5 Variabile aleatore, distributii de probabilitate discrete si continue

O variabil a aleatoare este o functie ce depinde de rezultatul efectur arii unui anumite experiment. Spre exemplu, la
aruncarea a dou a zaruri, A = suma numerelor obtinute este o variabil a aleatoare.
n general, n experimente n care num ar am (masini aate pe sosea, arunc ari ale unui zar pn a la obtinerea
unui sase, piese defecte, etc) variabilele aleatore obtinute sunt variabile aleatore discrete, iar n experimentele
n care m asur am (voltajul electric, cantitatea de ap a de ploaie, duritatea unui anumit material, etc), variabilele
aleatoare obtinute sunt variabile aleatore continue.
n ambele cazuri, pentru a caracteriza variabila aleatoare A introducem functia de distributie 1 : R R
(sau 1

) a variabilei aleatoare A prin

1 (r) = 1 (A r) , r R, (15)
adic a 1 (r) reprezint a probabilitatea ca variabila aleatoare A s a ia o valoare cel mult egal a cu r.
Pentru ca formula (15) s a aib a sens trebuie s a impunem urm atoarea denitie.
Denitia 5.1 (Variabil a aleatoare) O variabila aleatoare este o func tie A : R denita pe spa tiul de eveni-
mente cu valori reale, cu proprietatea ca pentru orice interval 1 R, probabilitatea ca A sa ia valori n intervalul
1 (adica 1 (A 1)) este denita.
Observatia 5.2 Din deni tia (15) a func tiei de distribu tie ob tinem ca pentru o variabila aleatoare A putem de-
termina probabilitatea ca variabila A sa ia valori ntr-un anumit interval (a, /] astfel:
1 (a < A /) = 1 (/) 1 (a) . (16)
Aceasta egalitate are loc deoarece evenimentele {A a} si {a < A /} sunt disjuncte, si verica {A a}
{a < A /} = {A /}, si deci din Deni tia 2.1 a probabilita tii ob tinem
1 (/) = 1 (A /)
= 1 (A a) + 1 (a < A /)
= 1 (a) + 1 (a < A /) ,
de unde prin scaderea lui 1 (a) se ob tine rela tia (16).
5.1 Variabile aleatoare discrete
Denitia 5.3 O variabila aleatoare A : R se nume ste discreta daca ea poate lua numai un numar nit sau
cel mult numarabil de valori.
Dac a r
1
, r
2
, r
3
, . . . sunt valorile posibile (distincte) ale lui A si j
1
= 1 (A = r
1
), j
2
= 1 (A = r
2
) , j
3
=
1 (A = r
3
) , . . . sunt probabilit atile cu care variabila aleatoare A ia aceste valori, reprezent am variabila aleatoare
discret a A sub forma
A =

r
1
r
2
r
3
. . .
j
1
j
2
j
3
. . .

. (17)
Observatia 5.4 Daca A este o variabila aleatoare discreta ce ia valorile r
1
, r
2
, r
3
, . . . cu probabilita tile j
1
, j
2
, j
3
, . . .,
atunci au loc urmatoarele.
1. Daca 1 este un interval ce nu con tine nici una din valorile posibile ale variabilei aleatoare discrete A, atunci
1 (A 1) = 0. (18)
2. Probabilitatea ca variabila aleatoare A sa ia valori ntr-un interval 1 = (a, /] este data de
1 (a < A /) =
X
o<rb
j
I
, (19)
adica este egala cu suma probabilita tilor j
I
corespunzatoare valorilor posibile r
I
pentru care a < r
I
/.
14
3. Suma tutror probabilita tilor j
I
corespunzatoare valorilor r
I
este egala cu 1, adica
X
I
j
I
= 1. (20)
Motivul este urmatorul:
X
I1
j
I
=
X
I1
1 (A = r
I
) = 1 (A {r
1
, r
2
, r
3
, . . .}) = 1 () = 1.
Dac a A este o variabil a aleatoare discret a, vom spune c a functia de distributie corespunz atoare 1 (dat a de
relatia (15)) este o functie de distributie discret a.
Pentru o variabil a aleatoare discret a A ce ia valorile r
1
, r
2
, r
3
, . . . cu probabilit atile j
1
, j
2
, j
3
, . . . , denim
functia de probabilitate ) (r) (sau )

(r)) prin
) (r) =

j
I
, dac a r = r
I
(i = 1, 2, 3, . . .)
0, n rest
.
Cunoscnd functia de probabilitate a unei variabile aleatoare (sau valorile posibile si probabilit atile respective),
putem determina functia de distributie corespunz atoare astfel:
1 (r) =
X
rr
) (r
I
) =
X
rr
j
I
. (21)
Gracul unei distributii discrete este o functie n scar a, cu salturi egale cu j
I
n punctele r
I
(i = 1, 2, 3, . . .), ca
n urm atoarele dou a exemple.
Exemplul 5.5 Sa consideram variabila aleatoare A reprezentnd rezultatul aruncarii unui zar. Atunci A are ca
valori posibile 1, 2, . . . , 6 cu probabilita ti 1,6 ecare, si deci A este o variabila aleatoare discreta
A =

1 2 3 4 5 6
1
6
1
6
1
6
1
6
1
6
1
6

.
Func tia de probabilitate corespunzatoare este
) (r) =

1
6
, daca r {1, 2, . . . , 6}
0, n rest
,
iar func tia de distribu tie corespunzatoare este
1 (r) =

0, daca r < 1
1
6
, daca 1 r < 2
2
6
, daca 2 r < 3
3
6
, daca 3 r < 4
4
6
, daca 4 r < 5
5
6
, daca 5 r < 6
1, daca 6 r
.
De observat legatura ntre gracele func tiei de probabilitate ) (r) si a func tiei de distribu tie 1 (r) din Figura 2.
Exemplul 5.6 Sa consideram variabila aleatoare A reprezentnd numarul de fe te stema ob tinute la aruncarea a 3
monede.
n acest caz variabila aleatoare A ia valorile 0, 1, 2, 3 cu probabilita tile
1
8
,
3
8
,
3
8
,
1
8
, deci putem reprezenta variabila
aleatoare sub forma
A =

0 1 2 3
1
8
3
8
3
8
1
8

.
Gracul func tiei de probabilitate ) (r) si a func tiei de distribu tie 1 (r) este indicat n Figura 3.
15
1 2 3 4 5 6
1
6
f(x)
1 2 3 4 5 6
1
6
F(x)
1
Figure 2: Gracul functiei de probabilitate ) (r) si a functiei de distributie 1 (r) a variabilei aleatoare A reprezen-
tnd rezultatul arunc arii unui zar.
1 2 3
1
8
f(x)
1 2 3
1
8
F(x)
1
0
3
8
Figure 3: Gracul functiei de probabilitate ) (r) si a functiei de distributie 1 (r) a variabilei aleatoare A reprezen-
tnd num arul de steme obtinute la aruncarea a dou a monede.
16
Exemplul 5.7 (Problema astept arii - spatiu num arabil de evenimente ) Se arunca n mod repetat o mo-
neda si se considera variabila aleatoare A reprezentnd numarul de ncercari efectuate pna la prima apari tie a
stemei.
n acest caz variabila aleatoare A poate lua valorile 1, 2, 3, . . . (un numar innit, numarabil, de valori posibile),
cu probabilita tile 1 (A = 1) = 1 (o) =
1
2
, 1 (A = 2) = 1 (1o) =
1
2

1
2
=
1
4
, 1 (A = 3) = 1 (11o) =
1
2

1
2

1
2
=
1
8
,
samd. Avem deci
A =

1 2 3 . . .
1
2
1
4
1
8
. . .

.
De observat ca rela tia (20) este vericata n acest caz: folosind formula seriei progresiei geometrice, ob tinem:
X
I1
j
I
=
X
I1
1
2
I
=
1
2
+
1
4
+
1
8
+ . . . =
1
2
1
1
1
2
= 1.
5.2 Variabile aleatoare continue
Variabilele aleatoare apar n practic a atunci cnd ntr-un anumit experiment m asur am o anumit a cantitate, spre
exemplu lungimea unui surub, voltajul ntr-un circuit electric, timpul dintre dou a ateriz ari, etc.
Denitia 5.8 Spunem ca o variabila aleatoare A : R este continua daca func tia de distribu tie corespunza-
toare 1 (r) poate scrisa sub forma
1 (r) =
Z
r

) (n) dn, r R, (22)

pentru o anumita func tie ) : R [0, ) continua (eventual cu excep tia unui numar nit de puncte de discontinui-
tate), numita functie de densitate a variabilei A / a distribu tiei 1 (r).
Deoarece functia de densitate ) este continu a (eventual cu exceptia unui num ar nit de puncte), din relatia (22)
rezult a c a functia de distributie a unei variabile aleatoare continue este o functie continu a, si mai mult, c a este o
functie derivabil a (eventual cu exceptia punctelor de discontinuitate ale functiei de densitate ) (r)).
Derivnd relatia (22) n raport cu r obtinem
1
0
(r) = ) (r) (23)
pentru orice r R pentru care functia ) (r) este continu a. Aceast a relatie ne permite s a determin am functia de
densitate ) (r) atunci cnd cunoastem functia de distributie 1 (r). Reciproc, relatia (22) ne permite s a determin am
functia de distributie 1 (r) atunci cnd cunoastem functia de densitate ) (r).
Observatia 5.9 Daca A este o variabila aleatoare continua avnd func tia de densitate ) (r), atunci au loc urma-
toarele.
1. Daca 1 este un interval de numere reale, atunci
1 (A 1) =
Z
1
) (n) dn. (24)
2. Probabilitatea ca variabila aleatoare A sa ia valori ntr-un interval 1 = (a, /] este data de
1 (a < A /) = 1 (/) 1 (a) =
Z
b
o
) (n) dn, (25)
adica este egala cu aria de sub gracul densita tii ) (r) ntre a si / (vezi Figura 4).
3. Integrala densita tii ) (r) este egala cu 1, adica
Z

) (n) dn = 1. (26)
Motivul este urmatorul:
Z

) (n) dn = 1 (< A < ) = 1 () = 1.

17
a b
f(x)
P(a < X b)
Figure 4: Probabilitatea 1 (a < A /) este egal a cu aria de sub gracul densit atii ) (r) ntre a si /.
S a observ am c a spre deosebire de cazul variabilelor aleatoare discrete, n cazul unei variabile aleatoare A
continue, urm atoarele probabilit ati sunt egale:
1 (a < A /) = 1 (a < A < /) = 1 (a A < /) = 1 (a A /) , (27)
toate ind egale cu
R
b
o
) (n) dn (aria de sub gracul functiei de densitate ) (r) ntre a si /).
Exemplul 5.10 Sa consideram variabila aleatoare continua A avnd func tia de densitate data de ) (r) = 0.75

1 r
2

pentru r [1, 1] si 0 n rest. Sa se determine func tia de distribu tie a variabilei aleatoare A si sa se calculeze
probabilita tile 1

1
2
A
1
2

si 1

1
4
A 2

. Care este valoarea lui r pentru care 1 (A r) = 0.5?

Folosind rela tia (22) distingem urmatoarele cazuri.
i) Daca r 1, atunci
1 (r) =
Z
r

) (n) dn =
Z
r

0dn = 0
ii) Daca 1 < r 1, atunci
1 (r) =
Z
r

) (n) dn =
Z
r
1
0.75

1 n
2

dn = 0.75

n
n
3
3

r
1
= 0.5 + 0.75r 0.25r
3
iii) Daca r 1 atunci
1 (r) =
Z
r

) (n) dn =
Z
1
1
0.75

1 n
2

dn = 1.
Am ob tinut deci
1 (r) =

0, r 1
0.5 + 0.75r 0.25r
3
, 1 < r 1
1, r 1
.
Pentru a calcula probabilita tile cerute, folosim rela tia (24):
1

1
2
A
1
2

=
Z 1
2

1
2
) (n) dn = 0.75
Z 1
2

1
2
1 n
2
dn = 0.6875
Alternativ, putem folosi rela tia (25), adica
1

1
2
A
1
2

= 1

1
2

1
2

=

0.5 +
0.75
2

0.25
8

0.5
0.75
2
+
0.25
8

= 0.6875,
deoarece pentru o variabila aleatoare continua avem 1

1
2
< A
1
2

= 1

1
2
A
1
2

conform rela tiei (27).

n mod similar, avem
1

1
4
A 2

=
Z
2
1
4
) (n) dn = 0.75
Z
1
1
4
1 n
2
dn = 0.75

n
n
3
3

1
1
4
=
81
256
0.3164
18
sau alternativ
1

1
4
A 2

= 1 (2) 1

1
4

= 1

0.5 +
0.75
4

0.25
64

=
81
256
0.3164.
Pentru a determina valoarea lui r pentru care are loc egalitatea 1 (A r) = 0.5, sa observam ca deoarece
1 (A r) = 1 (r), rela tia data se mai poate scrie sub forma 1 (r) = 0.5. Ob tinem deci 0.5 +0.75r0.25r
3
= 0.5,
sau echivalent r

r
2
3

= 0, cu solu tiile r
1
= 0, r
2
=

3 si r
3
=

3. Cum numai solu tia r = 0 convine (de
ce?), avem r = 0.
Exercitii
Exercitiul 5.1 Desena ti gracul func tiei de probabilitate
) (r) =

r
2
14
, r {1, 2, 3}
0, n rest
si a func tiei de distribu tie corespunzatoare.
Exercitiul 5.2 Consideram func tia de probabilitate ) (r) = /C
3
r
pentru r {0, 1, 2, 3} si 0 n rest. Sa se determine
valoarea constantei /, si sa se reprezinte grac func tia ) si func tia de distribu tie 1 corespunzatoare.
Exercitiul 5.3 Sa se reprezinte grac func tiile ) si 1 n cazul ) (0) = ) (3) =
1
6
, ) (1) = ) (2) =
1
3
. Poate func tia
) avea alte valori nenule?
Exercitiul 5.4 Fie A variabila aleatoare reprezentnd numarul de ani nainte ca o anumita piesa sa se defecteze.
Presupunem ca A are func tia de probabilitate ) (r) = /r
3
pentru r {0, 1, 2, 3, 4} si 0 n rest. Sa se reprezinte
grac func tia ) si func tia de distribu tie 1 corespunzatoare.
Exercitiul 5.5 Daca variabila aleatoare A are func tia de probabilitate ) (r) =
|
r!
pentru r N si 0 n rest, sa se
determine valoarea constantei / si probabilitatea 1 (A 3).
Exercitiul 5.6 Sa se reprezinte grac func tia de densitate ) (r) =
1
4
pentru r (2, 6) si 0 n rest, precum si func tia
de densitate 1 corespunzatoare. Sa se determine probabilita tile 1 (A 4) si 1 (A 3).
Exercitiul 5.7 n exerci tiul anterior, sa se determine valoarea lui c astfel nct:
a) 1 (A c) = 90%
b) 1 (A c) =
1
2
c) 1 (A c) = 5%
Exercitiul 5.8 Func tia de distribu tie 1 a unei variabile aleatoare A este data de 1 (r) = 0 daca r < 0 si 1 (r) =
1c
0.1r
daca r 0. Sa se reprezinte grac 1 si func tia de densitate ). Sa se determine valoarea lui c astfel nct
1 (A c) = 95%.
Exercitiul 5.9 Fie A grosimea (n milimetri) a unei garnituri produse de o anumita ma sina. Presupunem ca
variabila aleatoare A are func tia de densitate ) (r) = /r daca 0.9 < r < 1 si 0 n rest. Sa se determine /. Care
este probabilitatea ca o garnitura produsa va avea o grosime ntre 0.95 si 1.05 mm?
Exercitiul 5.10 Doua suruburi sunt alese la ntmplare fara nlocuire dintr-o cutie ce con tine 7 suruburi cu let pe
dreapta si 3 suruburi cu let pe stnga. Fie A variabila aleatoare reprezentnd numarul de suruburi extrase avnd
letul pe partea stnga. Sa se determine 1 (A = 0), 1 (A = 1), 1 (A = 2), 1 (1 < A < 2) si 1 (0.5 < A < 5).
Exercitiul 5.11 Sa se determine probabilitatea ca nici unul din cele trei becuri ale unui semafor sa nu trebuiasca
schimbat n primele 1500 ore de func tionare daca durata de via ta A a unui bec este o variabila aleatoare avnd
densitatea ) (r) = 6
h
0.25 (A 1.5)
2
i
pentru 1 r 2 si 0 n rest, unde r este masurat n multiplii de 1000 ore.
Exercitiul 5.12 Daca diametrul A al unei bare este o variabila aleatoare avnd densitatea ) (r) = / pentru
1119.9 r 120.1 si 0 n rest, aproximativ cte bare vor defecte ntr-un lot de 500 bare, daca o bara este
considerata defecta cnd diametrul ei este mai mic dect 119.91 sau mai mare dect 120.09?
19
Exercitiul 5.13 Daca durata de via ta a unui rulment este o variabila aleatoare cu densitatea ) (r) = /c
0.2r
pentru 0 r 10 si 0 n rest, care este valoarea lui /? Care este probabilitatea 1 (A 5)?
Exercitiul 5.14 Sa se determine func tia de probabilitate a variabilei aleatoare A reprezentnd numarul de aruncari
ale unui zar pna la apari tia fe tei 6. Sa se verice ca are loc rela tia (20).
Exercitiul 5.15 Presupunem ca anumite suruburi au o lungime 1 = 400+A mm, unde A este o variabila aleatoare
avnd densitatea ) (r) =
3
4

1 r
2

pentru 1 r 1 si 0 n rest. Sa se determine valoarea lui c astfel nct cu

probabilitate de 95% un surub va avea o lungime cuprinsa ntre 400 c si 400 + c.
Exercitiul 5.16 Presupunem ca ntr-un proces automatizat de umplere a conservelor cu ulei, con tinutul unei con-
serve (n litri) este 1 = 100+A, unde A este o variabila aleatoare avnd densitatea ) (r) = 1|r| pentru |r| 1 si
0 pentru |r| 1. Sa se reprezinte grac ) si func tia de distribu tie 1 corespunzatoare. ntr-un lot de 1000 conserve,
aproximativ cte conserve vor con tine 100 de litri de ulei sau mai mult? Care este probabilitatea ca o conserva sa
con tina mai pu tin de 99.5 litri ulei? Dar mai pu tin de 99 litri ulei?
Exercitiul 5.17 Fie func tia de densitate ) data de ) (r) = /r
2
daca 0 r 2 si 0 n rest. Sa se determine
valoarea constantei /. Sa se determine constantele c
1
si c
2
astfel nct 1 (A c
1
) = 0.1 si 1 (A c
2
) = 0.9.
Exercitiul 5.18 Fie A raportul vanzarilor la prot pentru o anumita rma. Presupunem ca A are func tia de
distribu tie 1 data de
1 (r) =

0, r < 2
r
2
4
5
, 2 r < 3
1, r 3
.
Sa se determine si sa se reprezinte grac func tia de densitate ) corespunzatoare. Care este probabilitatea ca A
sa e cuprins ntre 2.5 (40% prot) si 5 (20% prot)?
Exercitiul 5.19 Fie A o variabila aleatoare ce poate lua orice valoare reala. Care sunt complementarele eveni-
mentelor {A /}, {A < /}, {A a}, {A a}, {a A /}, {a < A /}?
Exercitiul 5.20 Arata ti ca daca a < / atunci 1 (A a) 1 (A /).
20