1)Definitia probabilitatii, proprietati.

Probabilitate

Definitie. Pobabilitatea unui eveniment este egala cu raportul

dintre numarul cazurilor egal posibile care realizeaza evenimentul
si numarul cazurilor egal posibile.

Asadar, vom spune ca probabilitatea evenimentului A este egala

cu raportul dintre numarul m al cazurilor favorabile realizarii
evenimentului A si numarul n al cazurilor egal posibile. Vom scrie:

Proprietati ale probabilitatilor

Probabilitatea unui eveniment A, pe care o notam prin P(A), are

urmatoarele proprietati:

!!! La proprietatea 5. de mai sus este

P(complementara lui A) = 1 – P(A) !!!
Regula de adunare a probabilitatilor

Fie A si B doua evenimente incompatibile intre ele avand

respectiv probabilitatile p si q. Probabilitatea ca să se întâmple
cel puţin unul dintre ele este p + q.

Evenimente independente

Fie A şi B două evenimente. Dacă

2)Functie, densitate de repartitie (definitie, proprietati).

( Variabile aleatoare
Se numeste variabila aleatoare o marime reala care, în raport cu
rezultatul unui experiment, poate lua orice valoare dintr-o multime bine
definita de valori reale (domeniul de definitie al variabilei).

Variabilele aleatoare se clasifica dupa multimea pe care sunt definite.

Astfel, se deosebesc variabile aleatoare de tip discret si de tip continuu.

Variabilele aleatoare discrete sunt definite pe o multime cel mult

numarabila de evenimente. Numarul valorilor posibile ale unei variabile
aleatoare discrete este finit.

Variabila aleatoare continua este definita pe o multime continua.

Variabila aleatoare continua poate lua orice valoare între doua numere.
Numarul valorilor posibile ale unei variabile aleatoare continua este infinit. )
Functia de repartitie a variabilei aleatoare se noteaza
cu si este definita ca probabilitatea evenimentului

Din punct de vedere probabilistic, functia de repartitie

caracterizeaza complet o variabila aleatoare, indiferent daca este
vorba de o variabila aleatoare discreta sau continua.

Functia de repartitie (sau functia cumulativa a

probabilitatilor) a unei variabile aleatoare discrete este suma
probabilitatilor de la stânga punctului de abscisa

Se numeste repartitie a unei variabile aleatoare legea de

probabilitate dupa care ea se produce.

Repartitia unei variabile aleatoare discrete se scrie sub forma:

sau , .
Fig. 2.1. Repartitia unei variabile discrete

Daca este o variabila aleatoare continua, functia de repartitie

se defineste astfel :

Fig. 2.2. Repartitia unei variabile continu

Functia de repartitie are urmatoarele proprietati:

1. Functia de repartitie este o functie monoton

nedescrescatoare

, daca ;

2. Pentru cea mai mica valoare posibila a variabilei

aleatoare , functia de repartitie este egala cu zero

3. Pentru cea mai mare valoare posibila a variabiei

aleatoare , functia de repartitie este egala cu 1

4. Functia de repartitie fiind o probabilitate, satisface dubla

inegalitate

5. Probabilitatea ca variabila aleatoare sa fie cuprinsa

între si , , este egala cu diferenta dintre valorile
functiei de repartitie la extremitatile intervalului, adica cu cresterea
functiei în intervalul considerat :

.
 Functia de repartitie a unei variabile discrete este o functie
discontinua, în scara, admite salturi, salturile de la o treapta la

treapta curenta sunt egale cu , suma tuturor salturilor fiind

egala cu 1 (Fig. 2.3.a).

a) b)

Fig. 2.3. Functia de repartitie

Functia de repartitie a unei variabile aleatoare continue este,

de asemenea o functie continua (Fig. 2.3.b, în care functia are
drept asimptote dreptele si ).

Densitatea de repartitie

Se numeste densitate de repartitie (sau densitate de

probabilitate) prima derivata - daca exista - a functiei de
repartitie

.
 Probabilitatea ca variabila aleatoare continua sa ia valoare
în intervalul este egala cu integrala densitatii de repartitie
pe intervalul

adica evenimentul este imposibil, iar este sigur.

Densitatea de repartitie are proprietatile:

1. Densitatea de repartitie nu este negativa si aceasta rezulta

din proprietatea functiei de repartitie de a nu fi descrescatoare,
;

2. Integrala densitatii de repartitie, în cadrul limitelor de

variatie infinite, a variabilei aleatoare continue, este egala cu
unitatea,

.
3)Functie de densitate marginala (definitie).
4)Repartitii conditionate, dependenta variabilelor aleatoare(definitii)
 Legătura dintre caracteristicile respective poate avea un caracter
aleator fiind dependentă aleator sau independentă când legătura este
„slabă”. Noţiunea de independenţă trebuie înţeleasă în sensul că
legăturile foarte slabe pot fi considerate practic inexistente.

În general se spune că variabila aleatoare y este independentă de

variabila aleatoare x dacă legea de repartiţie a lui y nu depinde de
valorile lui x.

Noţiunea de dependenţă, referitoare la variabilele aleatoare, are

un sens mai larg decât cea utilizată în tehnică. În mod obişnuit, tehnica
tradiţională înţelege un singur tip de dependenţă, acela al dependenţei
totale sau deterministe.

În cazul a două variabile aleatoare x şi y acestea pot fi legate

printr-o relaţie probabilistică, de exemplu atunci când se cunoaşte
probabilitatea lui x, valoarea lui y nu este cunoscută ci numai legea sa
de repartiţie dependentă de x. În funcţie de tipul variabilelor
dependenţa poate fi stabilită fie prin regresie fie prin corelaţie.

5)Media, dispersia (def., propr.).

Media unei variabile aleatoare X, notata

,

caracterizeaza tendinta centrala a valorilor acesteia.

Dispersia variabilei aleatoare X, notata, , sau

Var(x), caracterizeaza imprastierea valorilor lui X.
Media M(X) a variabilei aleatoare X se defineste prin:

Dispersia a variabilei aleatoare X se defineste prin:

sau Var(X) = e(x^2) – (e(x))^2 pt. orice variabile aleatorii

unde prin f am notat functia de probabilitate a lui X in cazul in care X

este o variabila aleatoare discrete, respective functia de densitate a lui
X in cazul in care X este o variabila aleatoare continua.

Media M(X) a unei variabile aleatoare X se mai numeste valoarea

asteptata / asteptarea lui X, deoarece ea este egala cu valoarea media a
lui X atunci cand se efectueaza multe incercari.

Cantitati precum media sau dispersia care indica anumite proprietati

ale distributiei in cauza se numesc parametrii ai distributiei. Media si
dispersia sunt cei mai importanti parametrii ai unei distributii.
6)Covarianta, coeficientul de corelatie(def., propr.).

Daca X si Y sunt variabile aleatoare definite pe acelasi spatiu de selectie

S, vom numi covarianta a variabilelor X si Y, si o vom nota cu cov(X , Y),
numarul

unde Vx si Vy sunt multimile valorilor variabilelor aleatoare X si Y.

Proprietati:

a) Are loc urmatoarea egalitate:

b) Daca X si Y sunt variabile aleatoare independente, atunci:

c) Daca sunt n variabile aleatoare definite pe acelasi

spatiu de selectie, atunci are loc:

Daca X si Y sunt doua variabile definite pe acelasi spatiu de selectie S,

vom numi coeficient de corelatie a variabilelor X, Y si il vom nota cu
numarul:
Daca sunt n variabile aleatoare definite pe spatial de
selectie S, atunci :

unde
7)Repartitiile studiate(definite, formula mediei, dispersiei).

Beta:
Binomiala:

Media: Ex=n * P

Dispersia: n * P * q
Chi-Square
Exponentiala:
Gamma:
Geometrica:
HyperGeometrica:

Normala(Gauss):
Pareto:
Poisson:
Uniform Continua:
Uniform Discreta:
8)Functii de variabile aleatoare(doar enuntul teoremei).

9)Teorema Rao-Cramer(doar enunt).

10)Metoda verosimilitatii maxime(descriere).

Fie x1,...,xn valorile observate ale unei selectiie X1,…,Xn de volum n

dintr-o populatie X avand densitatea , ce depinde de parametrul
necunoscut .

Definim functia de verosimilitate ca fiind:

Metoda verosimilitatii maxime ( introdusa de R. A. Fischer, 1912)

presupune ca estimatorul , al lui este egal cu acea valoare ce
maximizeaza functia de verosimilitate . Estimatorul astfel obtinut
se numeste estimator de verosimilitate maxima.