CURS 4

Prof.Dr. Aurel Nechita

RAHITISMUL

Definitie: Rahitismul carential este o

boala metabolica generala care apare
in prima copilarie ca o consecinta a
tulburarilor metabolismului fosfocalcic
datorita cantitatii insuficiente de
vitamina D.
Hipovitaminoza D duce in final la
tulburarile mineralizarii normale a
osului.

 Aport insuficient;
  Absorbtie deficitara;
 Deficit de activare;

 Lipsa de raspuns din partea

sistemului osos.
 VITAMINA D este alcatuita din 10
compusi din care 2 sunt mai importanti:

 Vitamina D2 (ergosterolul) – se gaseste in

cantitati mici in alimentele de origine
vegetala.
  Vitamina D3 (colecalciferolul) – se
sintetizeaza la nivelul pielii dintr-un
precursor – 7dehidrocolesterol - sub actiunea
radiatiilor UV. Transformarea din piele a
vitaminei D depinde de varsta, de
pigmentarea constitutionala, de suprafata de
tegument expusa, anotimp, latitudine.
7dehidrocolesterolul este furnizat de
alimentele de origine animala: ficat de peste,
galbenus de ou, ficatul unor specii de pesti.
 Laptele de vaca este o sursa foarte saraca de
vitamina D: 10-40 UI/l.
 - Ca si P sunt in cantitate mare dar in raport
inadecvat pentru absorbtie. De aceea preparatele
de lapte adaptate pentru sugari sunt imbogatite
cu vitamina D.
 Laptele de mama – are actiune antirahitica
evidenta: are cantitate scazuta de vitamina D
liposolubila (15,7 UI/l), dar are cantitate mare de
vitamina D1 hidrosolubila (850 UI/l), adica in
total 865 UI de vitamina D/l de lapte.
- Ca si P sunt in cantitate mica in laptele de
mama, dar in raport optim absorbtiei intestinale.
→ Incidenta rahitismului este mica la sugarii
alimentati natural.
 Absorbtia vitaminei D din alimentele
ingerate are loc la nivelul intestinului
subtire, in prezenta acizilor biliari – de
aici e transportat de o alfa2 globulina
specifica la ficat - unde are loc un proces
de hidroxilare, care produce un metabolit
activ: 25 hidroxicolecalciferol .
 La nivelul rinichiului are loc o a doua
hidroxilare rezultand 2 substante cu
actiune antirahitica superioara: 1,25
hidroxicole-calciferolul si 24,25
hidroxicolecalciferol.
 Se face in UI sau mg.
40 UI=10 µg ; 40.000 UI=1 mg.
 Nevoia zilnica de vit. D este de
400-800 UI, in medie 500 UI.
 Aceste nevoi zilnice nu depind de
varsta ci variaza in functie de: -
ritmul de crestere;
- regimul de insorire.
 Factorul determinant: aportul
insuficient (endogen si exogen)
de vitamina D la sugari:
- surse alimentare sarace in vit. D;
- expuneri la soare insuficiente (in
anotimpul rece).
 Factori favorizanti:
 Varsta: - rahitismul este o boala a
perioadei de crestere;
- incidenta maxima intre 3-6
luni, existand si forme tardive
intalnite pana la varsta de 2 ani.
 Prematuritatea: copiii prematuri au
un ritm de crestere accelerat si au
 depozite reduse de Ca si P in
momentul nasterii.
 Regimul de insorire: anotimpul rece si
zona temperata nu permit o
transformare eficienta a provitaminei
D din piele intr-un metabolit activ cu
actiune antirahitica.
 Sindroamele de malabsorbtie: nu se
absorb eficient lipidele ceea ce va
interfera absorbtia vit. D si a Ca.
 IRC: nu se formeaza metaboliti activi la
nivelul rinichiului.
Carenta de vitamina D si
hiperparatiroidismul reactional
determina formarea osului rahitic cu
urmatoarele caracteristici:
 insuficienta mineralizare a matricei
osoase;
 se formeaza exagerat tesut osteoid care
nu se mai mineralizeaza, in absenta vit.
D;
 tesutul osteoid exuberant si matricea
osoasa insuficient mineralizata nu au
suficienta duritate si oasele se indoaie
sub greutatea corpului.
 SIMPTOME GENERALE:
irascibilitate, transpiratii, insomnie,
infectii pulmonare, crize de tetanie.
 SEMNE OSOASE: constau in deformari
osoase nedureroase si simetrice (cu
exceptia deformarilor craniene).
Predomina in regiunile de crestere rapida
(metafizele oaselor lungi)
Localizarea predomina la :
- Cutia craniana – sugarul sub 3 luni
- Torace – sugarul 3-6 luni
- Oase lungi – sugarul 6-12 luni
- Coloana vertebrala si bazin – copilul mare
Leziuni la nivelul cutiei craniene: craniotabes
(inmuierea oaselor craniului mai ales
parietooccipital); FA larg deschisa, bose
frontale si parietale, frunte olimpiana,
plagiocefalie (turtirea regiunii occipitale si
parietale), intarziere in eruptia dentara, dinti
 patati, deformari ale maxilarelor cu
prognatism.
 Leziuni toracice: matanii condrocostale
(extremitatile coastelor la nivelul jonctiunii
condrocostale sunt proeminente); torace
deformat cu baza evazata, stern infundat,
sant Harrison (infundarea liniei de insertie
a diafragmului pe coastele deformate);
deformari ale claviculelor si fracturi
spontane ale coastelor.
 Leziuni ale membrelor: deformari ale
metafizelor - bratari rahitice
(ingrosarea extremitatii distale a
radiusului);deformari ale diafizelor
curbari ale membrelor inferioare
(coxo-vara, genum-varum,
genumvalgum); fracturi spontane
indolore.
 Leziuni ale coloanei vertebrale: cifoza
dorsala si lombara, scolioze, lordoze,
coxa vara.
Calcemia (VN= 9-11 mg%)
- este normala datorita interventiei
hormonului paratiroidian.
- poate se scada in depletie calcica
severa a osului.
 Fosfatemia (VN= 4,5-6,5 mg%)
este scazuta datorita interventiei
hormonului paratiroidian la
nivelul tubilor renali.
Profilaxia rahitismului: este
obligatorie!
Antenatal:
Se administreaza femeii gravide Ca si vit.
D in ultimul trimestru de sarcina.
Expunerea gravidei la aer si soare,
precum si alimentatia ei echilibrata in vit.
D si Ca (1.200 mg/zi).
Se administreaza vit. D 500 UI/zi p.o.
vara sau 1.000 UI/zi in situatii speciale.
Postnatal:
- expunerea la soare a copilului in
anotimpul insorit;
- alimentatia naturala 5-6 luni;
- administrare de vit. D 500 UI/zi
vara sau 1.000-1.500 UI/zi in
situatii speciale.
Scheme de tratament profilactic cu vit.
D:
Administrarea zilnica de doze orale,
fractionate, de vit. D, de la varsta de
7 zile pana la 2 ani.
- 1 picatura din preparat are 500 UI;
- se administreaza 1-2 pic/zi (400-800
UI/zi).
- mama care alapteaza: 400-500 UI/zi
p.o.
Scheme de tratament in functie de forma
clinica
Forme usoare si medii: vit. D 2.000-4.000 UI/zi
p.o., 6-8 saptamani; apoi doze profilactice
(1.000 UI/zi) 6 luni.
Calciu (lactic sau gluconic) 500 mg/zi pana la 5
ani p.o.; 1.000 mg/zi p.o. la copiii mari. Forme
grave cu hipocalcemie manifesta (convulsii) si
copii cu malabsorbtie: 3 doze stoss a cate
100.000 UI vit. D2 sau D3 i.m. la interval de 3
zile, apoi o doza de 200.000 UI dupa 30 zile p.o.
sau i.m.; apoi se revine la dozele profilactice.
- Ca 50-80 mg/kg/zi, 3-4 saptamani in
formele comune, respectiv 6-8
saptamani in formele hipocalcemice.
 -In hipocalcemii severe, diagnosticate
adesea dupa convulsii, Ca se
administreaza initial in perfuzie, apoi
p.o. (20 mg Ca elemental, respectiv
2ml Ca gluconic 10% per kg-corp/zi,
timp de 6-8 saptamani.
Tratamentul curativ: la sugarii cu
semne clinice, radiologice si biologice
de rahitism; 3 scheme:
1) La interval de 3 zile se administreaza
3 doze de 100.000 UI vit. D2 sau D3
im.
Dupa 1 luna, 200.000 UI vit. D3 im.
Apoi doze profilactice.
2) 2.000-3.000 UI/zi vit. D oral, timp de
6-
8 saptamani, apoi tratament
profilactic.
 3) 600.000 UI o data, apoi dupa o luna,
doza profilactica.
MALNUTRITIA
DEFINITIE:
Malnutritia este o tulburare cronica a starii de nutritie
specifica perioadei de sugar si copil mic. Ea este datorata
aportului insufi-cient de substante nutritive(caloric si/sau
proteic).Se caracterizeaza prin greutate mica in raport cu
varsta,iar in formele croni-ce - prin greutate scazuta in
raport cu talia.La aceste caracteristici majore se adauga
deficite minerale si vitaminice. Acestea determina aparitia
anemiei, rahi-tismului,avitaminozelor.
STADIALIZAREA MALNUTRITIEI
I. MALNUTRITIA
A. usoara (distrofie gr.I; hipotrofie; copil
“slab”).
B. medie (distrofie gr.II).
II. MALNUTRITIA SEVERA (distrofie
gr.III). A. Malnutritie protein-calorica (MPC)
severa (marasm; atrepsie).
B. Malnutritie proteica (MP) severa
1. Forma acuta (kwashiorkor)
2. Forma cronica (kwashiorkor marasmic).
Etiologie:
Factori determinanti:
1. Deficit de aport alimentar
a. cantitativ: hipogalactie materna;
diversificare tardiva;dilutie
necorespunzatoare de
lapte;regurgita-tii cronice;varsaturi
cronice; ano-malii ale cavitatii
bucale.
b. calitativ: - carenta de glucide
(zahararea necorespunzatoare a l.v.)
numita si distrofia l.v.
- carenta de proteine (exces de
fainoase sau vegetale) numita si
distrofia edematoasa.
- carenta de lipide ( folosirea de
 produse semiecremate pe perioa-de
lungi, ce scad aportul caloric).
2. Infectii repetate sau trenante (inf. urin. cr;
bronhopneumonii;diarei; luess;TBC). In
timpul infectiilor: inapetenta; in diarei:
pierderi digestive; in febra: catabolism
crescut.
3. Carente psihosociale: deprivare materna,
neglijarea ritmului fiziologic de alimenta-re,
poluare, frig.
4. Afectiuni psihosomatice: anorexie
nervoasa;stenoza hipertrofica de
pilor;celiachie;despicaturi labio-maxilo-
palatine; paralizii cerebrale infantile cu
tulburari de deglutitie.
Factori favorizanti in aparitia
 MPC:

 greutatea mica la nastere;

 varsta mica la debutul malnutritiei;

 venit redus,familii dezorganizate,

asistenta medico-sanitara
nesatisfacatoare.
 Consecintele acestor modificari
metabolice se regasesc pe anumite
functii si sisteme:
 Procesele de crestere si dezvoltare:

↓multiplicarea celulara,apoi inceteaza; se

reduce cresterea scheletica. (In fazele
initiale cresterea scheletica nu se
 opreste,ci continua,se reduc doar masa
musculara si tes.adipos →aspect de
“sugar slab”.)
 modificari la niv. tub. digestiv:
- stomac: atrofia mucoasei;
- IS: atrofia vilozitatilor intestinale; reduce-rea
marginii in perie.
- pancreas: vacuolizare cu lipide in celulele
glandulare.
Toate aceste modificari de la niv. tub.dig.
vor det.:hipoclorhidrie gastrica,↓activitatii
dizaharidazelor,↓ secretiei pancreatice. Va
apare diaree ce va det. accentuarea
deficitului de calorii. Apare al II-lea cerc
vicios.(pierderile digestive agraveaza
deficitul initial).
Dupa valoarea IP exista:
3 grade de MPC:
 gr.I IP=0,89-0,76 (deficit ponderal de 10-
25%)
 gr.II IP=0,75-0,61 (defic. pond. 25-40%)
gr.III IP=0,6 (defic. pond. peste 40%).
2 grade de MP:
 gr.I IP=0,8-0,6 (defic.pond. 20-40%) –
forma acuta
 gr.II IP=0,6 (defic.pond peste 40%)
forma cronica.
2. Talia se apreciaza prin intermediul
indicelui statural (IS).
IS = inaltimea reala / inaltimea
corespunzatoare varstei.
3. Cel mai fidel indice care coreleaza
greutatea cu talia este indicele
nutritional (IN).
IN = G reala / G corespunzatoare taliei.
Carentele din malnutritie:
- carenta de vitam.A: distrofia firului de
par,conjunctive uscate.
- carenta de vitam.B: depigmentari
cutanate,dermatita seboreica,blefarita,
glosita,descuamari.
- carenta de vitam.C: gingivita,petesii.
- carenta de Fe si Cu: anemie.
 - carenta de Zn: dermatita peribucala si
perianala.
 Troficitate si tonus muscular: se reduc
treptat.
 Varsta osoasa: se reduce cu cat gradul
malnutritiei este mai mare.
 Aparitia dentitiei: este legata de celelalte
modificari din malnutritie. Apare mai
tarziu.
 Alte modificari clinice:
- hipotermia + bradicardia = grad de
gravitate. Aceste modificari
caracterizeaza metabolismul de
inanitie.
 TRATAMENTUL MALNUTRITIEI

 MASURI PROFILACTICE pt. reducerea

incidentei malnutritiei:
- pt. prevenirea malnutritiei este f. importanta
alimentatia naturala in primele 6 luni de
viata ( aduce aport cantitativ si calitativ
corespunzator dezvoltarii normale a
sugarului
si,in plus,sunt importante calitatile
imunologice ale l.m.).
- pt. copiii alimentati artificial este imp.
tipul de lapte administrat (corespunza-
tor varstei si greutatii copilului). De
asemenea,este imp. dilutia si zahararea
produsului.
- respectarea vaccinarilor;
- tratamentul corect al infectiilor;
- corectarea conditiilor
necorespunzatoare de mediu si a
conditiilor sociale. Se incepe cu ratii
calorice crescute:
- calorii – 175-200 kcal/kg/zi
- proteine – 4 g/kg/zi - lipide – 9,5
g/kg/zi - glucide – 18 g/kg/zi.
 Aceste ratii calorice crescute se mentin
1-2 saptamani dupa care se vor reduce
la 180-160 kcal/kg/zi.
 Cand se ajunge la un IP de 0,8 sunt
suficiente 140-150 kcal/kg/zi.
 Patologia carentiala
(malnutritia,rahitismul,hipovitaminozele)
si metabolica (diabetul zaharat).
 Conexiuni cu patologia stomatologica.
 COMPOZITIA STRUCTURILOR ORALE
Smaltul:

- cel mai mineralizat tesut al org.

- 96 % minerale (osul 60%)- Ca, Mg, P, CO3
- 3 % apa
- 1% material organic (keratina, mucoproteine, colagen,
peptide, fosfolipide, colesterol) - structura cristalina-
hidroxiapatita
- spre deosebire de os nu se remodeleaza dupa formare
- este influentat de nutritia sistemica doar inainte de eruptie
- dupa eruptie influenta dietei este doar topica-
demineralizarecarii dentare
 COMPOZITIA STRUCTURILOR ORALE
Dentina:
- 70% minerale, 20% subst. organica, 10% apa
- compozitie similara cu osul
- mai putin Ca, P, mail mult Mg, CO3, decat smaltul
- colagenul-responsabil de 18 % din matricea
organica
- Lipide, mucopolizaharide, proteine
 Cementul - structura similara cu osul, dentina
 Osul alveolar - 60% minerale, 25% subst.organice,
15 % apa
 Odata erupt in cavitatea orala mineralizarea continua
tot restul vietii la nivelul suprafetelor dentare
fenomen topic
 2 diferente majore intre tesuturile mineralizate ale
organismului si dinti:
 smaltul nu contine capilare, vase limfatice care sa asigure
transportul nutrientilor, posteruptiv, schimburile chimice
in smalt au loc doar la suprafata; in contrast la nivelul
dentinei tubii dentinari transporta sangele sistematic
 ca o consecinta, smaltul nu dispune de mijloace
reparatorii ( cu exceptia remineralizarii externe - in
contrast cu osul – remodelare continua)
 Calciu, fosforul, fierul, magneziu, fluorul sunt
principalele saruri minerale cu rol in dezvoltarea
aparatului dento-maxilar (tesut osos, dinti)

• Carenta in calciu si fosfor

- aportul scazut de calciu reduce cantitativ tesuturile dure
dentare in formare, fara a afecta insa continutul mineral total,
spre deosebire de fosfat, care intrereseaza structura dentinei,
si scade continutul mineral.
 Fierul - deficienta de fier determina anemie
hipocroma, caracterizata prin glosita atrofica si
glosodinie
 Magneziu are valoarea in calcefierea dintilor si
oaselor. Carenta de Mg produce:
 tulburari in calcefierea dentinei, in special in apropierea
smaltului, prin degenerarea odontoblastelor
 Arcada alveolara se resoarbe fara sa fie urmata de apozitie
osoasa
 Fluorul
 In doza protectoare reduce frecventa aparitiei cariei
 In concentratii mari - hiperfluoroza
 tulburari de calcefiere a smaltului (“smalt
patat”)
  a dentinei, intr-un grad mai redus (dentina
interglobuara) si
 a osului alveolar care sufera un proces de
scleroza (osteoscleroza)
VITAMINA A
 Hipovitaminoza A – impiedica diferentierea celulara
si atunci celulele bazale produc numai epiteliu
simplu, statificat, keratinizat. Se produce
keratinizarea tuturor epiteliilor:
 La nivelul mucoasei bucale apare leucoplazie
  La nivelul glandelor salivare se modifica atat calitatea cat si
cantitatea salivei (xerostomie), favorizand producerea de
stomatite si leziuni carioase
 La nivelul gingiei – favorizeaza aparitia parodontopatiilor
 Daca avitaminoza se produce inainte de 6 ani apar hipoplazii
si hipocalcefieri dentare de smalt
 Forma severa- formarea neregulata a tubilor dentinari –risc
carios crescut
Hipervitaminoza A nu produce modificari in
domeniul oro-maxilo-facial
VITAMINA B
 Are rol in metabolismul celulelor ce constituie partile
moi (limba, mucoasa bucala, gingivala si labiala).

VITAMINA B1 (tiamina)
 carenta vit. B1 produce beri-beri caracterizata prin:
 nevrita periferica, o crestere a sensibilitatii mucoasei bucale
si aparitia unor vezicule mici, herpetiforme pe fata inferioara
a limbii si pe bolta palatina
 Frecventa crescuta la carie
VITAMINA B2 (riboflavina)
 Avitaminoza produce:
 glosite cu aspect de pavaj
 cheilita angulara,
  resorbtia crestei alveolare
 la femeile insarcinate poate favoriza necoalescenta mugurilor
palatinali, determinand diviziunea palatina.
ACIDUL PANTOTEIC
 Deficienta - gingivostomatita si atrofia crestei alveolare
VITAMINA B6 (piridoxina)
 Avitaminoza B6 – edematierea limbii (anemie) VITAMINA
PP (acidul nicotinic)
 Carenta – pelagra:
 glosodinie,
 congestionarea papilelor interdentare progresand pana la
stomatita ulcero-membranoasa,
 hipertrofia papilelor linguale
 VITAMINA C
 In avitaminoza C, exitantii normali din timpul masticatiei si
fonatiei devin nocivi, supramaximali pentru celulele
nervoase din calea senzitiva datorita hiperexcitabilitatii
avitaminozice
 Se produc tulburari trofice, hiperemice, hipersalivatie cu
modificarea calitatii salivei, leziuni in tesutul osos, dentina,
ligament alveolo-dentar si in mucoasa gingivala
 Daca avitaminoza C se produce inante de 6 ani se poate
constata in dintii permanenti, care se dezv in perioada
respectiva, o dentina interglobulara si chiar hipoplazii de
smalt
 Mucoasa gingivala din avitaminoza C apare rosie-violacee si
tumefiata, procesul incepe la nivelul papilei interdentare si
se continua de-a lungul lizereului gingival
 Aceste modificari permit microbismului bucal latent sa se
dezvolte si sa declanseze reactie inflamatorie a mucoasei
bucale – stomatita scorbutica
VITAMINA D (CALCIFEROL)
• Rol esential in mineralizarea dintilor și tes. osos
• Deficit vit. D
 calcefierea defectuoasa a arcadelor alveolare si oaselor maxilare
(malformatii), insotite de tulburari de ocluzie
 regenerare osoasa anormala
 hipoplazii in smalt, dentina de aspect interglobular,calcefiere
defectuoasa a radacinii dintilor
 eruptie intarziata
 rahitism-copil
 osteomalacia-adult
 osteoporoza
• Exces vit D
Calcificari pulpare, hipoplazii de smalt,

VITAMINA E
 Deficitde vitamina E – rar
 Sursa alimentara: cereale integrale, uleiuri

 Necesarul creste odata cu ingestia de acizi grasi

polinesaturati
 Copii prematuri - deficit de absorbtie a grasimilor
 Functii: imunitate, antioxidant

 Excesul in asociere cu aspirina – sangerare gingivala

DIETA SI CARIA DENTARA

 Studiul Vipeholm ( Suedia)
 6 grupe experimentale - aceasi ratie zilnica de carbohidrati
dar in forme si cu frecventa variata Concluziile studiului:
- S-a constatat o asociere intre cresterea frecventei leziunilor
carioase si :
Cresterea frecventei consumului de zahar
Cresterea incidentei zaharului consumat intr-o intre
mese
 - Cantitatea de zahar consumata nu este critica atunci cand se
consuma cu ocazia meselor principale
- Nu numai cantitatea, dar si forma si momentul ingestiei au
influenta asupra aparitiei cariei dentare

DIETA SI CARIA DENTARA

 Studiul Hopewood House -15 ani:
 2 grupuri - 1 dieta lactovegetariana,
- 1 dieta rafinata
• Concluzii: - in absenta unui tratament dentar-dieta
rafinata-cresterea indicelui de carie
Studiul Turku (Finlanda) - 3 grupe experimentale au
consumat alimente indulcite cu: sucroza, fructoza si
xilitol.
• Concluzii:
- dupa 1 an – incidenta carioasa la grupul cu xilitol
nesemnificativa fata de celelalte 2,
- dupa 2 ani- grupul cu sucroza - mai multe lez. carioase
decat cel cu fructoza.
RECOMANDARI
 Reducerea frecventei consumului de alimente si
bauturi - carbohidrati fermentabili, in special
intre mese
 Finalizati orice masa sau aport de lichide cu un
aliment sau bautura cu proprietati cariostatice
 Combinati alimentele, intr-o maniera care sa
intensifice masticatia, productia de saliva si
clearance-ul oral. Ex. Dupa un aliment cu un
potential cariogen se recomanda guma de
mestecat cu xylitol
 Consumati lichide dulci si acidogene in timpul
meselor si gustarilor care contin alimente capabile
sa neutralizeze efectul cariogenic si acidogenic.
 NUTRITIA SI PARODONTIUL
 Statusul nutritional - raspunsul imun al organismului
- boala parodontala
 Malnutritie – deficit proteic - alterarea raspunsului la
infectie - scaderea raspunsului inflamator al
gazdei la agresiunea bacteriana
 Reducerea activitatii celulelor albe (neutofile)
diabetici, SIDA, cancer - se poate asocia cu boala
parodontala, parodontite refractare la tratament
 NUTRITIA SI PARODONTIUL
 Etiologia bolii parodontale: placa bacteriana - sursa
energetica primordiala alimentatia
 Consumul crescut de glucoza in stadiile initiale ale
formarii biofilmului determina o crestere a
populatiilor bacteriene
 Studiile efectuate arata ca asocierea dintre deficitul
de vitamina C si proteine initiaza boala parodontala,
determininand:
 inflamatie gingivala, pierderea atasamentului
epitelial, mobilizari dentare
 Statusulnutritional - factor conditionant sau
modificator in progresia si vindecarea bolii.

DEFINIREA PUERICULTURII SI
PEDIATRIEI
Puericultura si pediatria sunt domenii de
activitate si totodata stiinte care au un obiect
comun de preocupare si studiu: copilul de la
nastere la adolescenta (pana la varsta de
16-18ani).
PUERICULTURA(lat.puer═ copil;cultura═ crestere)

se ocupa de copilul sanatos;

este alcatuita din ansamblul de mijloace
prin care se asigura dezvoltarea somato-
psihica normala si ocrotirea sanatatii prin
masuri profilactice.

.
 Puericultura antenatala - se ocupa de dezvoltarea
intrauterina normala a produsului de conceptie
pana la nastere.

 PEDIATRIA(gr.pais,paidos═copil ; iatreia═tratament).
 se ocupa cu descrierea, diagnosticul si
tratamentul bolilor copilului de la nastere la 16-
18ani.
PUERICULTURA
 -alimentatie
 -igiena
- buna dezvoltare psihica
- stabilirea criteriilor de
dezvoltare fizica si psihica
- igiena mediului copilului
- profilaxia imbolnavirilor si
mentinerea sanatatii.
PEDIATRIA
-grupeaza bolile pe aparate si
sisteme
-exista boli caracteristice
copilariei : malformatii
congenitale, afectiuni legate de
momentul nasterii , rahitismul
carential si vitamino -rezistent,
convulsii febrile, boli infecto-
contagioase , etc.
- sunt boli care se intalnesc si
la varsta adulta insa la copil au
uneori manifestari si evolutie
diferite : bronsita, pneumonia,
insuficienta cardiaca, hepatita
cronica.
Evoluția generală a dezvoltării copilului cunoaște 4 perioade, și
anume:
1. Perioada intrauterină cu 3 etape: -
ou (zigot) 0-14 zile;
- embrionară: 14 zile -12 săptămâni; -
fetală: 13 săptămâni – până la naștere.
2. Prima copilărie: de la naștere la 3 ani, cu următoarele
etape:
- etapa neonatală: 0-28 zile; - etapa
de sugar: 29 zile-12 luni; -
antepreșcolar: 1-3 ani.
6 A doua copilărie :-perioada preșcolară: 3-6-7 ani.
7 A treia copilărie:
 etapa de școlar mic: -6-11 ani – fete; - 6-13 ani –
băieții. - etapa de școlar mare:- 11-14 ani – fete; -13-15
ani – băieții.
 adolescența : după 14 ani (fete) și 15 ani (băieți) ,
până la terminarea creșterii
MORBIDITATEA INFANTILA
 Reprezinta totalitatea imbolnavirilor la copii in decursul unei
anumite perioade. Ea difera dupa grupele de varsta, astfel :
la nou-nascut : afectiun legate de traumatisme obstetricale sau
incompatibilitate feto-materna de Rh.
la sugar : boli acute ale aparatului respirator in sezonul rece si ale
aparatului digestiv in sezonul cald.
la anteprescolar : cele de la sugar si boli infecto-contagioase de
etiologie virala.
la prescolar: creste incidenta bolilor infecto-contagioase
caracteristice colectivitatilor, apar noi probleme legate de intoxicatii,
accidente. Este “varsta imprudentei”. Cazurile de bronhopneumonie
devin mai rare, crescand incidenta pneomoniilor ca urmare a
imbunatatirii mecanismelor de aparare antiinfectioasa, procesele
infectioase fiind mai bine delimitate.
 la scolar : patologie mai complexa, incluzand afectiunile intalnite la
adulti; persista incidenta bolilor infecto-contagioase, ca rezultat al
contactului din colectivitati, apare R.A.A., sunt mai frecvente
accidentele de circulatie, se contureaza mai bine bolile psihice. Mai bine
reprezentata este patologia renala, hepatica, sangvina.

 Mortalitatea infantila =
nr.decese 0-1 an x 1000/ nr.total nascuti vii
in aceeasi perioada.

Cauzele mortalitatii infantile sunt, in

principal, bolile acute grave ale aparatului
 respirator, digestiv, malformatiile congenitale
incompatibile cu viata.
Mortalitatea infantila in Romania a fost de 14‰ in 1980, si
de 7,6‰ in 2018, fiind de 2 ori mai mare decat media UE care
este de 3,6 ‰.
PUERICULTURA ANTENATALA
Fecundarea ovulului de catre spermatozoid
↓
Produs de conceptie( ou, zigot)
↓ diviziuni celulare succesive Embrion
↓factori teratogeni-
 determina malformatii congenitale la nou-nascut
↓
Fat
(dupa 3 luni de viata intrauterina)
↓
Nou-nascut
Daca factorii nocivi actioneaza in perioada de sarcina
de la 3 la 9 luni, pot apare suferinta la nastere, nastere
prematura, moartea fatului.
FACTORI TERATOGENI
 -tulburari utero-placentare si hormonale materne;
 - infectii virale : rubeola, gripa, hepatita B, polio-
 mielita, rujeola, herpes, citomegalovirus, HIV, TORCH.
 - infectii bacteriene : sifilis, TBC.
 -infectii parazitare : toxoplasmoza.
 - factori endocrini : diabetul zaharat
 - factori imuni : izoimunizarea Rh si ABO , boli
autoimune.
 - factori mecanici
 - factori iatrogeni : tetracicline, iod, testosteron,
progesteron.
 -factori chimici
 - radiatii X, U.V.
FACTORI CARE INFLUENTEAZA EVOLUTIA
FATULUI IN VIATA INTRAUTERINA
Varsta mamei
Starea de boala a mamei ( boli acute sau cronice
decompensate )
Eforturi fizice (trepidatiile repetate, ridica-rea de
greutati )
Alimentatia (subalimentatia, supraalimen-tatia,
dezechilibrul in principii nutritive );
Iradierea
Unele medicamente : tetraciclina, chinina
Conditiile de igiena ale sarcinii
Factori psihici, stresul familial sau social
Factori de mediu
Ereditatea
Incompatibilitatea feto-materna de Rh.
 Fig. II. Calendarul embrionar al lui
Bickenbach

Durata totală a sarcinii: 280 zile +/- 10 zile sau 40 de

săptămâni
Eliminarea produsului de concepție :
• înainte de 6 luni = avort
• 28-37 săptămâni = naștere prematură
• 37-40 săptămâni = naștere la termen
• după 280 zile = postmatur.
PUERICULTURA NEONATALA
Definitie : Nou-nascutul se numeste copilul in primele 4 saptamani
de viata.
In aceasta perioada au loc transformari adaptative :

trecerea de la temperatura intra-uterina, constanta, de aprox.

37°,la temperatura mediului ambiant, mai scazuta si cu variatiuni;
instalarea respiratiei pulmonare;
modificarea circulatiei, cu inchiderea treptata a comunicarilor de la
cord caracteristice circulatiei fetale si cresterea debitului circulatiei
pulmonare;
instituirea alimentatiei orale, ca urmare intrarea in functie a
aparatului digestiv;
aparitia mictiunilor ( in prima ora dupa nastere ) incetarea functiei
cordonului ombilical.
 CARACTERE ANTROPOMETRICE

-La naștere, nou-născutul normal are o greutate de 3000-4000g. Între

3000-2500 g. se vorbește de nou-născut subponderal .
Peste 4000g. este macrosom sau gigant.
-Lungimea este între 48-52 cm.
-Perimetrul cranian are în medie 35 cm., iar perimetrul toracic este de 33-
34 cm.
-Raport lungime craniu -talie : 1/4 (la adult 1/8)
-Lungimea membrelor superioare și inferioare este de 18-19 cm. Sunt
prezente 3-4 puncte de osificare ( femurul distal, tibial promixal, cuboidian
și al capului humeral).
CARACTERE MORFOLOGICE :
 Tegumentele au culoare rosiatica in primele doua, trei zile de
viata pana apare icterul fiziologic neo-natal.(eritrodermie neo-
natala).
 Vernix caseosa: este o substanta grasa de culoare alb-galbuie ce
acopera tegumentele la nastere.
 Milium sebaceu :elemente punctiforme de culoare alb-galbuie
situate pe tegumentele aripilor nazale si fetei.
 Lanugo : pilozitate fina, usor detasabila situata pe reg. dorsala,
frunte si umeri. Dispare dupa prima saptamana de viata.
 Pata mongoliana : zona de hiperpigmentare a tegumentelor reg.
fesiere si sacro-lombare. Este prezenta la populatiile
hiperpigmentate, in special.
 Prezenta bontului ombilical dupa sectionarea si ligaturarea
cordonului ombilical imediat dupa nastere. Ulterior se va forma
cicatricea ombilicala.
  Tesutul adipos subcutanat este dezvoltat numai pe fata(bula luio
Bichat).
 La craniu : - craniotabes fiziologic( 10-35% dintre nou-nascuti):
oasele calotei sunt moi si elastice la presiune.
-prezenta fontanelelor( zone neosificate la nastere, situate intre
oasele calotei, pe liniile suturilor) sunt expresie a mineralizarii incomplete a
tesutului osos.
Fontanela anterioara( bregmatica) este prezenta la toti nou-nascutii, este larg
deschisa si masoara 4x4 cm.Poate persista pana la maxim 18 luni
Fontanela posterioara(lambdoida) este prezenta la 25-33%dintre nou-nascuti si
masoara 0,5-1 cm.Persista 1-2 luni.
 La baieti testiculii sunt coborati in scrot.
 La fetite labiile mari acopera pe cele mici.
 LANUGO

MILIUM SEBACEU
CARACTERELE FIZIOLOGICE
 Rapid dupa nastere copilul tipa si se instaleaza
respiratia pulmonara cu o frecventa de cca. 40/min.
Tipatul este viguros.
 Ritmul cardiac este foarte rapid : 120-140 b/min.
 In prima ora dupa nastere copilul urineaza.
 In primele 24 ore are primul scaun numit meconiu
care este o masa verzuie-negricioasa, lucioasa,
semiconsistenta.
 Musculatura membrelor este hipertona.
  Somnul ocupa cea mai mare parte a zilei: 20-22 ore din
24.
 Activitatea cordonului ombilical inceteaza la cateva min.
dupa nastere, cand si pulsatiile lui se opresc. Toate
functiile indeplinite de acesta in viata intra-uterina vor fi
preluate de aparatele si organele nou-nascutului care
intra in activitate.
“CRIZELE FIZIOLOGICE” ALE NOUNASCUTULUI :
- Involutia cordonului ombilical – consta din uscarea treptata a bontului
ombilical ligaturat care se detaseaza si cade singur dupa 7-10 zile de la
nastere. Bontul va fi pansat cu comprese sterile muiate in alcool 70°.
- Icterul fiziologic al nou-nascutului – apare la 2 – 3 zile dupa nastere prin
virarea culorii tegumentelor spre icter (coloratia galbena ). Urina si scaunele
nu sunt modificate, nu apar tulburari digestive insotitoare, starea
 generala se mentine buna. Durata- 5-14 zile, max. 21 zile.Este un icter ce
apare prin imaturitate hepatica functionala tranzitorie; este cu BI crescuta. Nu
necesita tratament.
- Scadera fiziologica in greutate – datorita aportului redus de lichide si calorii
si a eliminarii de meconiu din primele ore si zile dupa nastere. Se pierde pana
la max. 10% din greutatea de la nastere. Din ziua a 4-5a reincepe sa creasca,
ajungand la greutatea initiala in ziua a 8-10a de la nastere.
- Criza genitala – aparitia la fetite a unei secretii vulvare sero-sangvinolente si
al baieti-tumefierea testiculelor. La ambele sexe- tumefierea glandelor
mamare.
- Descuamatia fiziologica a nou-nascutului – descuamatie fina, furfuracee ce
are loc in prima saptamana dupa nastere.
- Febra tranzitorie a nou-nascutului – datorita aportului scazut de lichide
din primele zile de viata. Este o ascensiune termica de 1-3 zile, moderata,
nedepasind 38°. Ca tratament: adm. de ceai cu lingurita. Este rar intalnita azi.
 CRIZA GENITALĂ

 La fetițe – secreții vulvare sero- sangvinolente

 La băieți – tumefierea  La ambele sexe – tumefierea

testiculelor glandelor mamare
 EXAMENUL CLINIC AL NOU-NASCUTULUI
Se vor nota in foaia de observatie:

 scorul Apgar in primele minute dupa nastere;

 starea generala ulterioara a nou-nascutului;
 aspectul cordonului ombilical;
 tegumentele: culoare, leziuni, modificari
( cianoza, echimoze, edeme, pete);
 craniul : suturile si fontanelele; leziuni posibile ( bosa sero-
sangvina,cefalhematomul);
 restul sistemului osos cu eventuale malformatii ( polidactilie , sindactilie,
picior stramb congenital).
 toracele, respiratiile, ascultatia pulmonului;
 exam. cordului;
 exam. abdomenului, limitele ficatuluisi ale splinei;
 eliminarea meconiului;
 exam. organelor genitale externe;
 exam. sistemului nervos : tipat, reactivitate, unele reflexe arhaice prezente in
mod normal numai in primele luni de viata;
 exam. cavitatii bucale :malformatii, ulceratii ale mucoasei bucale; exam.
ochilor si urechilor : malformatii, cataracta congenitala.

PARTICULARITATI
FUNCTIONALE ALE NOU-
NASCUTULUI
Aparat respirator: nou născutul are ritm respirator neregulat,
tahipnee (60 resp/min.), respirații superficiale, prezintă tulburări de
ventilație și insuficiență respiratorie.
 La nou-nascutui sanatos se ausculta respiratie puerila (inspirul este
mai prelungit decat expirul), transmisa simetric in ambele
hemitorace. Respiratia este de tip abdomino-diafragmatic.
Ralurile umede mari se ausculta in primele minute la majoritatea
nou nascutilor, fiind explicate de prezenta in plamani a lichidului
pulmonar intrauterin rezidual; acestea diminueaza si dispar la
simpla aspiratie faringiana.

- Aparat cardio-vascular: AV=130-150 b/min.

TA=70-80 mmHg.
Inima nou-nascutului este globuloasa, situata transversal,impinsa de
diafragmul ridicat si reprezinta 0,8% din masa corpurala. Socul
apexian se percepe in spatiul IV intercostal stang inafara liniei
mamelonare.

- Aparat digestiv: meconiul

 Neeliminarea meconiului semnifica atrezie intestinala,si impune
interventia chirurgicala de urgenta .
Din a-3-a/ a-4-a zi de viata nou nascutul prezinta scaune de
tranzitie,de culoare galben-verzui cu reactie usor acida, in numar
de 4-6/zi.Caracterul mai apos al acestor scaune este pus in
legatura cu inceputul activitatii florei bacteriene din colon.

-Aparat urinar: prima micțiune-în primele 24 ore după naștere.Nou-

nascutul care nu urineaza in primele 24 ore este suspect de
malformatie congenitala a cailor urinare.
Rinichiul neonatal prezinta imaturitatea functiilor tubulare
privind secretia si resorbtia
bicarbonatilor,sodiului,aminoacizilor si a glucozei.

- Termoreglarea: se face cu dificultate.

 Sistem hematologic:
poliglobulie,leucocitoză.
 EXAMENUL NEUROLOGIC AL NOU-
NASCUTULUI
Cuprinde :
 Aprecierea starii de alerta
 Examinarea nervilor cranieni
 Examinarea motilitatii 4. Examinarea reflexelor primare
5. Examinarea sensibilitatii.
1.Starea de alerta:arata integritatea anumitor segmente ale SNC. Este
influentata de varsta gestatiei si de factori externi.
N.n cu v.g. peste 37 saptamani prezinta alternanta somn-veghe.
In perioada de veghe, n.n tipa viguros.
2. Examinarea motilitatii: la n.n la termen- tonusul muscular al grupelor
flexoare este crescut la toategrupele.
4.EXAMINAREA REFLEXELOR PRIMARE,
TRANZITORII
 Sunt raspunsuri complet stereotipe, innascute. Se produc
intotdeauna in acelasi fel.Ele informeaza despre functia
generala a SN.
A. REFLEXE DE POZITIE SI MISCARE
1.Reflexul MORO: -se aseaza n.n in decubit dorsal pe masa de
examinat.se executa o miscare brusca scutecului pe care sta asezat n.n.
apare reflexul in 2 timpi: abductia bratelor,extensia antebratelor si
degetelor; apoi adductia bratelor,flexia
antebratelor.(reflex de imbratisare), la sfarsit copilul emite un tipat
viguros.
•Este prezent la n.n la termen.
•Persistapana la 3luni.
•Prezenta lui peste 5luni- intarziere in dezvoltarea SN.
•Absenta lui la nastere- suferinta cerebrala.

2 .REFLEXUL DE APUCARE PALMARA: se plaseaza un

obiect in palma n.n. Acesta flecteaza degetele si cuprinde cu putere
obiectul oferit. Poate ramane suspendat cateva minute.
Absenta lui la nastere- leziune nervoasa periferica sau
centrala.Presistenta peste 4luni-hemiplegie infantila.
3.REFLEXUL DE APUCARE PLANTARA:excitarea
plantei duce la flexia tuturor degetelor. Dispare la aparitia
mersului.
4.REFLEXUL TONIC AL CEFEI:arata ca modificarea
pozitiei capului fata de trunchi duce la deplasari sau
 variatii ale tonusului membrelor n.n. Reflexul este maxim
la 2luni si dispare la 5-6 luni.
Se executa astfel: copilul este culcat pe spate;umerii sunt
fixati pe planul mesei de examinat. Examinatorul induce
pasiv miscare de rotatie a capului n.n intr-o parte. Ca
urmare se produce extensia bratului si membrului inferior de
partea spre care e intoarsa fata copilului; flexia bratului si a
membrului inferior de parte opusa.
 5.REFLEXUL DE PASIRE: n.n se sustine de axile.Va
schita miscari alternante de mers cand plantele ating
planul mesei de examinat.Aceste miscari sunt reflexe.

6.REFLEXUL DE SPRIJIN: n.n se sustine de axile;

fata dorsala a piciorului vine in contact cu marginea
mesei de examinat. Copilul ridica piciorul, pune in
contact fata plantara a piciorului cu planul mesei si are
loc extensia membrului inferior.
Este prezent in primele 2luni de viata.
Absenta lui- leziuni senzitivo -motorii.

7.REFLEXUL LANDAU: copilul e asezat in

decubit ventral, pe mana examinatorului: capul,
trunchiul si picioarele sunt in extensie. Daca se
flecteaza capul copilului acesta va flecta membrele
inferioare.
 B. REFLEXE AUDITIVE:
1.Reflexul de clipire: nn clipeste la zgomot.
2. Reflexul de orientare: intoarcerea capului la zgomot.
C. REFLEXE OPTICE:
Reflexul tonic optic: iluminarea brusca a
ochilor nn determina aruncarea catre inapoi a
capului, cu opistotonus.
D. REFLEXE ALIMENTARE:
1.Reflexul de suctiune: atingerea buzelor sau obrazului in
apropierea gurii e urmata de declansarea miscarilor de
supt.
Este prezent la nastere si pana la 1an. Peste 1an-
disfunctie corticala.Este absent la marii prematuri sau la
nn cu suferinta de truchi cerebral.
2.Reflexul de fixare pentru supt: se atinge obrazul nn :
acesta va intoarce capul in directia stimulului si va
deschide gura.
Este prezent de la nastere si pana la 7 luni.
 EVALUAREA NOU-NASCUTULUI LA
NASTERE
Cuprinde:
- evaluarea starii n.n la nastere;
- aprecierea gradului de maturitate in functie de
durata gestatiei identificarea n.n cu risc.
Evaluarea starii n.n la nastere:
4) Scorul APGAR
5) Greutatea la nastere
6) Grad de maturitate (in functie de durata
gestatiei)
7) Elemente anamnestice si clinice care incadreaza copilul
in categoria de “n.n cu risc”.
SCORUL APGAR
PRIMA EVALUARE MEDICALA A N.N ARE LOC IN
PRIMELE 60 DE MINUTE (PRIMUL SCOR APGAR SE
EFECTUEAZA IN PRIMUL MINUT DUPA EXPULZIE
CHIAR IN SALA DE NASTERI ) SI CUPRINDE URMATORII

-RESPIRATIA SPONTANA
-FRECVENTA CARDIACA
-CULOAREA TEGUMENTELOR
-EXCITABILITATEA REFLEXA
-TONUSUL MUSCULAR

IN FUNCTIE DE SIMPTOMATOLOGIA PE CARE O

, N:.N PRIMESTE O NOTA (SCOR ).
PARAMETRII
PREZINTA
SISTEMUL SCORULUI APGAR
C. Ritm cardiac: -absent = 0
-sub 100 b/min.= 1
-peste 100 b/min. = 2

D. Efort respirator: -absent = 0

-slab (neregulat) = 1
-respira spontan, tipa viguros = 2
E. Tonus muscular: -hipotonie = 0
-usoara flexie a extremitatilor = 1
-miscari active ale membrelor = 2
F. E
Scorul Apgar a fost propus de Virginia Apgar in 1953 ca o x
modalitate de evaluare masurabila a starii nn in sala de nastere.
Scorul Apgar se apreciaza imediat dupa expulzie, la 5,10,15 min.
dupa nastere daca este necesar ( pana depaseste nota 6 )
 citabilitate reflexa: -lipsa de raspuns = 0
-grimasa = 1
-tuse, tipat = 2.

G. Culoarea tegumentelor: -cianotice sau palide = 0

-corp rozat, extremitati cianotice = 1 -roz-generalizat = 2.
4. Scor Apgar 3-4:
-nn nu respira
spontan in
5. Scor Apgar 0-2:
ciuda
-nn care -nu respira
stimularii
tactile -ritmul
-este hipoton
cardiac este
-este cianotic
sub 100 b/min.
aeriene.

-nu are batai

cardiace audibile

-nu reactioneaza reflex la dezobstructia cailor

3. Peste 50% din prematurii cu varsta gestationala
cuprinsa intre 25-26 saptamani au scor Apgar 0-3,
dar raspund foarte bine la resuscitare.
4. Prelungirea unui scor Apgar cu valoare scazuta
la 5-10-15 min.dupa nastere indica un viitor
neurologic sumbru.
5. Scor Apgar 0-3 la 10-15-20 min. indica risc de
mortalitate crescuta,iar daca acesti copii
supravietuiesc au risc de paralizie cerebrala.
 NOU-NASCUTUL CU RISC
ESTE ACEL NN CARE ESTE IN PERICOL DE MORBIDITATE
SI CHIAR MORTALITATE MAI RIDICAT DECAT CEILALTI COPII
DE ACEEASI VARSTA.
IMPORTANT:-ANAMNEZA CORECTA
-MASURI DE SUPRAVEGHERE DIFERENTIATA A
NASTERII,INCLUSIV INTERNAREA MAMEI INAINTE DE
EXPULZIE IN SERVICIUL CU POSIBILITATI SUPERIOARE DE
ASISTENTA MEDICALA(UNITATI MEDICALE DE TIP TERTIAR).
EXISTA O SERIE DE CONDITII CARE POT PUNE IN STARE
DE ALERTA PERSONALUL MEDICAL DE NEONATOLOGIE SI
OBSTETRICA ASUPRA UNOR POSIBILE EVENIMENTE
PATOLOGICE CE POT APARE IN
EVOLUTIA ACESTEI CATEGORII
DE NN.
Semnele nou-născutului
compromis:
 - Cianoză
- Tonus muscular scăzut
- Depresie a efortului
respirator

- Bradicardie
- Tensiune arterială scăzută
- Tahipnee
CAUZE DE APARITIE A NN CU RISC
Cauze materne:
 c.varsta mamei: -peste 40 ani - sub 16 ani.
d. factori personali: -nivel socio-economic scazut
-fumat
-consum de alcool
-consum de droguri
-subalimentatie
-traumatisme fizice.
-activitate profesionala a mamei (stress,
activitate fizica
prelungita si grea).
-boli ale mamei: -diabet zaharat, boli renale,infectii urinare,boli
cardiace, pulmonare,
hta(eclampsie),anemie,izoimunizare,trombocitopenie,medicatie
cronica(anticonvulsivanta), anamneza obstetricala patologica,
 infertilitate,hipertermie,sangerari in al 3-lea trimestru de sarcina,alte
nasteri premature, ruptura prematura de membrane amniotice.
Cauze fetale:
5. -gestatii multiple
6. -sdr. de insuficienta placentara
7. -macrosomie
8. -pozitii fetale anormale
9. -boli congenitale de cord
10. -aritmii supraventriculare cu debut intrauterin sau la
nastere
11. -acidoza
12. -polihidramnios(anencefalie, tulburari neuro-musculare,
atrezie de esofag,chilotorax,hernie diafragmatica,
omfalocel,anemie, hidrops,infectie intrauterina).
13. -oligohidramnios( postmaturitate,insuficienta
placentara,agenezie renala,hipoplazie pulmonara).
CONDITII LEGATE DE CONDITII IMEDIATE
NASTERE SI EXPULZIE: PERINATALE
-prematuritate -prematuritate,postmaturitate
-febra,hipertensiune materna -scor Apgar mic la 1min. si la
-travaliu precipitat 5min. dupa nastere
-prolabare de cordon -paloare
-prezentatie anormala -soc neonatal
-tetanie uterina -infectia lichidului amniotic.
-lichid amniotic contaminat cu
meconiu
-operatie cezariana
-analgezie obstetricala
-anomalii de
placenta(mica,mare,vase
previa).
PREMATURITATEA
 Definitie: este acel nn viu cu GN mai mica sau egala
cu 2500g si VG sub 37 saptamani.
 Clasificare: -gradul I - GN 2500-
2000 g -gradul II – GN 2000-1500 g
-gradul III – GN 1500-1000 g -gardul IV
– GN sub 1000 g.
 Etiologie: aceleasi cauze discutate la nn cu risc.
 Caractere antropometrice ale prematurului:

-greutate: egala sau mai mica de 2500 g.

-lungime: egala sau mai mica de 47 cm.
-perimetrul cranian: cu aprox. 4 cm. mai mic decat cel
toracic.
-capul reprezinta 1/3 din lungimea totala a corpului.
CARACTERE MORFOLOGICE
-Pielea este rosiatica, subtire si lasa sa se vada prin
transparenta venele superficiale; lanugo abundent.
-Tesut adipos subcutanat neformat;
-Fontanelele larg deschise si suturile craniene dehiscente
-Unghiile nu ajung la marginea libera a falangelor
-La baieti, testiculele nu sunt coborate in scrot
-La fetite, labiile mari nu le acopera pe cele mici -
Frecvent- hernii ombilicale si inghino-scrotale.
-Pavilioanele urechilor au aspect si structura membranoasa;
sunt aproape plisabile (nu au scheletul cartilaginos format). -
La prematurii gravi, datorita absentei bulei lui Bichat,
faciesul este triunghiular, cu fruntea incretita (aspect de
batran).
MARILE DEFICIENTE FUNCTIONALE ALE
PREMATURULUI:

1. RESPIRATORII:
-hipoventilație pulmonară din cauza capacității vitale scăzute, a
musculaturii respiratorii slabe și ineficiente, a imaturității centrului
respirator;
 tendința la colabare alveolară datorită deficitului de surfactant;

 lipsa reflexului de tuse, ducând la aspirații de alimente și secretii

și, astfel, la bronhopneumonie de aspirație
 crize de apnee și cianoză datorită imaturității centrului respirator.
 2. Circulatorii:
- tendința la insuficiență circulatorie periferică (colaps)
- tendința la insuficiență cardiacă
- fragilitate capilară crescută cu risc de hemoragii.

3. Digestive:

- capacitate gastrică redusă (normal 7 ml în prima zi, crescând apoi de 10 ori

până în a 10 –a zi), impunând mese mici cantitativ și la intervale mai dese;

- reflex de supt redus sau absent ( în funcție de gradul prematurității); - reflex

de deglutiție slab sau absent, impunând alimentația prin gavaj; - deficit de lipaza
gastrică și pancreatică, facând dificilă digestia lipidelor.

4. Hepatice:
 deficit constant și prelungit de glucuronil-transferaza hepatică, ceea ce face ca ict
fiziologic la prematuri să fie mai intens și mai prelungit;
 deficit în excreția sărurilor biliare, ceea ce duce la diminuarea saponificării și
emulsionării grăsimilor alimentare, contribuind la digestia dificilă a lor.
5.Renale:
- capacitatea de concentrare a rinichilor este scazută, ducând la retenție cloruro-sodică
și la apariția de edeme.

6. Hematologice:
- anemie instalată la câteva săptămâni după naștere, datorită depozitelor de fier
scăzute la naștere;
- deficit de factori de coagulare sintetizați în ficat cu ajutorul vitaminei K (deficitară la
prematur): fact. II, VII,X.

7. De termoreglare:
- mare instabilitate termică (poikiloterm);
- centrul termic imatur;
- termogeneza este slabă datorită regimului sărac în calorii în primele zile de viață și
slabei activități musculare;
- protecția contra frigului este redusă datorită țesutului adipos subcutanat slab
dezvoltat, care, în mod normal, funcționează ca un manșon;
- suprafața cutanată de iradiere este relativ mare.
8. Metabolice:
-hipoproteinemie ce duce la producerea edemelor prin
scăderea presiunii coloid-osmotice;
- hipoglicemie;
- hipocalcemie - poate determina tetania neonatală
9. Imunitare:
- bariere tegumentare și mucoase subțiri și permeabile
- prezența plăgii ombilicale, cu poartă de intrare pentru
germeni;
- imaturitatea sistemului limfatic, cu rol major în funcțiile
de apărare;
- activitate fagocitară slabă a leucocitelor;
- deficit al factorilor imunității mediate umoral: anticorpi,
complement seric, properdina;
- tendința la diseminare a focarelor infecțioase;
- lipsa febrei în majoritatea infecțiilor.
10.Ale sistemului nervos:
- reactivitate foarte scazută;
- țipăt slab, urmat uneori de criza de apnee și cianoză
- hipotonie musculară marcată
- reflexe slabe, abia schițate sau absente.
DISMATURUL
Definitie: Este copilul nascut
la termen, dar care are greutatea la
nastere egala sau mai mica de 2500
grame. (SGL= small for gestational
age).
 Dismaturii reprezinta 1/3 dintre nn cu GN
mica.
 Factorii materni si sindromul insuficientei
placentare reprezinta cauzele determinante ale
dismaturitatii.
Dintre factorii fetali:
4. boli genetice
5. anomalii cromozomiale
6. malformatii (SN, schelet)
7. infectii intrauterine (rubeola, boala incluziilor
citomegalice).

Dismaturul se deosebeste de prematur prin:

-durata normala a sarcinii la dismatur - lungime peste
47cm. la nastere la dismatur.
-nu are caracterele morfologice pregnante ale
prematurului.
POSTMATURUL
Este nn care a depasit 287 zile de varsta
gestationala.
Are aspect caracteristic:
- pielea de pe palme incretita (“miini de spalatoreasa”)
- vernix caseosa redus
- lanugo absent
- prezenta descuamatiei fiziologice
Daca depasirea varstei sarcinii este peste 300 de zile atunci prognosticu
devine sever.
Se recomanda ca dupa scurgerea celor 42 saptamani de gestatie sa se
efectueze operatia cezariana.
MACROSOMUL
DEFINITIE: Este nn cu GN peste 4000
grame.Greutatea mare la nastere constituie factor de
risc atat pentru mama cat si pentru fat.
Cauzele macrosomiei:
 primitive: transpozitia de vase mari
 secundare: - anom.metab.glucozei
(diabet insulino-dependent la mama,diabet gestational)
- mame obeze
- volum mare al placentei in caz de anasarca.
Risc fetal si complicatii:
 risc crescut de traumatism obstetrical (hemoragie intracraniana,
hematom cranian,fractura de clavicula, paralizie de plex brahial) →
creste riscul de mortalitate perinatala si neonatala
 asfixie severa
 hipoglicemie postnatal (acesti copii nu rezista regimului
hipocaloric tranzitoriu care urmeaza pensarii cordonului ombilical).
RESUSCITAREA NOU-
NASCUTULUI IN SALA DE
NASTERE
Resuscitarea nn este initiata in sala de
nastere de catre o echipa de personal
medicosanitar antrenat special in acest scop.
Se porneste de la ideea ca, potential, orice nn
poate avea nevoie de resuscitare la nastere.De
aceea, pentru orice nastere, trebuie sa fie
pregatite atat echipamentul cat si personalul
medical capabil sa intervina eficient. Orice
nastere este o expectativa armata.
 Se parcurg 3 etape (in maxim 30
secunde),intotdeauna succesiv in aceasta
ordine:
A. Permeabilizarea cailor aeriene superioare;
B. Initierea respiratiei;
C. Mentinerea circulatiei.
Nu in toate cazurile este necesara parcurgerea celor 3 etape,
dar succesiunea lor este obligatorie.
A. PERMEABILIZAREA CAILOR
RESPIRATORII:
- pozitionarea nn: imediat dupa expulzie, nn este
plasat sub o sursa de caldura radianta si se va sterge
de lichid amniotic cu un scutec cald, steril, pentru
prevenirea pierderilor de caldura. Dupa folosire,
scutecul se va schimba cu unul uscat si cald. Aceasta
reprezinta o manevra tactila care poate declansa
prima respiratie. Nou-nascutul se va pozitiona in
decubit dorsal si cu capul in usoara extensie.
- dezobstructia gurii, nasului si chiar a traheei:
prin aspiratia CRS.
 - introducerea sondei endo-traheale (neobligatoriu).
B. INITIEREA RESPIRATIEI:
- Stimulare tactila- cu gesturi blande:
-lovirea usoara a talpilor cu palma sau degetul;
-frecarea blanda a spatelui nn de catre mana
examinatorului.
- Ventilatie cu presiune pozitiva: se foloseste
echipament pregatit dinaintea nasterii:
-balon cu masca;
-balon si sonda endotraheala.
Sursa de oxigen 100% este obligatorie.Ventilarea nn se va
face cu o frecventa de 40 respiratii/minut.
C. MENTINEREA CIRCULATIEI:
Masaj cardiac extern Medicamente.
Aplicarea intarziata sau inadecvata a acestor masuri de
reanimare le va scadea eficienta, hipoxia prelungita fiind
la originea leziunilor cerebrale.
Indicatiile ventilatiei cu presiune pozitiva:
In orice apnee care nu raspunde la stimulare tactila; La
frecventa cardiaca sub 100/min.
Ventilatia asistata cu presiune pozitiva se intrerupe cand:
Nn respira spontan
Nn are frecventa cardiaca peste 100/min.
Daca in ciuda ventilatiei, frecventa cardiaca se mentine in jurul
valorii de 80/min,se trece si la C.(mentinerea circulatiei).
Masajul cardiac extern se va aplica totdeauna
unui nn care este deja ventilat (de circa
1530secunde) si nu raspunde adecvat la aceasta
manevra.
RITMUL:120 compresii/min.
 Daca nn nu raspunde adecvat la ventilatie+masaj
cardiac extern, se vor administra medicamente.
Scopul administrarii de medicamente:
Stimulare cardiaca
Ameliorarea perfuziei tisulare
Restabilirea echilibrului acido-bazic.
Cai de administrare:
 Vene periferice
 Vena ombilicala (cea mai folosita cale de administrare
a medicamentelor).
 Instilare endotraheala.
Indicatiile medicatiei pentru resuscitare neonatala:
 daca frecv.card.este sub 80/min. in ciuda ventilatiei
cu oxigen 100% si a masajului cardiac extern efectuat
timp de 1 minut.
 daca zgomotele cerdiace nu sunt perceptibile.

Medicamente utilizate:
Adrenalina(epinefrina)
Bicarbonat de sodiu – la nn cu acidoza metabolica demonstrata ( pH sub
7,3)
Volum expanderi–in caz de semne de hipovolemie (paloare, puls slab
batut + frecventa cardiaca inadecvata),raspuns nesatisfacator la
manevrele de resuscitare: - sange integral OI,Rh;
 -albumina umana;
-ser fiziologic ; -sol. Ringer-lactat.
Efectul clinic anticipat→cresterea frecventei cardiace la minin 100/min, la
30 secunde dupa intreruperea administrarii.
CRESTEREA SI DEZVOLTAREA
 Elementul esential ce deosebeste copilul de adult este
procesul de crestere si dezvoltare.
 Copilul nu este un adult in miniatura.Spre deosebire de
adult,copilul reprezinta un grup biologic complex si in
rapida transformare: nn, sugar, prescolar, scolar, puber,
adolescent.
 Fiecare etapa prezinta particularitati morfo-
functionale, imunologice,patologice.La sfarsitul
 adolescentei cresterea este incheiata. Individul este
considerat adult.
 Studiul cresterii si dezvoltarii se numeste auxologie.
 Starea de deplina sanatate a copilului rezulta din suma:
organism sanatos + minte cercetatoare + personalitate stabila.
CRESTEREA cunoaste 3 sigmoide (accelerari
de ritm):
 intrauterin
 postnatal, astfel: - la inceput, o scurta perioada
de crestere si dezvoltare accelerata;
-urmeaza un ritm mai lent dar
continuu, de-a lungul intregii copilarii.
 o faza finala de accelerare- la
pubertate.Urmeaza apoi o incetinire progresiva
pana la oprirea cresterii.
La fel,fiecare organ si sistem isi urmeaza propria rata
a cresterii. Exista 4 tipuri de crestere a organelor si
sistemelor.
 Cele care urmeaza tipul cresterii staturale:
muschi,cord,ficat,rinichi.
 Creierul are propria curba de crestere si dezvoltare:
creste rapid in primii 2 ani de viata cand atinge
aproape dimensiunile adulte, NU insa si maturitatea.
 Tesutul limfatic- atinge apogeul in perioada
prepubertara, scade apoi progresiv.
 Aparatul reproducator –atinge apogeul cresterii la
debutul pubertatii.
 CRESTEREA este:
 Cantitativa – prin hiperplazia (multiplicarea)
celulara;
- prin hipertrofia celulara( este legata de
sinteze proteice)=cresterea de volum celular.
 Calitativa – diferentiere celulara(specializare
celulara pentru o anumita functie).
LEGILE CRESTERII
LEGEA ALTERNANTEI: segmentele corpului nu cresc
toate in acelasi timp, ci alternativ (mem-brele superioare
nu cresc in acelasi timp cu cele inferioare).

LEGEA PROPORTIILOR: pentru fiecare perioada a

copilariei exista un anumit ritm de crestere (mai
accelerata la 0-3 ani, mai lenta intre 5-7 ani).

LEGEA ANTAGONISMULUI MORFOLOGIC SI

PONDERAL: in perioada de crestere acumulativa,
diferentierea celulara este redusa si, la fel, si invers.
LEGEA CRESTERII INEGALE: fiecare segment al
corpului are propriul sau ritm de crestere.
FACTORII CARE INFLUENTEAZA
CRESTEREA SI DEZVOLTAREA
FACTORI GENETICI:
• Fiecare din cele 100.000 de gene (mostenite de la
cei 2 parinti) influenteaza o anumita parte a
embrionului si fatului. Nu toate genele sunt active de
la nastere. Patologia acestor gene determina o serie
de afectiuni: aneuploidii,deletii, translocatii,
inversiuni.
Ereditatea conditioneaza partial talia definitiva si
dimensiunile copiilor la diferite varste, ca si ritmul
menstruatiei si momentul instalarii ei.
 • Copii cu talie mare provin din parinti care au si ei
talie mare.
• Factorii genetici au rol in deter-minarea inteligentei.

FACTORII DE MEDIU:
PRENATAL: pot modifica planul genetic al
viitorului organism. Ei actioneaza din
momentul fertilizarii:
1.NUTRITIA: - deficite vitaminice
- carente alimentare
Influenteaza negativ cresterea si dezvol-tarea.
  FACTORII MECANICI: anom. de implantare,
oligohidramnios,bride amniotice.
 FACTORI CHIMICI: alcool, nicotina,

citostatice,antitiroidiene.
 FACTORI ENDOCRINI: DZ matern, sdr.

adrenigenital.
 FACTORI ACTINICI: raze X,
radium.
 FACTORI INFECTIOSI: lues
 congenital,toxoplasmoza(in
primele 3 luni).
 FACTORI IMUNOLOGICI:
incompatibilitate de grup sangvin
si Rh.
 ALTI FACTORI: variatii regionale
si sezoniere, rangul nasterii, rasa.
 POSTNATAL: sunt, in parte, aceeasi care actioneaza si
intrauterin:
1.FACTORII RASIALI SI ECOLOGICI:
Sezonul influenteaza cresterea si dezvoltarea:
- primavara-crestere staturala
- toamna-crestere ponderala.
 NUTRITIA: subnutritia cronica are cele mai nocive consecinte.
 FACTORII SOCIO-ECONOMICI, CULTURALI,POLITICI: actioneaza
prin nutritie, igiena, asistenta medica-la, conditii de locuit, educatie.
 EXERCITIUL FIZIC: rol favorabil asupra cresterii si dezvoltarii prin
tonifierea musculaturii, intarirea articulatiilor, ameliorarea oxigenarii,
facilitarea termogenezei
 FACTORII HORMONALI:
-h. somatotrop STH- act. anabolizanta
-h. tiroidieni- intervin in osteogeneza;
 -glucocorticoizii - au act. Inhibitorie asupra cresterii;
-insulina - h. anabolizant;
-glucagonul - h. catabolizant;
-parathormon- intervine in mineralizarea sheletului; -
h. sexuali – au act. anabolizanta.
EVALUAREA CRESTERII SI
DEZVOLTARII
Se face prin compararea parametrilor fizici ai
copilului cu cei ai altor copii sanatosi de aceeasi
varsta, sex si din aceeasi zona geografica.
Masuratorile au stabilit curbe dinamice derivate
matematic si numite “percentile” sau “deviatii
standard”. Curbele au aspect gaussian (“de
clopot”). Media va grupa cel mai mare numar de
copii, iar extremele reprezinta limitele normalului
Cele mai folosite modalitati de evaluare a cresterii
si dezvoltarii sunt: maturitatea scheletica si
dentara, talia,greutatea,perimetrul cefalic, starea
de nutritie,fontanelele..
VARSTA OSOASA: este cel mai fidel indicator al
cresterii. Evaluarea ei foloseste radiografii ale
mainii: se determina nr. si dimensiunile centrilor
epifizari la varste cronologice date.
Important! Osificarea boltii craniene!
La nastere raman neosificate fontanelele:
FA (fontanela mare):
 intre osul frontal si oasele parietale - prezenta
la toti nn.
 la nastere- dimensiuni: 3x4 cm.

 in cond.normale se inchide pana la varsta de

18 luni.
 forma de romb.
FP (fontanela mica):
-intre oasele parietale si occipital
 prezenta la nastere la 1/3 din nn.

 forma triunghiulara

 dimensiuni: 7/8 mm.

 se inchide inaintea varstei de 4 luni.

 DENTITIA: Calcificarea dentitiei primare
incepe din a 7-a luna de sarcina. Primii dinti erup,
de regula, la 6-8 luni de viata (incisivii mediani
inferiori).
Apoi - in medie, cate un dinte/luna(cei
mandibulari ii preced pe cei maxilari).
La 1 an – cca. 8 dinti.
La 12-18 luni – apare primul premolar La 18-24 luni -
caninii.
La 2ani si 6 luni-3 ani:- al 2-lea premolar; se
completeaza cei 20 dinti ai dentitiei primare ( “de

lapte”).
DENTITIA DEFINITIVA: incepe cu molarul “de
  ani’, fundatie a intregii dentitii. Cel de-al
2-lea molar apare la aprox.12 ani. Intre aceste
2 etape se schimba progresiv dintii “de lapte”.
Molarul al 3-lea (“de minte”) apare dupa
pubertate, la orice varsta, uneori niciodata.
ERUPTIA DENTARA – este fenomen
normal.Este
precedata de hipersalivatie, prurit
local,indispozitie. Rar - eruptii dificile, cu agitatie,
inapeten-ta, ascensiuni febrile, scaune diareice.
LUNGIMEA: se masoara cu pediometrul pana
la
6-8 luni, apoi in pozitie verticala.
Lungimea - la nastere: 50 cm.(47-55cm) apoi
adauga – 4 cm. in prima luna - cate 3 cm. in lunile
II-III.
 2 cm. in luna a IV-a.

 apoi 1 cm./luna, a.i. la 1 an copilul

masoara 70-75cm.
In al 2-lea an- creste cca.12 cm( 1cm/luna)
Talia adulta va fi reprezentata de 2xlung.de la 2 ani.
Formule pt. estimarea lungimii la diferite
varste:
Form. Geldrich ( pt. copii peste 2 ani):
L= 80+5XV(varsta in ani).
Cresterea staturala scade rapid in intensitate
dupa varsta de 13 ani la fete si 15 ani la baieti si
inceteaza la 17-19 la fete, iar la baieti poate
continua f. lent, chiar dupa 20 de ani.
Capul reprezinta ¼ din lung. Nn,1/3 la copil de 2
ani,1/8 la copil de 8 ani.
 GREUTATEA:
- reflecta cresterea tuturor dimensiunilor;
- este un indicator valoros al cresterii.
GN-2,5-3,5 kg.
Scaderea fiziologica in greutate dupa nastere – 5-10% din GN.
Cresterea in greutate:
-750 g./luna in primele 4 luni
- 500 g./luna in urmatoarele 4 luni
- 250 g./ luna in ultimele 4 luni din 1-ul an.
- In al 2-lea an – spor mediu lunar de 200-
250 g.
- Dupa varsta de 2 ani, sporul ponderal
este de aprox. 2-2,5kg/an.
- Debutul exploziei cresterii ponderale
pubertare coincide cu cel al cresterii in
lungime.
- Formule de evaluare a cresterii in
greutate: form. Herman( pt. copilul
peste 1 an): G=9+2XV (varsta in ani).
 Perimetrul cranian(PC) reflecta, in primii 2-3 ani,
cresterea encefalului.
PC la nastere = 34-37 cm
Se adauga 10-12 cm in primul an, si 10 cm in
urmatorii 17 ani.
Perimetrul toracic(PT)
 este cu 1-4 cm. mai mic decat PC la nastere.(
31-34 cm.)
 egaleaza PC la 1 an(47 cm.)
  apoi creste mai rapid decat

PC.
Perimetrul abdominal(PA)
 38 cm la nastere
 44 cm la 1 an - 46 cm la 2 ani.
Suprafata corporala(SC)- este importanta pt. posologia
medicamentelor.
Alte date somato(antropo)metrice:
  plica cutanata
 circumferinta gambei si ma bratului - grosimea
tricepsului brahial - diam. pelvin.
 diam. biacromial.
PUBERTATEA: - este perioada dezvoltarii caracterelor
sexuale secundare si a maturizarii biologice a organelor
sexuale. Sfarsitul ei marcheaza debutul in adolescenta
(aici cresterea in lungime inceteaza).
 incepe la 11 la fete si la 12-13 ani la baieti.
 debutul e influentat de factori genetici( modelul
parintilor), de fact. climatici( latitudine), de nutritie.
Debutul pubertatii este marcat de aparitia menarhei la
fete si a pilozitatii pubiene la baieti.
Apoi apar succesiv:
 la fete: se dezvolta sanii, pilozitatea pubiana, apoi
axilara,apar menstrele,se modifica morfologic
coapsele si trunchiul.
 la baieti: se dezvolta pilozitatea pubiana, axilara,
faciala; se dezvolta testicolele; se pigmenteaza
scrotul, se schimba vocea, se dezvolta
musculatura.
Fenomenele complexe neuro-endocrine din
timpul pubertatii sunt determinate de axul
hipotalamohipofizo-gonadal care va determina
acea “sexualizare psihica”, proces care va
determina intregul comportament sexual al
individului.
Cresterea si dezvoltarea in adolescenta:
implica o serie de modificari fizice, sexuale, la care
se adauga adaptari cognitive,emotionale,
socioculturale.(cresterea treptata a
independentei,noi motivatii si comportamente, apar
simtul datoriei si al responsabilitatii).
 DEZVOLTAREA
PSIHOMOTORIE
 Cuprinde: -comportamentul motor
-comportamentul cognitiv
-comportamentul verbal
-comportamentul social-afectiv.
PRINCIPALELE ACHIZITII LA SUGAR
LA1 LUNA: usoara hipertonie a muschilor flexori; reflexul de apucare prezent;
reactioneaza global la stimuli; urmareste cu privirea jucaria in miscare.
 LA 2 LUNI: reactioneaza la sunete; zambeste persoanelor familiare;
gangureste; urmareste cu privirea.
 LA 3 LUNI: isi tine capul ridicat; isi recunoaste mama;se joaca cu miinile;
emite sunete voioase.
 LA 4 LUNI: sade sprijinit perioade scurte;intoarce capul spre persoana
care vorbeste; rade in hohote daca e stimulat.
 LA 5 LUNI: deosebeste persoanele straine de cele cunoscute.
 LA 6 LUNI: se intoarce de pe spate pe abdomen; trece jucaria dintr-o
mana in alta; sta mult timp in sezut usor sprijinit.
 LA 7 LUNI: sta in sezut nesprijinit; se uita dupa jucaria care i-a scapat;
emite silabe sporadice; cauta contactul familial.
  LA 8 LUNI: isi recunoaste numele; exprima bucurie; plange cand e certat.
 LA 9 LUNI: sustinut de axile face miscari de mers; se ridica singur in
picioare; apuca obiectele cu 2 degete.
 LA 10 LUNI: umbla in 4 labe; intelege interdictia.
 LA 11 LUNI: merge tinandu-se de mobila;intelege ordine simple(per.
comunicarii preverbale);primul cuvant.
 LA 12 LUNI: merge tinut de o mana; arata parti de corp;are vocabularul
format din 2 cuvinte cu sens.
DUPA VARSTA DE 1 AN:

 LA 15 LUNI: merge bine; se asaza si se ridica singur de

pe podea;are vocabular activ format din 4-6 cuv.;
solicita atentia.
 LA 18 LUNI: incepe sa alerge; urca si coboara trepte
sustinut; aduce, la cerere, un obiect familiar; spune 8-
10 cuvinte; cere olita la timp.
 LA 21 LUNI: merge inapoi; form. propozitii din 2
cuvinte.
 LA 24 LUNI: urca si coboara singur scari; propozitii
din 2-3 cuv.; executa treburi casnice mici.
 LA 27 LUNI: pune intrebari; stie si-si pronunta
prenumele; isi vorbeste singur cand se joaca.
 LA 30 LUNI: prinde si arunca mingea; cunoaste
sensul pluralului.
 LA 36 LUNI: foloseste alternativ picioarele la urcat;
pedaleaza; pune intrebari; se apropie de alti copii.
 LA 4 ANI: numara corect 4-5 obiecte; executa miscari
cu dificultate crescan- da(sarit, catarat); se
adapteaza la programul zilnic fixat de adulti.
 CATRE 6 ANI: functiile motorii sunt stapanite fara
dificultate; apare gandirea logica.
 IN PER.SCOLARA: odata cu detasarea de familie
copilul incepe sa-si petreaca mai mult timp in afara
acesteia, la scoala sau la joaca; apar situatii
conflictuale intre parinti si copii.
 LA PUBERTATE SI ADOLESCENTA: insidios, apar
modificari comportamentale, ce vor defini
comportamentul tanarului; efect.actiuni
independente, creste spiritul de initiativa, se dezvolta
capacitatea de sinteza si abstractizare;apare interesul
pt.sexul opus. Este per. de efort educational maxim,
cu imprimarea unei discipline in munca si gandire.
NUTRITIE SI ALIMENTATIE
PEDIATRICA
NUTRITIA = totalitatea proceselor fizico-chimice de
asimilare si dez-asimilare a alimentelor in organism prin
care se asigura nevoile de crestere si dezvoltare
corespunzatoare varstei, o activitate fizica si intelectuala
adecvata, promovand o buna stare de sanatate.

Valoarea energetica a alimentelor se exprima

in kilojouli(kj) sau kilocalorii(kcal).
O kilocal.reprez.cant de caldura necesara pt.a
creste temp. unui litru de apa de la 14,5°C la 15,5°C
 1 kcal = 4,184 kj.
NECESITATILE ENERGETICE
(CALORICE)
Surse de energie principale pentru organism
sunt: glucidele si lipidele.
1g.proteine furniz. aprox. 4 kcal.
1g.lipide furniz. aprox. 9 kcal.
1g.glucide furniz. aprox. 4 kcal.
Necesitatile energetice la copil treb. sa acopere
cheltuielile zilnice necesare pt.: metabolisnul de
intretinere+ procesele de
 termoreglare+activitatile fizice +nevoile de crestere.
METABOLISMUL DE INTRETINERE=
METABOLISMUL BAZAL+ NEVOI DE FUNCTIONARE
NECESITATI ENERGETICE GLOBALE
 nn. - 80 kcal/kg/zi
 1-3 luni - 120 kcal/kg/zi
 3-6 luni – 110 kcal/kg/zi
 6-12 luni – 100 kcal/kg/zi
 copil mic – 90 kcal/kg/zi
 prescolar – 80 kcal/kg/zi
 scolar – 50-60 kcal/kg/zi
 1-3 ani – 1300 kcal/zi - 4-6 ani – 1700 kcal/zi
  7-9 ani – 2200 kcal/zi
 10-12 ani – baieti 2700 kcal/zi - fete 2300 kcal/zi
 13-15 ani - baieti 3100 kcal/zi - fete 2600 kcal/zi - 16-19 ani
– baieti 3600 kcal/zi - fete 2800 kcal/zi.
 Accelerarea cresterii in per. prepubertara necesita
un aport caloric suplimentar.
 La un aport caloric de 40 kcal/kg/zi cresterea
ponderala se opreste.
 Ratia alimentara hipercalorica la sugar det.
stimularea sistemului enzimatic al lipido-genezei,
ceea ce va duce la hipertrofia si hiperplazia celulelor
adipoase in perioada de sugar. Aceasta va
 determina obezitate precoce, cu prognostic
nefavorabil.
 Ratia alimentara hipocalorica va deprima sistemul
nervos simpatic, copilul va economisi energia pt.
nevoile de intretinere si termoge-neza. Aceasta va fi
urmata de diminuarea pana la oprire a cresterii
ponderale si staturale cu aparitia malnutritiei.
NECESARUL DE APA
Cantitatea de apa din organism este invers
proportionala cu varsta:
 la embrion -apa reprez. 90% din greutatea corporala
 la copil – 70-75%
 la adult – 60-65%.
Turnover-ul apei la sugar este mai rapid decat la
adult. Ca urmare, si necesarul de apa/ unitate de
greutate este mult mai mare ca la adult( de cca. 3
ori mai mare).
Nevoile de lichide depind de varsta si de
continutul caloric al alimentelor.
La sugar, consumul de lichide se realizeaza prin:
- pierderi insensibile care se raporteaza la
suprafata corporala mare a sugarului;
- incapacitatea de concentrare a urinei cu pierderi
urinare care depasesc 40-50% din vol. de lichide
ingerat;
- temp. ambianta crescuta/fototerapie;
- cond. patologice( pierderi digestive, lipsa de aport).
 ROLUL APEI IN ORGANISM

1.-intra in compozitia celulelor si tesuturilor;

2-reprez. mediul intern in care se desfasoara reactiile

biologice;

3.intervine in reactiile de cataliza, hidroliza, tamponare;

4.realizeaza solutii;

5.reprez. calea de transport a numeroase substante;

 6.intervine in termoreglare;

7.face leg. intre mediul intern si cel inconjurator.

NECESARUL DE PROTEINE
Sursa de proteine in primele luni de viata este
exclusiv lactata.
Alimentatia naturala ofera sugarului un aport
proteic ideal d.p.d.v. cantitativ si calitativ.
 Laptele de vaca are un aport proteic crescut dar
utilizare digestiva scazuta.
 In alimentatia diversificata se recomanda ca 50%
din proteine din alimente sa fie de origine animala(
lapte, carne,oua,branza,peste).
Nevoile de proteine:
La sugarul alim. exclusiv la san(in primele 6 luni) :
1,8-2,3 g/kg/zi.
Sugar alim. artificial : 3-3,5 g/kg/zi.
ROLUL PROTEINELOR IN ORGANISM
constituenti ai tuturor celulelor;
asigura reinnoirea tuturor celulelor si tesuturilor;
intra in compozitia hormonilor si enzimelor;
asigura forta fizica si intelectuala; intra in compozitia
anticorpilor, asigurand apararea orgs. impotriva infectiilor;
mentine presiunea coloid-osmotica si echilbrul acido-
bazic;
rol de transportor pt. unii ioni (Cu, Co, Ca, Fe, I, Zn), sau
al unor pigmenti (bilirubina).
pot deveni sursa energetica (neeconomica insa)

DEFICITUL APORTULUI EXCESUL APORTULUI

PROTEIC PROTEIC
-incetinirea cresterii;
- scade sinteza de enzime,
hormoni, Imunoglobuline.
- apar edeme hipoproteice si
malnutritia proteica.
 tulb. digestive( diaree de
putrefactie);
 suprasolicitarea functiei
renale(catabolismul proteic
crescut va det. form. de
uree in cantitate mare ce
treb. eliminata renal,
solicitand ,astfel, rinichiul);
 amoniul rezulta din
catabolismul proteic si este
neurotoxic in cant. mare;
daca amoniemia este
crescuta timp indelungat
va determina un coeficient
de inteligenta scazut la acel
copil;
 se formeaza celule mari
care se vor incarca, ulterior,
cu grasimi.
 NECESARUL DE LIPIDE
Surse de lipide pentru organism: alim. de orig.
animala si vegetala.
Lipidele alimentare sunt reprezentate de
trigliceride, fosfolipide, colesterol, derivati
metabolizati ai grasimilor (AG saturati, AG
nesaturati, glicerol, corpi cetonici).
AG polinesaturati de tipul acid linoleic, acid
arahidonic sunt esentiali, adica nu pot fi
sintetizati de catre orgs., sursa lor fiind exogena.
Minimum de lipide in ratia alimentara: 1,5 g/kg/zi.
 Lipidele acopera 35% din ratia calorica.
Nu se suprima colesterolul alimentar in perioada de sugar pt. ca este
necesar pt. dezvoltarea SN.
Trigliceridele pot fi:
 cu lant scurt (au putere calorica scazuta – 5,3
kcal/g)
 cu lant mediu (cu putere calorica medie - 8,3
kcal/g) - cu lant lung (cu putere cal. mare – 9
kcal/g).
TG cu lant scurt si mediu se absorb usor
digestiv. De aceea intra in compozitia unor
preparate dietetice pentru sugari.
 ROLUL LIPIDELOR IN ORGANISM:
principala sursa de energie pt. orgs.
participa la formarea unor celule si tesuturi
(membrane celulare, tes. nervos);
intra in structura unor hormoni, prostaglandine,
leucotriene,anticorpi;
rol in mentinerea integritatii tegumentelor si
fanerelor;
transporta taurina care este absolut necesara
integritatii fotoreceptorilor;
favoriz. absorbtia vitaminelor liposolubile; rol
antitoxic.
CARENTA DE LIPIDE EXCESUL DE LIPIDE

•Oprirea cresterii; •obezitate;

•Leziuni trofice ale •steatoza hepatica;
pielii,fanerelor si •diaree
mucoaselor,
•Leziuni oculare;
•Creste adezivitatea
plachetara
Excesul de AG nesaturati – carenta de
vitamina E si hemoliza. Excesul de AG
esentiali – formare de calculi biliari.

NECESARUL DE
GLUCIDE
Glucidele trebuie sa asigure
25-55% din aportul caloric total.
Glucidele sunt reprezentate de:
 monozaharide( glucoza,
fructoza, galactoza)
 polimeri ai glucozei,
dizaharide (mal-
toza,lactoza, zaharoza)
 polizaharide(amidon, glicogen, fibre alimentare).

Lactoza este principalul glucid din lapte.
Fibrele alimentare sunt reprezentate de celuloza,

hemiceluloza, pectine, lignina. Ele intra in alimentatia
sugarului de la varsta de 4-5 luni.
Aportul scazut de fibre alimentare favorizeaza o serie de
boli ca: ateroscleroza, dislipidemii, litiaza biliara, diabet,
obezitate,cardiopatie ischemica,apendicita, diverticulita.
ROLUL GLUCIDELOR IN ORGANISM
1. principala sursa de energie;
2. rol plastic: intra in structura glicoprot., glicolip.,participa la
procesul de mielinizare si dezvoltare a creierului;
 3. sursa de caldura pt. organism;
4. sustinerea activitatii musculare.
Excesul de glucide determina:
obezitate diabet zaharat carii dentare.
NECESARUL DE SUBSTANTE
MINERALE
Este mai mare in perioadele de crestere ale
organismului,efort fizic, stari febrile.
SODIU: -principal cation extracelular
-nevoi pt.sugar:1 -2mEq/kg/zi.
-surse:lapte de vaca,lapte matern,legume, fructe, carne ,peste.
-rol:in mentinerea echilibrului acido-bazic,a pres. coloid-
osmotice.

CLOR: -este anion extracelular;

-necesar: 0,3-0,5 g/zi.

POTASIU:- principalul cation intracelular;

- nevoi: 2,5 mmol/100cal.
- surse:carne,lapte,cartofi , fructe.
- rol: - in mentin. echilibrului acido-bazic,a pres. coloid- osmotice .
- intervine in contractia musculara
CALCIU
- principal constituent al osului;
- -rol: - reglarea excitabilitatii neuromusclare;
- participa la procesele de coagulare;
- activ. tripsina si lipaza pancreatica;
- transmite influxul nervos;
- mentine echilibrul acido-bazic;
- realiz. contractia miocardului.
- surse: - lapte si derivate de lapte;
-oua,peste,carne,zarzavaturi,fructe
- nevoi: 400-600mg/zi pt. sugar
- deficit de calciu: rahitism, tetanie, osteoporoza, mineralizare
deficitara a dintilor.
 FOSFOR

- este constituent principal al oaselor si muschilor; -

surse:lapte,carne,peste, viscere,galbenus de ou.
- Absorbtia si eliminarea fosforului din organism este
dependenta de vitamina D.
- Raportul Ca/P in organism este de 1,7 la nastere si creste la 2
la adult, raport ce nu se regaseste in majoritatea surselor
alimentare.
MAGNEZIU

 este cation intracelular;

-surse: din abundenta in legume verzi;
 rol: - in metabolismul Ca;

 scade excitabilitatea neuro-musculara;

 favoriz. patrunderea vitam.B6 in celula nervoasa; - are
actiune trofica vasculara.
 necesar: 60 mg/zi pt. sugar; 300-400 mg/zi la adolescent.

 deficit de Mg: convulsii,osteoporoza, diaree.

FIER
 intra in structura Hb,mioglobinei,a unor enzime celulare,
citocrom C, ATP.
 necesar: 8-15 mg/zi la prematuri; 5-9 mg/zi la sugar cu GN
normala; peste 4 luni- 0,5-1 mg/kg/zi; la pubertate 12-24 mg/zi.
! Rezervele de Fe ale organismului se constituie in ultimele luni
de sarcina. Ele acopera nevoile sugarului in primele 3-4luni de
viata. De aceea prematurii nu au/ au rezerve reduse de fier la
nastere.
 surse:carne,ficat,galbenus de ou,lapte,legume,fructe.
Carenta de Fe – anem. hipocroma, microcitara.
Excesul de Fe in tesuturi – hemosideroza.

FLUOR: - intra in structura dentara si osoasa.

 deficitul de fluor – carii dentare;
 surse: alim. vegetale,apa de baut.
IOD: - rol : in sinteza h. tiroidieni; in metab. energetic.
- surse: sarea de bucatarie imbogatita cu iod; -
absenta in alim.- gusa endemica.
CUPRU: - rol in sinteza Hb;
- stimuleaza cresterea;
- surse: ficat,carne,peste,nuci,legume.
ZINC: - constituent al unor metaloenzime si al unor
depozite hepatice;
- se gaseste in cantit. mare in colostru;
- are efect protector impotriva acrodermatitei
enteropatice descrisa la sugarii intarcati.
 NECESAR DE VITAMINE
VITAMINA A (retinol):
-rol: - la niv. celulei retiniene;
- in troficitatea mucoaselor si tesuturilor;
- in proc. de crestere ale oaselor si dintilor.
- surse: lapte,untura de peste,ficat, galbenus de
ou,morcov,spanac, varza,ardei.
VITAMINA D:
 rol: in metab. fosfo-calcic, ca factor antirahitic.

 surse: - exogene: ou,lapte,unt,ficat, ulei de peste.

 endogene: sinteza in piele sub actiunea razelor UV. -

nevoi: 400-800 UI/zi.

VITAMINA E (tocoferolii):
 rol:-antioxidant,in metab. si functia org. de reproducere,

ale glendelor endocrine, muschi, SN, in procesele de

crestere.
 -surse:plante verzi,orez,griu,drojdie de bere.

VITAMINA K (K1-7):
 rol: - in proc. de coag. a sangelui; - in biosinteza

colesterolului.
 surse: - spanac,urzici,ficat de porc..

VITAMINA C (acid ascorbic):

 rol: - in formarea colagenului, substantei

intercelulare.
 favoriz. absorbtia fierului.
 surse: citrice, fructe, legume verzi. Se distruge prin

preparare termica a alim.

-Deficit – scorbut.
-Excesul – oxalurie.
VITAMINA B1:
- rol in asigurarea functiei SN; rol in proc.de oxidoreducere.
- surse: cereale,ficat,peste,carne,oua.

VITAMINA B2:
- rol: in proc. de oxidoreducere; in functionarea SNC, a aparat .
vizual, a epidermei.
- surse; lapte,oua,viscere, crustacee , fasole, mazare
verde,spanac,rosii
VITAMINA B6:
- rol in proc. de oxido-reducere.
- surse: cereale, legume verzi,carne,peste,galbenus de ou;
- deficit de B6: convulsii,anem. hipo-croma.

VITAMINA B 12:
- rol in hematopoieza
- surse: ficat, creier,splina, crustacee.
- deficitul de B12 – anem.pernicioasa .
In primele 4 luni de viata→alimentatia este exclusiv lactata.
Dupa modul de alimentare a sugarului se descriu 4 tipuri de
alimentatie:
ALIMENTATIE NATURALA: alim. cu lapte exclusiv
matern in primele 4-6 luni de viata.
ALIMENTATIA COPILULUI AL
IM
ALIMENTATIA SUGARULUI E
NT
ATIA ARTIFICIALA: alim. in primele 4 luni de viata cu
laptele altei specii, de obicei un lapte adaptat, avand ca sursa
laptele de vaca.
ALIMENTATIA MIXTA: alim. in primele 4 luni de viata cu
lapte de mama+ un preparat de lapte adaptat, atunci cand
secretia lactata a mamei este insuficienta.
ALIMENTATIA DIVERSIFICATA: trecerea terptata de la o
alim. exclusiv lactata la o alim. variata. Sugarul primeste si
 alim. nelactate, de consistenta semisolida, ca o etapa de
trecere spre o alim. completa.
ALIMENTATIA NATURALA
Calitatile superioare ale laptelui de mama:
 Furnizeaza o ratie alimentara echilibrata. Cuprinde toate
principiile nutritive necesare dezvoltarii somatice si
cerebrale a copilului.
 Asigura protectia antiinfectioasa si antialergica.
 Permite adaptarea automata la nevoile nutritionale ale
copilului.
 Creaza o legatura afectiva fundamentala(mama-copil).
1. Are implicatii economice foarte importante.
2. Asigura prevenirea malnutritiei protein-calorice.
 Compozitia laptelui de mama:
Laptele de mama se prezinta in 3 variante:
colostru,lapte de tranzitie si lapte matur.

COLOSTRUL:
 este un lichid galbui;
 este secretat din ultimul trim. de sarcina si cateva zile
dupa nastere
 este produs in cantitate de 10-100ml/zi. Secretia creste
in fiecare zi progresiv. Compozitia se modifica treptat
spre laptele de tranzitie si apoi matur.
Caracteristici(colostrul):
- are densitate crescuta;
- este bogat in proteine;
- are continut scazut in lactoza,grasimi si vitamine
hidrosolubile;
- are vitamine liposolubile si imunoglobuline in cantitate mai
mare decat laptele matur, ce asigura aparare antiinfectioasa;
- este laptele cel mai bine suportat in perioada neonatala de
catre rinichiul imatur.
LAPTE DE TRANZITIE:
 dureaza de la ziua 4-6-a pana la ziua 10-30-a de viata;
 creste
concentratia de lactoza, fosfor,vitamine din
complexul B;
 scade concentratia de proteine si saruri minerale.

LAPTE MATUR:
 se formeaza intre a 10-30-a zi dupa nastere;
 compozitia lui nu este constanta pe parcursul aceleiasi
lactatii,in cadrul aceluiasi supt si intre cei doi sani ai mamei.
Laptele de mama este mai apos la inceputul
suptului(atenueaza senzatia de sete a sugarului) si mai bogat
in grasimi la sfarsitul suptului (da senzatia de satietate
sugarului).
 Laptele matern contine:
 87-95% apa
 5-13% substanta uscata (proteine,
glucide,lipide,saruri minerale).
Laptele uman este un lapte de tip albuminos.
 PROTEINELE din laptele de mama:
- nu sunt influentate de variatiile aportului
alimentar al mamei.
- reprezinta 9-13 g/l pt. laptele matur;
- sunt alcatuite din- cazeina 40%
- prot.lactoserului 60%
Acest raport(40/60) s-a demonstrat a fi variabil in
functie de momentul lactatiei.
 Cazeina:
 este o fosfoproteina

 este usor de digerat (este dispersata in micelii

mici);
 contine taurina (f. imp. in dezvoltarea

creierului si metabolismul colesterolului).

Proteinele lactoserului:
1.Alfalactalbumina- intervine in digestia lactozei;
1. Lactoferina: - este o glicoproteina

-are rol – bacteriostatic

 - in absorbtia Fe►protectia sugarului
alimentat la san impo-triva anemiei feriprive in
primele 6 luni de viata.
2. Albuminele serice: conc. este max. in colostru.

3. Ig. din laptele de mama:IgA secretor, IgM,IgG,IgE.

IgA secretor - este diferit de IgA seric

- se gaseste in cant. foarte mare in colostru; - are
rol in apararea antiinfectioasa a nn.,atat la nivelul
mucoasei digestive cat si respiratorii; - nu
impiedica colonizarea tubului digestiv cu flora
saprofita.
 In caz de deficit de IgA secretor in laptele matern
este favoriz. aparitia infectiilor respiratorii si a
diareilor cronice.
4. Enzimele din laptele matern:
 rol in digestia laptelui si in apararea antiinfectioasa; -
sunt: - lizozimul – rol bactericid
 alfa amilaza
 lactoperoxidaza – rol bactericid asupra E.coli si
Salmonelei.
 Glucidele (hidratii de carbon) din laptele uman:
▪ in cant. de 70 g/l – 60 g/l lactoza
 ▪ 10
g/l oligozaharide
Lactoza este un dizaharid (glucoza+galactoza).
Reprezinta principalul constituent osmotic al laptelui.
Oligozaharidele au rol in apararea antiinfectioasa.
Reprez. factor de crestere pt. Lactobacilul bifidus.
 Lipidele din laptele de mama:
 in cant. de 38-40 g/l
 sunt alcatuite din TG (98%),
colesterol,fosfolipide,AGL.
Laptele matern contine AG polinesaturati cu lanturi
lungi in cantitate mare.
Dintre AG din laptele matern cel mai imp. este acidul
linoleic. Acesta este in cantitate de 5 ori mai mare decat
in laptele de vaca.El intervine in maturarea SN a
copilului.
VITAMINELE DIN LAPTELE DE MAMA:
Vitamina A: 1000 ui/L- este cantitate suficienta pt. a
proteja nn. de infectiile cutanate.
Vitamina D:- D3-22UI/l-cantitate insuficienta pt. a proteja
sugarul de aparitia rahitismului.
- sulfat de vitamina D1 care este hidrosolubila;
este in cant. de 850 UI/l cantitate suficienta pt. a proteja
sugarul alim. natural impotriva rahitismului.
Vitamina K – in cant. mica in colostru. De aceea se adm.
Vit.K fiecarui nn., in doza de 0,5-1 mg, pt. a preveni
aparitia bolii hemoragice a nn.
 Vitamine din grupul B:
 B1,B3,B6 – in cant. mica in l.m.
 B2, B12 –in cant. suficienta in l.m.

Vitamina C –acopera nevoile sugarului.

Alte substante ale l.m.: hormoni,PGE2 si F2; subst.exogene
excretate prin lapte.

FACTORI DE PROTECTIE
ANTIINFECTIOASA AI LAPTELUI
MATERN:
Factori celulari( macrofage,
PMNn,limf.),Imunoglobuline,lactoferina, lizozim,
lactoperoxidaza,fractiunea C3,C4, factor
antistafilococic( inhiba cresterea Staf. auriu); subst.
cu rol antiviral; factori bifidus( favoriz. coloniz.
intestin. gros al sugarului alimentat la san cu
lactobacilul bifidus).
TEHNICA ALIMENTATIEI NATURALE
Pregatirea pentru alimentatia naturala incepe inca
din timpul sarcinii,prin pregatirea psihologica a
viitoarei mame.
In primele 24 ore de la nastere nn va fi pus la
san.Daca nasterea s-a produs pe cai naturale si nn este
sanatos,atunci acesta va fi pus la san in primele 6 ore
dupa nastere. Cu cat copilul este mai precoce pus la
san cu atat va creste in timp durata alaptarii.
In prima zi nn va fi pus sa suga 5 min. la ambii
sani, la interval de 3 ore(pt. a stimula secretia
lactata), cu pauza de 6 ore in cursul noptii.
NU se va lua nn de la sanul mamei dupa cele 5
min.(contact mama-copil).
In a 2-a zi nn va suge 10 min.
In zilele urmatoare durata suptului se va mari la
20-30 min.
La inceput sugarul suge des,dupa metoda“la
cerere”.Se favorizeaza secretia lactata.Apoi sugarul
isi regleaza mesele singur.
Nn cu GN sub 3000 g. va primi 7-8 mese/zi.
Nn cu GN peste 3000 g. va primi 6-7
mese/zi.
In primele 2 sapt. - 60-80 ml/masa.
Intre - 1-2 luni – 120-150 ml/masa;
- 2-3 luni – 150-170 ml/masa; Peste 4 luni
– 160-180 ml/masa.
Dar cantitatea de lapte ingerata nu este
aceeasi la toate mesele. De aceea, pentru
 aprecierea secretiei lactate a mamei se face media
cantitatii de lapte primite/24 ore.
PENTRU ALAPTARE:
 - Sugarul infasat in scutece curate;
 - Mama – spala mainile si sanul cu apa si sapun la fiecare supt.
 - In primele zile lehuza va alapta stand in pat, apoi in pozitie sezand cu
picioarele sprijinite pe un scaunel.
 - Pozitia sugarului: cu capul, gatul si spatele sprijinit pe antebratul mamei
a.i.palma mamei sa cuprinda fesele sugarului.
 - Se stoarce putin sanul si se indepar-teaza primele picaturi ce pot fi
contaminate cu germeni.
 -Se atinge obrazul copilului cu sanul - apare reflexul de orientare pt. supt -
mama va introduce mamelonul in gura copilului.
 - Sanul este tinut de mana libera a mamei intre index si medius pentru a
nu se obstrua narinele sugarului.
 Dupa supt sugarul este tinut in brate, in pozitie verticala, 5-10 min.,pt. a-l
ajuta sa eructeze.
 Apoi va fi asezat culcat,in decubit lateral stang si apoi drept pt. a favoriza
evacuarea stomacului si reaparitia senzatiei de foame.
 La suptul urmator se inverseaza ordinea sanilor pt. a realiza o evacuare
completa a lor si pt. a stimula secretia lactata.
 DURATA ALIMENTATIEI NATURALE

Alimentatia naturala este obligatorie in primele 3 luni de

viata si este optima daca dureaza pana la 6-9 luni.
Ablactarea se poate face brusc sau treptat.
ABLACTAREA TREPTATA ABLACTAREA BRUSCA
-este ideala; - este mai greu suportata
- se va inlocui un supt cu - se face in caz de
cate o masa de diversificare;
- dureaza saptamani sau imbolnavire a mamei sau de
luni; deces al copilului;
- este bine suportata si de - necesita adm. de preparate
catre copil si de catre mama. medicamentoase:antagonisti
de prolactina (Bromcriptina- 2
cp/zi,15 zile).
CONTRAINDICATIILE ALIMENTATIEI NATURALE

CONTRAINDICATII CONTRAINDICATII
MATERNE MATERNE PROVIZORII
PERMANENTE
 TBC pulmonar activ, infectii ale sanilor, ragade
septicemie,eclampsie, mamelonare
neoplazii,boli psihice sangerande,inf.acute tratate ca
grave, IRC.,IC, DZ antibiotice (cloranfenicol,
decompensat, tetraciclina,metronidazol,sulfamide,
tireotoxicoza, sarcina nitrofurantoin).
peste 20
sapt., trat.cu
citostatice,diazepine,
anticoagulante; mama cu
Ag HBs pozitiv, HIV
pozitiv.
CONTRAINDICATIILE ALAPTARII DIN
PARTEA COPILULUI
 C.I.TRANZITORII
C.I. PERMANENTE
galactozemie, sdr. icteric cu BI crescuta
intoleranta secundara la
AG nesaturati

ALIMENTATIA ARTIFICIALA
COMPOZITIA LAPTELUI DE VACA:
- apa 87,5%
- substanta uscata 12,5%
Este un lapte cazeinos:-precipita in flocoane mari;
-necesita un timp mai mare pt. digestie.
 PROTEINELE din LV:
- 34 g/l;
- L.V. este de 3 ori mai bogat in proteine decat l.m.
-excesul de proteine este transformat la niv.
ficatului determinand hipertrofie hepatica.
- se solicita rinichiul pentru excretia incarcaturii
osmotice mari(uree) determinand hipertrofie renala.
- cazeina reprezinta 80% din prot. l.v.
 - Proteinele lactoserului:
- importanta este βlactoglobulina – ea este
puternic antigenica. Este incriminata in alergia la
proteinele laptelui de vaca.
- Lactoferina este in cantitate redusa in
l.v.→aparitia anemiei feriprive la sugarii alimentati
cu .l.v.
- Ig din l.v. sunt distruse de enzimele proteolitice ale
sugarului.
- Proteinele ce nu se absorb din l.v. determina
dezvoltarea la nivelul colonului a unei flore de
putrefactie bogata in E.coli.
 GLUCIDELE din l.v. - sunt in cant. mai redusa

decat in l.m. →l.v. se va zahara 5% inainte de a

fi administrat.
 LIPIDELE din l.v.- sunt reprez. de o cant. mai

mare de AG saturati(74%), fata de AG

nesaturati(26%).
 SARURILE MINERALE

 – in cant. de 2 ori mai mare in l.v. determinand

osmolaritatea crescuta a l.v.
 - raport Ca/P inadecvat ceea ce det. absorbtie
intestinala redusa de Ca.
L.v. se va administra sugarilor dupa fierbere-are un
continut microbian crescut.
Toate aceste deosebiri fata de l.m. fac din l.v. un aliment
nerecomandabil sugarilor pana la 6 luni.
Prematurul sau sugarul de prim trimestru,daca nu poate fi
alimentat natural,va fi alimentat cu o formula de lapte
adaptata pt. sugari (lapte dietetic pt. sugari).
 Form. de lapte se prepara din l.v. care sufera
importante transformari.
 Laptele adaptat se prezinta sub forma de pulbere
(granule),se prepara instant (fara preparare
termica),nu necesita nici un fel de adaos.
 Valoarea calorica e apropiata de a l.m.
 Prin indepartarea unei cant. de saruri minerale, are
osmolaritatea mai mica decat a l.v.,protejand functia
renala redusa a sugarului mic.
 Glicidele sunt reprez. de lactoza.
 Lipidele animale sunt inlocuite cu lipide vegetale
(floarea soarelui,soia, cocos,germeni de griu).
 Se adauga vitamine si oligoelemente in cant. egale cu
necesarul zilnic al sugarului.
TIPURI DE FORMULE DIETETICE
FORMULE DE START(de inceput):

 pt. sugari 0-4 luni

 pot fi – adaptate: Humana1,Nutrilon, NAN1.

 partial adaptate: difera de prep. adaptate prin

compozitia in glucide→se adauga polizaharide la
lactoza(amidon sau dextrinmaltoza): Milumil1, Similac.

oFORMULE DE CONTINUARE:
 pt. sugari cu varsta peste 4 luni;
  se adm. in paralel cu diversificarea alimentatiei pana la varsta de 1
an: Aptamil2,Bebelac2, Milumil2,NAN2.
FORMULE SPECIALE (adevarate preparate medicament-se folosesc in
diferite afectiuni):
 formule cu continut redus in lactoza/fara lactoza:Milupa HN 25, -
preparate din soia(lipsesc lactoza si prot. din l.v.):Alsoy, Nutricare-Soia.
 formule hipoalergenice(sursa de proteine:hidrolizat proteic):NAN H.A.
 formule speciale pt. prematuri: Alprem,Pre-aptamil,Humana-pre.

TEHNICA ALIMENTATIEI ARTIFICIALE

PRINCIPII de introducere a alimentatiei artificiale:
 noul aliment se introduce cand sugarul este in deplina
stare de sanatate;
 fiecare aliment nou se va introduce treptat,prin tatonarea
tolerantei digestive.
 Alimentatia artificiala a sugarului impune respectarea unor
masuri de igiena suplimentara fata de alim. naturala, in
ceea ce priveste pastrarea,prepararea si manipularea vaselor
necesare prepararii laptelui praf (biberoane,tetine).
 Sugarul este pregatit ca si in cazul alim. naturale.Nu va fi
alimentat culcat in pat pt. ca exista riscul aspirarii laptelui
in caile respiratorii si exista posibilitatea aparitiei otitei.
 Biberonul se tine oblic astfel incat tetina sa fie plina cu
lapte.
La sugarul alimentat cu lapte de vaca:
 la sugarul mic NU se da lapte de vaca

integral,ci diluat cu mucilagiu de orez:

  in prima luna dilutia este de ½ (o parte lapte,o
parte apa de orez 2-3%, indulcit cu 5% zahar);
 in a 2-a luna dilutia este de 2/3 (2 parti lapte,o

parte M.O. + 5% zahar);

 in luna a 3-a dilutia este de ¾ (3 parti lapte,o

parte M.O.+ 5% zahar).

 din luna a 4-a se poate da lapte de vaca integral

( cand nu se poate adm. un preparat de lapte

adaptat).
 ALIMENTATIA MIXTA
Este acceptata in urmatoarele situatii:
 nn nu depaseste GN dupa 15-20 zile de viata.
 apoi sporul ponderal este sub 150 g/sapt.
 Inainte de a trece la alim. mixta sau
artificiala se elimina 3 posibilitati:
Erori in tehnica alaptarii (aerofagie,mese
administrate la intervale mari de timp).
Factori materni de hipogalactie ce pot fi corectati
(dieta saraca in lichide, program de odihna pt.
mama,reducerea starii de incordare a mamei,
negolirea sanilor dupa fiecare supt).
Boli severe ale nn sau sugarului care nu este capabil
sa suga la san.
 In caz de hipogalactie reala se trece la
alimentatia mixta.
Alimentatia mixta poate fi:
- complementara
- alternativa.
Metoda complementara:
- copilul suge la ambii sani, apoi se
completeaza masa cu lapte praf.
- este o metoda fiziologica.
 Metoda alternativa: se alterneaza o masa
de san cu una de lapte praf.
Dezavantaj: in timp scurt secretia lactata
scade si mai mult ( laptele stagneaza mult
in sani).
Laptele nou introdus se adm. cu lingurita si
nu cu biberonul, pt.a mentine secretia
lactata.
ALIMENTATIA DIVERSIFICATA
 - Diversificarea pentru sugarul eutrofic si
alimentat la san se incepe la 6 luni.
- Pentru sugarul alimentat artificial,
diversificarea se incepe la 3,5-4 luni.

Reguli pentru diversificarea

alimentatiei:
- diversificarea incepe cu copilul in perfecta stare de sanatate;
- se introduce alimentul nou progresiv,prin tatonarea
tolerantei digestive;
- alimentul nou se adm. cu lingurita;
- nu se adm. simultan 2 alimente noi;
- daca la introducerea unui aliment nou apar semne de
intoleranta digestiva (diaree, varsaturi), atunci se
suprima acel aliment 1- 2 saptamani, pana la refacerea
digestiva si apoi se va incerca reintroducerea lui cu
prudenta
- nu se insista cu introducerea unui aliment nou daca
sugarul il refuza. Exista riscul anorexiei psihogene la
sugar.
ALIMENTE PT. DIVERSIFICARE:
- Fructe (citrice, mere, morcov)
 bogate in vitamine, saruri minerale, continut
hidric; - se adm. ca suc de fructe,de la 6 la 8
saptamani.
 doza se creste treptat de la cateva picaturi la
30-60 ml/zi,in 2 prize.
 dupa 4 luni:sucuri de rosii,struguri, caise. -
dupa 6 luni: suc de pere pergamute.
 dupa 4 luni: pireuri de fructe (mere, banane,
piersici).
 dupa 6 luni: compoturi de fructe (zeama si
pulpa de fructe pasata).
 dupa 5 luni la pireul de fructe se poate adauga fie
fainos indulcit cu zahar, fie 1-2 lingurite de branza
de vaci.
 Ca urmare se va inlocui o masa de lapte cu una
de fructe.
 NU se dau copilului sub 1 an : zmeura, capsuni,
fragi. Sunt alergizante.
 masa de fructe se adm. imediat ce este
preparata.
 nu se incalzeste pt. ca se inactiveaza vitaminele.
Legumele:
1. se introduc in alimentatie de la 4 luni;
2. morcovi, cartofi, patrunjel, telina,
pastarnac, spanac,dovlecei, rosii, ardei grasi,
ceapa.
3. se adm.ca: - supa de zarzavat strecurata,
apoi se adauga fainos si ulei vegetal;
4. piure de legume + unt si lapte (dupa varsta
de 5 luni).
 Fainoasele: - au valoare energetica mare.
!!! Faina de griu, orz, secara contine gluten - o
proteina alergizanta pt. mucoasa intestinala a
sugarului (putand produce un sdr.celiachiform).De
aceea se va introduce in alim. sugarului dupa varsta
de 8 luni!!!
- Carnea: - are continut crescut in aminoacizi
esentiali, saruri minerale, vitamine.
o carnea de pui sau vita – se adm de la 5 luni, in supa de
zarzavat sau piureul de legume, de 3-4 ori pe
saptamana (sub forma de carne fiarta si fin tocata sau
mixata).
o dupa 6 luni – ficat de pasare;
o dupa 8-9 luni – perisoare de carne, ciorba acrita cu bors
sau lamiie.
-dupa 10 luni – peste alb: salau, pastrav,stiuca.
o dupa 1 an – chiftelute de carne preparate in ulei.
o dupa 3 ani – carne de porc sau oaie.
 o dupa 6 luni – galbenus de ou fiert tare ( de 2 - 3
ori/saptamana).
o dupa 1 an – albusul de ou (este alrgizant).
o dupa 5 luni – branza de vaci ( in piureul de legume
sau OP+BV).
o dupa 8-9 luni – mamaliguta cu branza de vaci.
o dupa 5 luni – iaurt preparat in casa si zaharat
5%.
o dupa 8 luni se adauga si biscuiti.
Diversificarea este ablactarea in trepte.
 PROBLEME ALE ALIMENTATIEI
SUGARULUI IN PRIMUL AN DE VIATA
INCIDENTE IN ALIMENTATIA
NATURALA:
INCIDENTE DATORATE MAMEI:

1.ENGORJAREA SANILOR : apare in primele zile dupa

nastere cand se produce “furia laptelui”.
Sanii se maresc mult de volum,devin grei si
durerosi,subfebrilitate. Sugarul nu mai poate apuca
mamelonul in gura; se form. un cerc vicios.
Se recomanda – golirea manuala a sanilor; -
comprese calde pe san; - adm. de
ocitocina.
2. Mastita: este produsa de stafilococul auriu.
Se recomanda trat. cu antibiotice.
3. Mamelonul ombilicat sau scurt:
- poate determina abandonarea alaptarii;
- se datoreaza faptului ca sanul nu a fost pregatit in timpul
sarcinii.
4. Hipogalactia – se verifica daca e reala prin “proba suptului”.
Se va accepta ca fiind reala numai daca se coreleaza cu o
curba ponderala nesatisfacatoare.
 INCIDENTE DIN PARTEA SUGARULUI
1.Malformatii ale cavitatii bucale a copilului: vor determina supt imposibil.
Se va adm. lapte de mama cu biberonul sau cu lingurita.
2.Prematurii care nu au reflex de supt sau de deglutitie vor fi hraniti prin
gavaj sau cu biberonul cu lapte de mama ( este cel mai bun lapte
pt.prematuri, fiind f. bogat in proteine).
• Regurgitatiile sunt eliminari in cantitati mici de lapte nemodificat( aprox.
10 ml) in timpul eructatiilor. Apare la sugarii lacomi, care inghit aer in
timpul suptului.
• Varsaturile – apar tot la sugarii lacomi cu reflux gastro-esofagian;
o apar intr-o ora dupa alaptare;
o sunt diferite de varsaturile de origine organica;
o tratament: - pozitia sugarului pe plan inclinat la 30°; antispastice
• Colicile abdominale: - sunt dureri abdominale aparute brusc si insotite de
agitatia sugarului, cu tipat strident, congestia fetei, emisie de gaze.
 -apar in primele 4 luni de viata.
6.Diareea postprandiala (diareea de san): sunt scaune moi,de culoare galben-
verzuie, emise in jet,cu zgomot,in timpul mesei sau imediat dupa supt +/-
eritem fesier.Apare numai la sugarii alimentati natural.Curba ponderala
este ascendenta.
INCIDENTE IN ALIMENTATIA ARTIFICIALA SI
MIXTA:
norexia: este consecinta concentratiei uniforme de lipide in
laptele praf.
ubalimentatia: apare datorita diluarii necorespunzatoare a
laptelui de vaca sau a prepararii inadecvate a laptelui praf.
upraalimentatia: se prepara l.p. in concentratii mai mari
decat cele corespunzatoare.
olicile abdominale: se datoreaza prezentei βlactoglobulinei in
laptele de vaca.
onstipatia: se datoreaza digestiei defectuoase a cazeinei din
laptele de vaca.
aune de fermentatie: datorita excesului de fainoase.
areea acuta infectioasa: apare prin suprainfectia laptelui.
ergia la proteinele laptelui de vaca.

ALIMENTATIA COPILULUI 1-3 ANI

2. Nevoile energetice in aceasta perioada sunt: 90
kcal/kg/zi + nevoile necesare activitatii fizice.
3. Nevoile de lichide: 90-100ml/kg/zi.
4. Ratia de proteine: 2g/kg/zi.
5. Surse de proteine: lapte(500ml/zi); 1 ou la 2-3 zile; 50 g
carne de pasare,vita,peste; ficat,creier; proteine vegetale.
6. Lipide: 4-5 g/kg/zi. Surse: unt, ulei
vegetal,smantana,frisca, margarina.
7. Glucide: 12 g/kg/zi. Surse: paste fainoase,
gris,piine,mamaliga,orez,biscuiti,fructe, legume, produse
zaharoase.
8. Legume: cartofi,fasole verde,dovlecei,
mazare,radacinoase,spanac,conopida,rosii.
9. Sub 2 ani NU se dau : fasole uscata,varza.
10. Copilul va prima 3 mese principale si 2 gustari/zi.
 ALIMENTATIA COPILULUI
PRESCOLAR
Se vor asigura zilnic prin alimentatie:
2. 80 kcal/kg/zi ( 15-18% proteine, 25-30% lipide,
5560%glucide);
3. lichide 80 ml/kg/zi;

4. proteine : 2 g/kg/zi din care 2/3 prot. de orig.

animala si 1/3 prot. de orig. vegetala.
Surse de proteine: lapte si produse lactate, carne (de
pasare,vita,porc, peste,mezeluri), oua(1 ou la 2 zile)
fierte sau ochiuri.
Lipide: - 2-3 g/kg/zi. Surse: unt, smantana,
margarina,frisca,uleiuri vegetale.
Glucide: - 10 g/kg/zi. Surse: piine,produse de
panificatie,paste fainoase,prajituri,fructe, legume.
Zilnic va primi 3 mese principale si 2 gustari.
 ALIMENTATIA COPILULUI SCOLAR
- 50-60 kcal/kg/zi din care 15% proteine, 30%
lipide, 55% glucide.
- lichide 60 ml/kg/zi
- 3 mese/zi si 1-2 gustari zilnice.
Din alimentatia copilului nu trebuie sa
lipseasca carnea,ouale,lactatele si cruditatile.
 ALIMENTATIA ADOLESCENTULUI
Ratia calorica a adolescentului difera in functie de
sex si activitatea fizica depusa.
In medie – pt. baieti 2800-3000 kcal/zi; - pt. fete 2100-
2400 kcal/zi. Necesar de lichide:
- 50-60ml/kg/zi pt.fete; - 60-85 ml/kg/zi pt.baieti.
Lipide: - vor acoperi 50% din ratia calorica zilnica; - unt,uleiuri
vegetale.
Proteine: -asigura 13-16% din ratia calorica zilnica.
- sunt reprezentate de 70% prot. animale si 30% prot. vegetale.
- surse: carne ( aprox. 200g/zi); lapte (500ml/zi); branza (50g/zi);
oua (1 ou/zi).
Glucide: paine,derivate de cereale, cartofi, alte legume,fructe,zaharuri
rafinate (in proportie mica).