ cu x ≥ y înseamnă că x este mai mare sau egal cu y.
teoria ordonării
proporționalitate
∝ este proporțional cu y ∝ x înseamnă că y = kx pentru o constantă k. dacă y = 2x, atunci y ∝ x
oriunde
adunare
plus 4 + 6 înseamnă suma lui 4 și 6 2+7=9
aritmetică
+ reuniune disjunctă A1={1,2,3,4} ∧
reuniunea disjunctă între A1 + A2 înseamnă reuniunea disjunctă a mulțimilor A1 și A2={2,4,5,7} ⇒
A1 + A2 = {(1,1), (2,1),
A2.
teoria mulțimilor (3,1), (4,1), (2,2), (4,2),
(5,2), (7,2)}
diferență
minus 9 − 4 înseamnă diferența dintre 9 și 4 8−3=5
aritmetică
opusul
− negativ ; minus −3 înseamnă opusul lui 3. −(−5) = 5
aritmetică
complementul unei
mulțimi A − B înseamnă mulțimea care conține toate elementele
{1,2,4} − {1,3,4} = {2}
din A care nu sunt în B.
minus; fără
 teoria mulțimilor
produs
ori,
3 × 4 înseamnă produsul lui 3 și 4. 7 × 8 = 56
înmulțit cu
aritmetică
produs cartezian
× produsul cartezian între; X×Y înseamnă mulțimea tuturor perechilor ordonate cu {1,2} × {3,4} =
produsul direct primul element din X și al doilea element din Y. {(1,3),(1,4),(2,3),(2,4)}
teoria mulțimilor
produs vectorial
(1,2,5) × (3,4,−1) =
produs vectorial cu u × v înseamnă produsul vectorial al vectorilor u și v
(−22, 16, − 2)
algebră vectorială
÷ împărțire 2 ÷ 4 = 0,5
împărțit la 6 ÷ 3 sau 6/3 înseamnă împărțirea lui 6 la 3
/ aritmetică 12 / 4 = 3
rădăcină pătrată
rădăcina pătrată a lui;
√x înseamnă numărul pozitiv al cărui pătrat este x. √4 = 2
radicalul de ordin doi din
numere reale
√ rădăcina pătrată
complexă
dacă z = r exp(iφ) este reprezentat în coordonate polare,
rădăcina pătrată √(-1) = i
atunci √z = √r exp(iφ/2).
complexă a lui
numere complexe
valoare absolută
valoarea absolută a lui; |x| înseamnă distanța pe axa reală (sau în planul complex) |3| = 3, |-5| = |5|
||
modul din dintre x și zero. |i| = 1, |3+4i| = 5
numere
factorial
! factorial n! este produsul 1×2×...×n. 4! = 1 × 2 × 3 × 4 = 24
combinatorică
distribuție de
probabilitate X ~ D, înseamnă că variabila aleatoare X are distribuția de X ~ N(0,1), distribuția
~
are distribuția probabilitate D. normală standard
statistică
implicație A ⇒ B înseamnă că dacă A este adevărată, atunci și B este
implică; dacă .. atunci adevărată; în caz că A este falsă, nu se poate spune nimic x = 2 ⇒ x2 = 4 este
⇒ despre B. adevărată, dar x2 =
4 ⇒ x = 2 este în
→ → poate însemna același lucru ca și ⇒ sau poate avea general falsă (deoarece x
logică propozițională sensul pentru funcții descris mai jos. poate fi −2, dacă
⊃ domeniul studiat
⊃ poate însemna același lucru ca și ⇒ sau poate avea permite).
sensul de supramulțime descris mai jos.
 echivalență
⇔
dacă și numai dacă x + 5 = y +2 ⇔ x + 3 =
A ⇔ B înseamnă că A și B au aceleași valori de adevăr.
(dnd); echivalent cu y
↔
logică propozițională
negație logică Propoziția ¬A este adevărată dacă și numai dacă A este
¬ non falsă.
¬(¬A) ⇔ A
x ≠ y ⇔ ¬(x = y)
˜ logică propozițională O bară oblică ce taie un operator reprezintă același lucru
ca și "¬" scris în față.
conjuncție logică sau
infimum într-o latice n < 4 ∧ n >2 ⇔ n = 3
Propoziția A ∧ B este adevărată dacă A și B sunt ambele
∧ și dacă n este număr
adevărate; altfel este falsă.
logică propozițională, natural.
teoria laticelor
disjuncție logică sau
supremum într-o latice n≥4 ∨ n≤2 ⇔n≠3
Propoziția A ∨ B este adevărată dacă A sau B (sau ambele)
∨ sau dacă n este număr
sunt adevărate; altfel este falsă.
logică propozițională, natural.
teoria laticelor
sau exclusiv
⊕ xor (¬A) ⊕ A este mereu
Afirmația A ⊕ B este adevărată dacă fie A, fie B, dar nu
adevărată, A ⊕ A este
logică propozițională, ambele, este adevărată. A ⊻ B înseamnă același lucru. mereu falsă.
⊻ algebră booleană
cuantificator universal
∀ x: P(x) înseamnă P(x) este adevărată pentru toți x din
∀ oricare; pentru fiecare ∀ n ∈ N: n2 ≥ n.
domeniu.
logica predicatelor
cuantificator existențial
∃ x: P(x) înseamnă că există cel puțin un x astfel încât
∃ există ∃ n ∈ N: n este par.
P(x) este adevărată.
logica predicatelor
cuantificator de unicitate
există un(o) unic(ă) ∃! x: P(x) înseamnă că există exact un x astfel încât P(x)
∃! ∃! n ∈ N: n + 5 = 2n.
există și e unic(ă) este adevărată.
logica predicatelor
definiție x := y sau x ≡ y înseamnă că x este definit ca un alt nume
:= cosh x := (1/2)(exp x +
se definește ca pentru y (de observat că ≡ poate avea și alte sensuri,
exp (−x))
precum congruență).
≡
oriunde P :⇔ Q înseamnă că P este definit astfel încât, din punct A XOR B :⇔
:⇔ (A ∨ B) ∧ ¬(A ∧ B)
de vedere logic, este echivalent cu Q.
acolade de mulțime
{,} mulțimea {a,b,c}înseamnă mulțimea formată din a, b și c. N = {0,1,2,...}
teoria mulțimilor
{ : } notație de construcție a {x : P(x)} sau {x | P(x)} înseamnă mulțimea acelor x
{n ∈ N : n2 < 20} =
unei mulțimi pentru care P(x) este adevărată.
{|} mulțimea elementelor cu {0,1,2,3,4}
proprietatea că
teoria mulțimilor
mulțimea vidă
mulțimea vidă {n ∈ N : 1 < n2 < 4} =
înseamnă mulțimea cu nici un element. {} este o
teoria mulțimilor notație echivalentă.
{}
apartenență
aparține lui, este inclus
∈ (1/2)−1 ∈ N
în;
nu aparține lui, nu este a ∈ S înseamnă că a este un element al mulțimii S; a
inclus în S înseamnă că a nu este un element al mulțimii S.
2−1 N
oriunde, teoria
mulțimilor
submulțime
(submulțime) A ⊆ B înseamnă că fiecare element din A
⊆ este inclusă în; este o
este și element al lui B.
submulțime pentru; este A ∩ B ⊆ A; Q ⊂ R
⊂ submulțime a lui
(submulțime proprie) A ⊂ B înseamnă că A ⊆ B dar A ≠ B.
teoria mulțimilor
superset A ⊇ B înseamnă că fiecare element din B este și element
include; este o al lui A.
⊇ supramulțime pentru;
este supramulțime a lui A ⊃ B înseamnă că A ⊇ B dar A ≠ B. A ∪ B ⊇ B; R ⊃ Q
⊃
teoria mulțimilor A ⊇ B este echivalent cu B ⊆ A, A ⊃ B este echivalent cu
B ⊂ A.
reuniune Reuniune exclusivă (vezi și diferență simetrică): A ∪ B
reuniunea între înseamnă mulțimea care conține toate elementele lui A, și
toate elementele lui B, dar nu și elementele lor comune. A⊆B ⇔ A∪B=B
"A sau B, dar nu amândouă".
∪
A ∪ B = {x | x ∈ A ∨ x ∈
teoria mulțimilor Reuniune inclusivă: A ∪ B înseamnă mulțimea care B)}
conține toate elementele lui A, și toate elementele lui B.
"A sau B sau amândouă".
intersecție de mulțimi
A ∩ B înseamnă mulțimea ce conține elementele comune {x ∈ R : x2 = 1} ∩ ℕ =
∩ intersecția dintre
din A și B {1}
teoria mulțimilor
set-theoretic complement
A \ B înseamnă mulțimea ce conține elementele pe care A {1,2,3,4} \ {3,4,5,6} =
\ diferența
le are în plus față de B {1,2}
teoria mulțimilor
valoarea funcției
Dacă f(x) := x2, atunci
de f(x) înseamnă 'f de x', sau valoarea lui f în elementul x.
f(3) = 32 = 9.
() teoria mulțimilor
modificatori de (8/4)/2 = 2/2 = 1, dar
Se efectuează întâi operațiile din paranteze.
precedență 8/(4/2) = 8/2 = 4.
 paranteze
oriunde
functie săgeată
f: X → Y înseamnă că funcția f transportă elementele lui X Let f: Z → N be defined
f:X→Y de ... la
în cele din Y. by f(x) := x2.
teoria mulțimilor
funcția compunere if f(x) := 2x, și g(x) := x
o compus cu fog e functia, fiind (fog)(x) = f(g(x)). + 3, apoi (fog)(x) = 2(x +
teoria mulțimilor 3).
numere naturale
N N N înseamnă {0,1,2,3,...}, dar a se vedea și numere naturale
{|a| : a ∈ Z} = N
pentru o altă convenție.
ℕ număr
numere întregi
Z Z
Z înseamnă {...,−3,−2,−1,0,1,2,3,...}. {a : |a| ∈ N} = Z
număr
ℤ
numere raționale
3.14 ∈ Q
Q Q Q înseamnă {p/q : p,q ∈ Z, q ≠ 0}.
număr π∉Q
ℚ
numere reale
π∈R
R R R înseamnă setul de numere reale.
număr √(−1) ∉ R
ℝ
numere complexe
C C C înseamnă {a + bi : a,b ∈ R}. i = √(−1) ∈ C
ℂ număr
infinitate ∞ este un element al mulțimii reale extinse și este mai
∞ infinitate mare ca orice alt număr real, fiind deseori întalnit în limite limx→0 1/|x| = ∞
număr matematice.
pi
π este raportul dintre lungimea cercului și diametrul său. A = πr² este aria unui
pi
Valorea lui este 3.14159 26535 ... cerc cu raza r
geometrie euclidiană
norma
||x|| este norma unui element x din spațiul vectorial
|| || norma lui; lungimea lui ||x+y|| ≤ ||x|| + ||y||
normat.
algebră liniară
Adunare
sumă peste ... de ... la ... ∑k=14 k2 = 12 + 22 + 32 +
∑ ∑k=1n ak înseamnă a1 + a2 + ... + an.
din 42 = 1 + 4 + 9 + 16 = 30
oriunde
Înmulțire ∏k=14 (k + 2) = (1 +
∏ ∏k=1n ak înseamnă a1a2···an.
produs peste ... de ... la 2)(2 + 2)(3 + 2)(4 + 2) =
 ... din 3 × 4 × 5 × 6 = 360
oriunde
Produs cartezian
produsul cartezian
dintre; produsul direct ∏i=0nYi înseamnă setul tuturor (n+1)-uplurilor (y0,...,yn). ∏n=13R = R3
dintre
algebră
Derivată
f '(x) este derivata funcției f în punctul x,ex: tangenta la Dacă f(x) := x2,
' … prim; derivata lui …
graficul lui f în x. atuncif '(x) = 2x
analiză matematică
Integrala nedefinită sau
antiderivată
integrală nedefinită din ∫ f(x) dx înseamnă o funcție a cărui derivată e f. ∫x2 dx = x3/3 + C
…;
∫ calculus
Integrala definită
integrala de la ... până la ∫ab f(x) dx înseamnă aria cu semn dintre axa x și grficul
∫0b x2 dx = b3/3;
.... funcției lui f între x = a și x = b.
analiză matematică
gradient
∇f (x1, …, xn) este vectorul derivatelor parțiale (df / dx1, Dacă f (x,y,z) := 3xy + z²,
∇ Nabla, gradient din
…, df / dxn). atunci ∇f = (3y, 3x, 2z)
analiză matematică
derivată parțială Cu f (x1, …, xn), ∂f/∂xi este derivata lui f în funcție de xi, dacă f(x,y) := x2y, atunci
derivată parțială din celelalte variabile păstrându-se constante. ∂f/∂x = 2xy
∂ frontiera
∂{x : ||x|| ≤ 2} = {x : ||x||
frontiera ∂M înseamnă frontiera mulțimii M
= 2}
topologie
perpendicular
x ⊥ y înseamnă x este perpendicular pe y; sau mai general Dacă l⊥m și m⊥n atunci
e perpendicular pe
x e ortogonal pe y. l || n.
geometrie
⊥
element minim (cel mai
mic) x = ⊥ înseamnă că x este cel mai mic element. ∀x : x ∧ ⊥ = ⊥
Elementul minimt
⊧ A ⊧ A ∨ ¬A
⊢ A → B ⊢ ¬B → ¬A
◅ Z(G) ◅ G
{0, a, 2a, b, b+a, b+2a}
/ teoria grupurilor / {0, b} = {{0, b}, {a,
b+a}, {2a, b+2a}}
izomorfism Q / {1, −1} ≈ V,
≈ e izomorf cu G ≈ H înseamnă că grupul G e izomorf cu grupul H unde V este grupul Klein
teoria grupurilor de 4 elemente.
 egal aproximativ
este aproximativ egal cu x ≈ y înseamnă x este aproximativ egal cu y π ≈ 3.14159
oriunde
〈,〉
produs scalar În spațiul euclidian ℝ2
produs scalar produsul scalar al
〈x,y〉 înseamnă produsul scalar al lui x și y. vectorilor x = (2, 3) și
(|) y = (−1, 5) este:
<,> În cadrul spațiilor euclidiene se obișnuește de a nota 〈x, y
algebra liniară produsul scalar atît prin (x,y) cît și prin x·y. 〉 = 2 × −1 + 3 × 5 = 13
· Pentru matrice se poate utiliza semnul :.

:
Produs tensorial {1, 2, 3, 4} ⊗ {1,1,2} =
⊗ produs tensorial V ⊗ U înseamnă produsul tensorial dintre V și U. {{1, 2, 3, 4}, {1, 2, 3,
algebră liniară 4}, {2, 4, 6, 8}}
Aveți mai jos o listă cu cele mai importante simboluri matematice:

= Semnul „egal”

≠ Semnul „diferit”

⇒ Semnul „rezultă”

⇔ Semnul echivalent

> Semnul „mai mare”

< Semnul „mai mic”

≤ Semnul „mai mic sau egal”

≥ Semnul „mai mare sau egal”

( ) „paranteze rotunde”

[] „paranteze pătrate”

{} „acolade”

+ „plus (adunare)”

− „minus (scădere)”

× sau ⋅ „ori (înmulțire)”

± „plus minus”

/ „divide”

⊂ „inclus”

∈ „aparține”

∉ „nu aparține”
Simboluri matematice de baza

= este egal cu
≠ diferit de
<> nu este egal cu
< este mai mic decat
> este mai mare decat
≪ este mult mai mic decat
≫ este mult mai mare decat
≤ este mai mic sau egal cu
≥ este mai mare sau egal cu
∝ este proportional cu
+ plus
– negativ; minus
× produsul cartezian intre; produsul direct
÷ impartit la
/ impartit la
√ radacina patrata a lui; radicalul de ordin doi din
| | valoare absoluta a lui ; modul din
! factorial
~ are distributia
⇒ implica
→ daca
⊃ atunci
⇔ daca si numai daca
↔ (dnd); echivalent cu
¬ non
∧ si
∨ sau
⊕ xor
⊻ xor
∀ oricare; pentru fiecare
∃ exista
∃! există un(o) unic(ă); există şi e unic(ă)
:= se defineste ca
≡ congruent
:⇔ se defineste ca
{ : } mulţimea elementelor cu proprietatea că
{ | } mulţimea elementelor cu proprietatea că
multimea vida
{} multimea vida (aici sunt unite acoladele)
∈ apartine lui; este inclus in
nu apartine lui; nu este inclus in
⊆ este inclusă în; este o submulţime pentru
⊂ este submulţime a lui
⊇ include; este o supramulţime pentru;
⊃ este supramulţime a lui
∪ reuniunea intre
∩ intersectia dintre
\ diferenta
f:X→Y de…la
o compus cu
ℕ multimea nr. naturale
ℤ multimea nr. intregi
ℚ multimea nr. rationale
ℝ multimea nr. reale
ℂ multimea nr. complexe
∞ infinitate
π pi
|| || norma lui; lungimea lui
∑ sumă peste … de … la … din
∏ produs peste…de….la….din
‘ prim; derivata lui
∫ integrală nedefinită din …;
∇ nabala
∂ derivata partiala din
⊥ e perpendicular pe
⊧ entails
/ mod (din teoria gruourilor)
≈ e izomorf cu (din teoria grupurilor)
( | ) produs scalar
⊗ produs tensorial