Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
- Urmărirea penală
o Investigarea faptei
o Investigarea persoanei
o Rezolvarea cauzei de către procuror
- Camera preliminară
o Judecata în camera preliminară în prima instanță
o Soluționarea contestației formulate împotriva încheierii JCP
- Judecata
o Judecata în primă instanță
o Judecata în apel (singura cale ordinară de atac integral devolutivă cu
privire la obiectul acțiunii penale/civile)
- Punerea în executare a hotărârilor judecătorești
o Punerea în executare
o Dacă este cazul, modificări ce ar putea interveni în cursul executării
o Soluționarea contestației (cale de atac privind hotărârile pronunțate în
legătură cu executarea)
1
Principiile fundamentale ale procesului penal
2
Principiul separării funcțiilor judiciare
4
contra soluției procurorului de clasare, dispunând trimiterea cauzei la parchet iar
după efectuarea/completarea urmăririi penale, procurorul a dispus trimiterea în
judecată -JCP este incompatibil să exercite funcția de judecată).
Prezumția de nevinovăție
5
Nu este incompatibilă cu respectarea prezumției de nevinovăție existența unor
situații în care sarcina probei este răsturnată (ex: existența cauzelor justificative, cu
excepția cauzei când sunt prezumate -legitima apărare prezumată).
6
discuție și să rețină elemente de tipicitate ale fapte sau trăsături esențiale ale
infracțiunii (să nu i se impute o vinovăție penală).
7
celeritate și diligență rezonabilă este implicită. Ancheta trebuie să fie temeinică,
suficient de amplă și să permită accesul la proceduri.
Este interzisă stabilirea adevărului prin probe administrate în mod nelegal sau
neloial, care afectează semnificativ și substanțial echitabilitatea procedurii.
Principiul este limitat și de existența unui impediment la punerea în mișcare sau
exercitarea acțiunii penale.
Ne bis in idem
Prin autoritate de lucru judecat se înțelege puterea sau forța acordată hotărârii
judecătorești definitive, de a fi executată și de a împiedica o nouă urmărire pentru
același fapt. Produce, pe de o parte, un efect pozitiv (hotărârea definitivă este
executorie, organele statului putând proceda la punerea ei în executare), iar, pe de
altă parte, un efect negativ obiectivat în existența unei cauze de împiedicare a
exercitării acțiunii penale.
Analiza se efectuează prin raportare la criteriul fapte identice sau fapte care sunt
în mod substanțial aceleași, vizând fapte care constituie un set de împrejurări
factuale concrete privind același acuzat și care sunt indisolubil legate în timp și
spațiu.
8
care a fost analizat fondul, analiza având caracter definitiv (care nu e afectat de
posibilitatea redeschiderii urmăririi penale ca urmare a descoperirii unor fapte sau
împrejurări noi ori de posibilitatea anulării ulterioare a acesteia).
Funcțiile judiciare se execută din oficiu, în afară de cazul când, prin lege, se
dispune altfel -excepțiile de la exercitarea din oficiu pot fi cele în care exercitarea
9
funcției e condiționată de prealabila sesizare a organului judiciar (exemplu: în
materia arestării preventive, JDL nu poate dispune din oficiu luarea măsurii).
Organele de urmărire penală din oficiu se pot sesiza, pot începe și efectua
urmărirea penală ori pot dispune trimiterea în judecată a inculpatului.
10
4. Făptuitorul e magistrat -încuviințarea prealabilă CSM, cu excepția
infracțiunilor flagrante
5. Făptuitorul e demnitar sau membru al Guvernului -încuviințarea Camerei din
care face parte cel în cauză
6. Făptuitorul se bucură de imunitate de jurisdicție diplomatică sau consulară
7. Faptele pentru care acțiunea penală se pune în mișcare la sesizarea
comandantului sesizării unității militare
11
Elementul central al dreptului la un proces echitabil este prezumția de
nevinovăție.
Conținut:
12
Garantarea dreptului la libertate și siguranță
În cursul procesului penal nicio persoană nu poate reținută, arestată sau privată
în orice alt mod de libertate și nici supusă vreunei forme de restrângere a libertății,
decât în cazurile și condițiile prevăzute de lege.
Orice persoană față de care s-a dispus în mod nelegal ori cu nerespectarea
cerințelor legale o măsură privativă de libertate are dreptul la repararea pagubei
suferite. Este necesar ca nelegalitatea privării de libertate să fie stabilită printr-o
ordonanță a procurorului sau printr-o hotărâre a JDL, JCP sau a instanței penale.
13
Apărarea se poate exercita personal sau prin avocat; constă în posibilitatea de a
avea acces la dosarul cauzei în vederea consultării acestuia, de a participa la
urmărirea penală și la judecată, de a propune administrarea de probe în condițiile
legale, de a ridica excepții și de a pune concluzii, de a exercita căile de atac etc.
Orice parte sau subiect procesual are dreptul să fie asistată de avocat în orice
procedură penală; în tot cursul procesului pena, organele de urmărire penală sau
instanța are obligația de a asigura deplina exercitare a dreptului la apărare.
14
- Dreptul de a formula orice alte cereri ce țin de soluționarea laturii penale și
civile a cauzei
- Dreptul de a beneficia în mod gratuit de un interpret, atunci când nu înțelege,
nu se exprimă bine sau nu poate comunica în limba română
- Dreptul de a apela la un mediator în cazurile permise de lege
- Dreptul de a fi informat cu privire la drepturile sale
- Luarea unei măsuri preventive este condiționată de audierea prealabilă a
suspectului sau inculpatului în prezența avocatului său
- Comunicarea copiei certificate a rechizitoriului
- Citarea suspectului sau inculpatului în vederea prezentării la proces
- Dacă inculpatul e privat de libertate, prezența acestuia la judecată și citarea
pentru fiecare termen sunt obligatorii
- În faza dezbaterilor, inculpatul are cuvântul pentru comentarea probelor în
acuzare, a prezentării argumentelor pentru care se impune reținerea unor
probe în apărare, a dezbaterii încadrării juridice sau a individualizării
pedepsei
- După închiderea dezbaterilor inculpatul are ultimul cuvânt, care îi dă
posibilitatea de a-și prezenta apărarea, fără a fi întrerupt și fără a i se pune
întrebări
- În cursul judecării căii ordinare de atac a apelului, indiferent dacă sunt sau
nu declarate de inculpat, acesta beneficiază de posibilitatea de a formula
cereri, de a invoca excepții, de a solicita noi probe în apărare, dezbate toate
motivele de apel etc.
15
Activitățile procesuale trebuie desfășurate cu respectarea demnității umane, fără
a supune suspectul sau inculpatul sau orice alt subiect procesual la rele tratamente
în vederea obținerii de probe.
16
Statul are o obligație pozitivă de a reglementa o formă de control posterioară pe
care persoana în cauză să o poată accesa în scopul verificării îndeplinirii condițiilor
și a legalității măsurilor care presupun o ingerință în dreptul la viață privată.
Părțile și subiecții procesuali care nu vorbesc sau nu înțeleg limba română ori
nu se pot exprima în limba română beneficiază în mod gratuit de un interpret.
17
De asemenea, se asigură posibilitatea de a lua cunoștință în mod gratuit de
piesele dosarului, de a vorbi și de a pune concluzii în instanță prin interpret.
Dacă inculpatul, partea civilă sau persoana vătămată nu înțelege limba română,
o copie a minutei hotărârii i se comunică într-o limbă pe care o înțelege.
Cetățenii români aparținând minorităților naționale, care doresc, își pot exercita
dreptul de a se exprima în limba maternă în fața instanțelor de judecată. Instanța va
18
fi obligată să asigure în mod gratuit folosirea unui interpret sau traducător
autorizat. Cererile și actele procedurale se vor întocmi numai în limba română.
19
Acțiunea penală și acțiunea civilă în procesul penal
20
Acțiunea civilă se soluționează în cadrul procesului penal dacă prin aceasta
nu se depășește durata rezonabilă a procesului; dacă se produce o asemenea
întârziere, instanța poate dispune prin încheiere definitivă disjungerea acțiunii
civile și judecarea sa separat, dar tot în cadrul procesului penal. Instanța poate
dispune și prin sentință disjungerea acțiunii civile de cea penală, caz în care
pronunță o soluție numai cu privire la aceasta din urmă și continuă judecata într-un
dosar separat cu privire la acțiunea civilă.
21
- Acțiune irevocabilă și indisponibilă; totuși, dacă sunt îndeplinite condițiile
legale, procurorul poate dispune renunțarea la UP, persoana poate retrage
plângerea prealabilă, se poate împăca cu infractorul ori poate încheia un
acord de mediere cu acesta, aceste împrejurări constituind impedimente la
exercitarea acțiunii penale
22
Subiecții acțiunii penale:
Procurorul ierarhic superior poate infirma motivat din ordonanță din oficiu
sau în urma sesizării pe calea plângerii formulate, actele și măsurile procesuale
nelegale sau netemeinice dispuse de procurorul aflat în subordinea sa.
Persoana vătămată este persoana fizică sau juridică ce a suferit prin fapta
penală o vătămare fizică, morală sau materială, dacă participă în procesul penal.
23
dacă a suferit un prejudiciu în urma comiterii infracțiunii, când se poate constitui
parte civilă în procesul penal.
24
j. Dreptul de a fi informată la cerere cu privire la punerea inculpatului în
libertate în orice mod sau la evadarea acestuia, în cazul în care inculpatul
va fi privat de libertate, respectiv condamnat la o pedeapsă privativă de
libertate
k. Dreptul de a solicita înregistrarea audio-video a audierii în cursul UP
l. Dreptul de a solicita în cursul judecății declararea ședinței nepublice dacă
prin desfășurarea în ședință publică s-ar putea aduce atingere siguranței
ori demnității sau vieții intime a acestuia
m. Dreptul de a beneficia de măsuri de protecție în condiții similare cu
martorii amenințați sau vulnerabili ori alte măsuri în cazul identificării
unei nevoi speciale de protecție
n. Dreptul de a beneficia în mod gratuit de un interpret atunci când nu
înțelege, nu se exprimă bine sau nu poate comunica în limba română. În
cazurile urgente se pot folosi mijloace tehnice de comunicare, dacă se
apreciază că acest lucru este necesar și nu împiedică exercitarea
drepturilor persoanei vătămate
o. Dreptul de a i se comunica traducerea într-o limbă pe care o înțelege a
oricărei soluții de netrimitere în judecată atunci când nu înțelege limba
română
p. Dreptul de a i se comunica o copie a minutei hotărârii într-o limbă pe care
o înțelege dacă nu înțelege limba română
q. Obligația de a se prezenta personal la chemările organelor judiciare
r. Obligația de a comunica orice schimbare de domiciliu
s. Obligația de a păstra ordinea și solemnitatea ședinței de judecată
t. Obligația e a exercita cu bună-credință drepturile procesuale conferite de
lege
25
Înainte de prima ascultare a persoanei vătămate, OUP trebuie să aducă la
cunoștința persoanei vătămate următoarele drepturi și obligații:
26
Când persoana vătămată este un minor indiferent de vârsta acestuia sau un
incapabil, termenul de 3 luni curge de la data când reprezentantul său legal a aflat
despre săvârșirea faptei. Dacă făptuitorul este reprezentantul legal al persoanelor
vătămate minore sau incapabile, termenul curge de la data numirii unui nou
reprezentant legal.
27
Făptuitorul este persoană fizică sau juridică care a săvârșit ori pregătește
comiterea unei fapte prevăzute de legea penală, cu privire la care nu a fost încă
începută urmărirea penală; de asemenea, în cazul în care organele de urmărire
penală încep urmărirea penală cu privire la o faptă prevăzută de legea penală,
persoana care a comis ori care pregătește comiterea acelei fapte are calitatea de
făptuitor până la momentul la care procurorul dispune continuarea efectuării
urmăririi penale față de acesta, când dobândește calitatea de suspect ori până la
momentul adoptării unei soluții de netrimitere în judecată dispuse in rem.
Acesta nu este parte procesuală, subiect procesual principal ori subiect pasiv al
acțiunii penale; făptuitorul nu poate fi audiat în mod legal în această calitate, ci
doar în calitate de martor.
Suspectul este persoana fizică sau juridică cu privire la care, din probele
existente în cauză, rezultă bănuiala rezonabilă ca săvârșit o faptă prevăzută de
legea penală. Această calitate poate să existe numai în cursul urmăririi penale până
la dispunerea unei soluții de clasare sau renunțare la urmărirea penală sau până la
momentul punerii în mișcare a acțiunii penale.
28
Nu pot dobândi calitatea de suspect minorii care nu au împlinit vârsta de 14 ani
la data comiterii infracțiunii, autoritățile publice, administrația publică centrală de
specialitate sau locală, autoritatea judecătorească, instituțiile publice (dacă
infracțiunile fost săvârșite în exercitarea unei activități ce nu poate face obiectul
domeniului privat).
Atunci când există probe din care rezultă bănuiala rezonabilă că o anumită
persoană pentru care s-a început urmărirea penală și nu există vreunul dintre
cazurile de împiedicare prevăzute de lege, organul de cercetare penală/procurorul
dispune ca urmărirea penală să se efectueze în continuare față de aceasta, care
dobândește calitatea de suspect.
29
Continuarea efectuării urmăririi penale față de suspect se dispune întotdeauna
după începerea urmăririi penale in rem, iar nu simultan cu aceasta prin aceeași
ordonanță.
30
În principiu, suspectul are aceleași drepturi și îndatoriri procesuale ca și
inculpatul. Spre deosebire de inculpat, suspectul nu poate fi arestat preventiv/la
domiciliu și nici nu poate fi supus măsurii controlului judiciar, inclusiv pe
cauțiune.
31
Inculpatul este persoana fizică sau juridică împotriva cărei a fost pusă în
mișcare acțiunea penală; este parte în procesul penal, fiind subiect pasiv al acțiunii
penale și al celei civile. Calitatea e inculpat are caracter personal și netransmisibil.
32
- Dreptul de a da declarații, de a cere și obține audierea sa, chiar dacă dreptul
nu e prevăzut explicit, dreptul de a formula cereri
- Dreptul de a beneficia în mod gratuit de un interpret atunci când nu înțelege,
nu se exprimă bine sau nu poate comunica în limba română
- Dreptul de a asista personal sau prin avocat la efectuarea actelor de UP
- Dreptul de a formula plângere împotriva actelor de UP
- Dreptul de a consulta dosarul de UP
- Dreptul de a fi informat cu privire la drepturile sale
- Dreptul de a apela la un mediator în cazurile permise de lege
- Obligația de a se prezenta la chemărilor organelor judiciare, în caz contrar
putându-se emite un mandat de aducere iar în caz de sustragere se poate
dispuse arestarea sa preventivă
- Obligația de a comunica, în scris, în termen de 3 zile, orice schimbare a
adresei, în caz contrar citațiile și orice alte acte comunicate la prima adresă
rămân valabile și se consideră că le-a luat la cunoștință
- Obligația de a se supune măsurilor dispuse de OUP, JDL
33
- Dreptul de a dezbate în contradictoriu legalitatea UP și a probelor, dreptul de
a propune probe cu privire la legalitatea actelor și probelor din timpul UP
34
- Dreptul de a apela la un mediator în cazurile permise de lege
- Obligația de a păstra ordinea și solemnitatea ședinței de judecată
- Obligația de a se prezenta la chemările organelor judiciare, în caz contrar se
poate emite mandat de aducere iar în caz de sustragere, judecătorul poate
dispune arestarea sa preventivă
- Obligația de a comunica în scris în termen de 3 zile orice schimbare a
adresei, în caz contrar citațiile și orice alte acte comunicate la prima adresă
rămân valabile și se consideră luate la cunoștință
- Obligația de a exercita cu bună-credință drepturile procesuale conferite
Partea civilă este persoana fizică sau juridică vătămată care exercită acțiunea
civilă în cadrul procesului penal, solicitând daune materiale, morale inculpatului
ori părții responsabile civilmente. Persoana vătămată care are dreptul de a exercita
acțiunea civilă în procesul penal nu trebuie raportată strict la subiectul procesual
principal prevăzut de art. 79, putând include și alte persoane care au suferit un
prejudiciu în urma comiterii infracțiunii.
35
Persoana prejudiciată care nu are capacitate de exercițiu nu se poate constitui
personal parte civilă în procesul penal, ci numai prin intermediul reprezentantului
legal. De asemenea, în cazul acestor persoane trebuie avut în vedere că procurorul
e obligat să exercite acțiunea civilă în numele persoanei lipsite de capacitate de
exercițiu dacă reprezentantul legal rămâne în pasivitate.
Una sau mai multe persoane se pot constitui parte civilă în procesul penal fie pe
același temei, fie pe temeiuri diferite.
36
persoanei prejudiciate sau poate continua acțiunea civilă exercitată de
aceasta.
37
Constituirea ca parte civilă în nume propriu sau iure hereditas: victima
directă a infracțiunii se poate constitui în nume propriu parte civilă în procesul
penal, dar codul civil permite constituirea și a altor persoane decât victima, fiind
vorba despre victimele prin ricoșeu: persoanele îndreptățite la întreținere (plată ca
urmare a unei obligații legale sau a unei întrețineri voluntare), membrii de familie
pentru repararea prejudiciului nepatrimonial pentru durerea încercată prin moartea
victimei, orice alte persoane care ar putea dovedi existența unui asemenea
prejudiciu, moștenitorii și succesorii în drepturi.
38
Renunțarea la pretențiile civile: personal sau prin mandatar special, în tot sau
în parte. Trebuie să fie explicităm neechivocă și se poate formula scris sau oral în
ședința de judecată, în primă instanță sau până la închiderea dezbaterilor în apel.
Renunțarea poate opera numai în faza procesuală în care se exercită acțiunea civilă
(faza de judecată), căci procurorul și JCP nu au competența funcțională de a adopta
acte de dispoziție cu privire la acțiunea civilă; cu toate acestea, instanța poate da
efecte juridice unei declarații explicite de renunțare la pretențiile civile formulate
în faza de UP sau CP.
39
- Dreptul de a fi ascultată
- Dreptul de a adresa întrebări inculpatului, martorilor și experților
- Dreptul de a beneficia în mod gratuit de un interpret atunci când nu înțelege,
nu se exprimă bine sau nu poate comunica în limba română
- Dreptul de a fi asistată sau reprezentată
- Dreptul de a apela la un mediator în condițiile legii
- Drepturile specifice persoanei vătămate constituite parte civilă în scop de
protecție: informarea la cerere cu privire la punerea în libertate în orice mod
sau evadarea acestuia, dreptul de a beneficia de măsuri de protecție în
condiții similare cu martorii amenințați-vulnerabili sau de orice alte măsuri
în cazul identificării unei nevoi speciale de protecție
- Dreptul de a solicita înregistrarea audio-video a audierii în cursul UP
- Dreptul de a solicita în cursul judecății declararea ședinței nepublice dacă
prin desfășurarea ședinței publice s-ar putea aduce atingere siguranței ori
demnității sau vieții intime a acesteia
- Dreptul de a beneficia în mod gratuit de un interpret atunci când nu înțeleg,
nu se exprimă foarte bine sau nu poate comunica în română. În cazurile
urgente se pot folosi mijloace tehnice de comunicare, dacă se apreciază că
acest lucru este necesar și că nu împiedică exercitarea drepturilor părții civile
- Dreptul de a i se comunica traducerea într-o limbă pe care o înțelege a
oricărei soluții de netrimitere în judecată, atunci când nu înțelege limba
română
- În cazul în care partea civilă nu înțelege limba română, are dreptul de a i se
comunica o copie a minutei hotărârii într-o limbă pe care o înțelege
- Obligația de a se prezenta personal la chemarea organelor judiciare
- Obligația de a comunica orice schimbare de domiciliu
- Obligația de a păstra ordinea și solemnitatea ședinței de judecată
40
- Obligația de a exercita cu bună-credință drepturile procesuale conferite de
lege
41
Atunci când exercită acțiunea civilă în numele minorului sau incapabilului,
procurorul are obligația de a lua măsuri asiguratorii asupra bunurilor inculpatului
sau ale părții responsabile civilmente în scopul reparării pagubei.
42
Inculpatul va răspunde pentru întreg prejudiciul cauzat părții civile prin
infracțiune, chiar dacă la comiterea faptei au participat și alte persoane, care nu au
fost trimise în judecată.
Dacă mai mulți inculpați sunt trimiși în judecată pentru comiterea aceleiași
infracțiuni cauzatoare de prejudiciu, răspunderea lor civilă va fi solidară; dacă au
fost trimiși în judecată în cauze diferite care nu au fost reunite, fiecare instanță se
va pronunța asupra reparării integrale a prejudiciului de către inculpați. De
asemenea, dacă intervine decesul unui inculpat, instanța se va pronunța cu privire
la acțiunea civilă, ceilalți inculpați răspunzând solidar.
Partea responsabilă civilmente este persoana fizică sau juridică care, potrivit
legii civile, are obligația legală sau convențională de a repara în întregime sau în
parte, singură sau în solidar, prejudiciul cauzat prin infracțiune și care este chemată
să răspundă în proces.
44
ori a statului, în caz de vacanță succesorală, sau al succesorilor în drepturi sau
lichidatorilor dacă partea civilă îi indică în termen de două luni de la data
decesului, reorganizării, desființării, dizolvării, în caz contrar, instanța va lăsa
nesoluționată acțiunea civilă.
46
persoană a comit o infracțiune și nu există vreunul din cazurile de împiedicare; din
acest moment, persoana acuzată dobândește calitatea de inculpat.
Se dispune de procuror prin ordonanță, la propunerea OCP sau din oficiu dacă
există presupunerea rezonabilă că persoana a comis infracțiunea.
47
În cadrul unui proces penal pot fi exercitate mai multe acțiuni penale
(infracțiuni conexe) și mai e posibil ca în mai multe procese penale să fie exercitată
o singură acțiune penală (disjungerea cauzei și continuarea UP față de participanți
și trimiterea în judecată a autorului).
48
punând concluzii de condamnare, exercitând căile de atac. Persoana vătămată nu
exercită acuzarea, ci o poate susține doar.
49
formulează de reprezentanții legali, respectiv cu încuviințarea
necesară; în aceste cazuri, acțiunea penală se poate pune în mișcare și
din oficiu anterior sau ulterior expirării termenului de formulare a
plângerii dacă victima se află în imposibilitate de a o formula.
b. Autorizarea prealabilă este necesară numai pentru PMAP, nu și pentru
etapele precedente; aceasta nu poate fi retrasă ulterior, spre deosebire
de plângerea prealabilă, și nici sesizarea organului competent.
2. A intervenit amnistia (antecondamnatorie) sau prescripția, decesul
suspectului sau al inculpatului ori s-a dispus radierea sa.
3. Retragerea plângerii prealabile, în cazul infracțiunilor pentru care retragerea
înlătură răspunderea penală, a intervenit împăcarea ori a fost încheiat un
acord de mediere în condițiile legii
a. Retragerea plângerii trebuie să fie explicită, făcută personal sau prin
mandatar special, oral sau în scris, necondiționată și anterior judecării
definitive a cauzei; este înlăturată răspunderea persoanei cu privire la
care plângerea a fost retrasă (produce efecte in personam).
b. Suspectul sau inculpatul poate cere continuarea UP sau a judecății
pentru a-și dovedi nevinovăția
c. Pentru persoanele lipsite de capacitate de exercițiu, retragerea se face
numai de reprezentanții lor legali; cei cu capacitate restrânsă renunță
cu încuviințarea persoanelor prevăzute de lege; în aceste cazuri
retragerea poate fi lipsită de efecte deoarece acțiunea penală se pune
în mișcare și din oficiu
d. În cazul infracțiunilor pentru care e necesară plângerea prealabilă, dar
acțiunea penală s-a pus în mișcare din oficiu, retragerea plângerii
produce efecte numai dacă e însușită de procuror prin ordonanță sau
declarație orală consemnată în încheierea de ședință
50
e. Împăcarea intervine pentru acțiunile penale care se pun în mișcare din
oficiu, în cazurile permise de lege; pentru persoanele lipsite de
capacitate de exercițiu, împăcarea se face numai de reprezentanții
legali iar ce cu capacitate restrânsă se pot împăca cu încuviințarea
persoanelor prevăzute de lege
f. Împăcarea trebuie să fie personală, explicită, totală (latura penală
+civilă), necondiționată, definitivă, anterior citirii actului de sesizare
al instanței la primul termen de judecată cu procedura de citare legal
îndeplinită și cauza se află în stare de judecată; în scris sau oral iar
dacă asistența juridică e obligatorie, împăcarea se realizează numai în
prezența avocatului ales sau din oficiu.
g. Dacă infracțiunea este comisă de reprezentantul persoanei juridice
vătămate, împăcarea produce efecte numai dacă este însușită de
procuror prin ordonanță sau declarație orală consemnată în încheiere
de ședință.
h. Împăcarea produce efecte juridice in personam
i. Încheierea unui acord de mediere produce efecte juridice atunci când
retragerea plângerii sau împăcarea părților înlătură răspunderea
penală. Nu constituie un caz distinct, căci înlăturarea răspunderii nu se
produce ca urmare a medierii, ci ca urmare a retragerii plângerii sau
împăcării.
j. Astfel, acordul de mediere nu poate fi încheiat oricând, ci numai până
la citirea actului de sesizare a instanței dacă se convine o înțelegere iar
dacă prin mediere se convine retragerea plângerii, se poate încheia
oricând până la rămânerea definitivă a hotărârii.
k. Presupune tranșarea tuturor aspectelor privind conflictul de drept
penal dintre acestea.
51
l. Termenul legal pentru introducerea plângerii prealabile se suspendă
pe durtaa medierii iar dacă medierea are loc după începerea procesului
penal, UP sau judecata se poate suspenda în temeiul prezentării
contractului de mediere, suspendare care durează până la închiderea
procedurii, dar nu mai mult de 3 luni de la data dispunerii.
4. Dacă există o cauză de nepedepsire prevăzută de lege
5. Există autoritate de lucru judecat = ansamblul de efecte acordate de lege
hotărârilor judecătorești definitive, în scopul de a fi executată și de a
împiedica o nouă urmărire sau judecată pentru aceeași faptă; condiții:
a. Existența unei hotărâri definitive prin care să se fi dispus o soluție cu
privire la fondul cauzei penale; beneficiază de autoritate de lucru
judecat și hotărârea JCP prin care menține soluția de clasare în urma
respingerii ca nefondate a plângerii sau confirmarea soluției de
renunțare la UP
b. Existența unei duble proceduri în materie penală de sancționare
c. Identitate de persoană
d. Identitate între fapta materială pentru care s-a pronunțat o hotărâre
definitivă și fapta materială de care e acuzată din nou aceeași persoană
(identitate de obiect -fapte identice sau în mod substanțial aceleași)
6. A intervenit un transfer de proceduri cu un alt stat
7. Imunitate de jurisdicție (decurge din imunitatea diplomatică)
Soluții:
- Clasarea în cursul UP (impediment pe art. 16, lit. a-j) prin ordonanță sau prin
rechizitoriu (alături de soluția de trimitere în judecată pentru alte fapte) /
Achitarea în cursul judecății; JCP nu are competența de a analiza în
procedura de CP existența vreunui impediment, dar în procedura plângerii
52
contra soluției de clasare JCP poate schimba prin încheiere temeiul soluției,
stabilind cu autoritate de lucru judecat impedimentul; de asemenea, în
procedura verificării legalității și temeiniciei soluției de renunțare la UP, JCP
poate dispune prin încheiere înlocuirea soluției de netrimitere cu o soluție de
clasare
- Renunțare la UP (după analiza oportunității UP)
53
În cursul UP, suspectul sau inculpatul poate cere în termen de 20 de zile de la
primirea copiei de pe ordonanța de renunțare la UP/clasare continuarea UP. Se va
proceda la revocarea ordonanței și continuarea UP.
54
o f -cu excepția prescripției răspunderii penale
o i
o j
o retragerea plângerii
o admiterea unui acord de recunoaștere a vinovăției și nu s-a încheiat o
tranzacție sau un acord de mediere cu privire la acțiunea civilă
o Moștenitorii sau succesorii în drepturi nu își exprimă opțiunea de a
continua exercitarea acțiunii civile
o Partea civilă nu indică succesorii sau moștenitorii părții responsabile
civilmente în termen de 2 luni
- Acțiunea civilă a fost respinsă ca inadmisibilă deoarece nu a fost exercitată
în condițiile procedurale impuse
55
o Dacă procesul penal a fost reluat după suspendare iar persoana
prejudiciată decide să nu părăsească calea civilă, acțiunea civilă se va
suspenda maxim un an dacă în procesul penal a fost PMAP
Dacă persoana prejudiciată părăsește calea civilă în alte situații decât cele
enumerate, pierde dreptul la acoperirea prejudiciului pe cale judiciară.
Repararea prejudiciului
56
Forme:
- În natură:
o Restituire lucru
o Restabilirea situației anterioare
o Desființarea totală sau parțială a unui înscris fals
Dacă procurorul dispune o soluție de clasare sau renunțare la
UP, trebuie să sesizeze JCP pentru desființarea totală sau
parțială;
Instanța are obligația de a se pronunța din oficiu dacă nu există
constituire de parte civilă, cu privire la desființarea totală sau
parțială a unui înscris ori la restabilirea situației anterioare
comiterii infracțiunii;
- Prin echivalent când repararea în natură nu mai e posibilă sau nu mai
prezintă interes pentru partea civilă
57
și a instanței penale cu privire la existența faptei penale, a persoanei care a săvârșit-
o și vinovăția acesteia. Totuși, are autoritate de lucru judecat asupra chestiunilor
prealabile în procesul penal.
Dacă acțiunea civilă nu a fost judecată definitiv, judecata în fața instanței civile
se suspendă după PMAP și până la rezolvarea în primă instanță a cauzei penale,
dar nu mai mult de 1 an -caz de suspendare obligatorie. Totuși, instanța civilă are
posibilitatea suspendării (facultative) în caz de începere a UP.
Hotărârea instanței penale are autoritate de lucru judecat în fața instanței civile
care judecă acțiunea civilă cu privire la existența sau inexistența faptei și a
persoanei care a comis-o, dar nu și cu privire la existența prejudiciului ori a
vinovăției autorului faptei ilicite:
- Hotărârea de achitare
- Hotărârea de încetare a procesului penal
- Încheierea JCP de respingere ca nefondată a plângerii contra soluției de
clasare sau de admitere a plângerii și menține soluția de clasare, dar cu
schimbarea temeiului acesteia
- Încheierea JCP prin care a fost confirmată soluția de renunțare la UP ori cea
prin care s-a dispus înlocuirea soluției de renunțare la UP cu una de clasare
Are autoritate de lucru judecat în fața instanței civile care judecă acțiunea civilă
cu privire la existența faptei și a persoanei care a comis-o, precum și cu privire la
existența prejudiciului, nu și a întinderii acestuia, ori a vinovăției autorului faptei
ilicite hotărârea definitivă prin care se dispune:
- Condamnarea
- Renunțarea la aplicarea pedepsei
- Amânarea aplicării pedepsei
58
Dacă instanța admite acordul de recunoaștere a vinovăției, dar între părți nu a
intervenit un acord de mediere sau o tranzacție, instanța penală va lăsa
nesoluționată acțiunea civilă iar hotărârea nu are autoritate de lucru judecat cu
privire la întinerea prejudiciului, dar are în raport cu existența faptei și autorul
acesteia.
Caz special de exercitare a acțiunii civile la instanța civilă: dacă acțiunea civilă
a fost exercitată de procuror, dacă se constată din probe noi că paguba și daunele
morale care existau la momentul desfășurării procesului penal nu au fost acoperite
integral prin hotărârea definitivă a instanței penale -nu se poate opune autoritatea
de lucru judecat.
În situația în care după constituirea de parte civilă s-au născut ori s-au
descoperit noi pagube, astfel că acestea pot fi solicitate în fața instanței penale dacă
cererea este anterioară începerii cercetării judecătorești, ulterior se poate adresa
numai instanței civile. Dacă s-au descoperit daune noi, chiar ulterior începerii
cercetării judecătorești, dar anterior dezbaterilor, cererea poate fi modificată în
sensul majorării cuantumului pretențiilor.
59
impune suspectului sau inculpatului obligația de a înlătura consecințele faptei
penale sau de a repara paguba produsă ori de a conveni cu partea civilă la o
modalitate de reparare a acesteia nu se poate considera că se pronunță cu privire la
acțiunea civilă.
60
Competența
Feluri de competență:
61
superioară celei legale, sancțiunea va fi nulitatea relativă. Idem pentru
OUP.
Competența teritorială = determinată de locul comiterii infracțiunii, locul
prinderii suspectului sau inculpatului, locuința acestuia la momentul
comiterii persoanei sau, după caz, locuința ori sediul persoanei vătămate.
Nerespectarea atrage nulitatea relativă dacă sunt îndeplinite condițiile
generale prevăzute de art. 282 C.proc.pen.
Competența funcțională
62
o În primă instanță: procesele și cererile date în competența de primă
instanță a sa
o Apelurile contra hotărârilor penale pronunțată în primă instanță de
curțile de apel și de Curtea Militară de Apel
o Contestațiile contra hotărârilor pronunțate în primă instanță de curțile
de apel, Curtea Militară de Apel și secția penală a ICCJ
o Apelurile declarate contra hotărârilor nedefinitive sau actelor
judecătorești de orice natură care nu pot fi atacate pe nicio altă cale iar
cursul judecății a fost întrerupt în fața curților de apel
o Recursurile în casație contra hotărârilor definitive
o Sesizările în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru
dezlegarea unei probleme de drept
o Soluționează unele cauze date în competența sa prin lege
o Competență funcțională exclusivă: recurs în casație, RIL, HP
- Tribunalul militar judecă în primă instanță sau soluționează unele cauze date
în competența sa prin lege
- Curtea militară de apel judecă în primă instanță și în apel sau soluționează
unele cauze date în competența sa prin lege
63
- Soluționează în primă instanță cererile, propunerile, plângerile, contestațiile
sau orice alte sesizări cu privire la actele sau măsurile care restrâng
drepturile și libertățile fundamentale ale persoanei
- JDL este judecătorul care soluționează în cursul UP cererile, propunerile,
plângerile, contestațiile sau orice alte sesizări privind:
o Măsurile preventive
o Măsurile asiguratorii
o Măsurile de siguranță cu caracter provizoriu
o Actele procurorului
o Încuviințarea perchezițiilor, a folosirii metodelor și tehnicilor speciale
de supraveghere sau cercetare ori a altor procedee probatorii
o Procedura audierii anticipate
o Alte situații expres prevăzute de lege
- Soluționează contestațiile formulate contra soluțiilor pronunțate de JDL de la
instanța imediat ierarhic inferioară
64
- Soluționează contestațiile formulate contra soluțiilor pronunțate de JCP de la
instanța imediat ierarhic inferioară
Competența materială
65
se determină prin raportare la competența materială a instanței pe lângă care
funcționează.
66
privesc o cauză care nu este de competența acestuia. Lucrările astfel întocmite se
trimit, de îndată, procurorului competent
67
- Contestațiile formulate contra hotărârilor pronunțate de judecătorie în
cazurile prevăzute de lege
68
- Apelurile contra sentințelor penale pronunțate în primă instanță de
judecătorii și tribunale
- Conflicte de competență
69
Competența personală
Atunci când dobândirea calității are loc după comiterea infracțiunii, stabilirea
competenței nu se va realiza potrivit dispozițiilor din materia competenței
personale, ci potrivit regulilor de la competența materială. Excepție ace dobândirea
după comiterea infracțiunii a unei calități care determină competența personală a
ICCJ.
70
Vizează competența de a efectua urmărirea penală corespunzător specializării
structurii din care fac parte. Procurorul efectuează în mod obligatoriu UP potrivit
competenței sale personale, pentru infracțiunile strict și limitativ prevăzute de lege.
a) Judecătoria nu are
b) Tribunalul nu are
c) Curtea de apel: infracțiuni comise de judecătorii de la judecătorii, tribunale
și procurorii de la parchetele care funcționează pe lângă acestea, avocați,
notari, executori, șefii de culte religioase, magistrați asistenți de la ICCJ,
judecătorii de la curțile de apel și Curtea Militară de Apel, procurorii de la
aceste parchete, de membrii Curții de Conturi, Consiliului Legislativ, de
Avocatul Poporului și adjuncții săi.
71
d) ICCJ: senatori, deputați, membrii Guvernului și Parlamentului European,
judecătorii Curții Constituționale, membrii CSM, judecătorii de la ICCJ,
procurorii de la PICCJ.
e) A instanțelor militare: infracțiunile comise de militari până la gradul de
colonel inclusiv, cu excepția celor date în competența altor instanțe, revin
tribunalului militar; Curtea militară judecă infracțiunile contra securității
naționale, cu excepția înaltei trădări, genocid, contra umanității și de război
comise de militari, infracțiunile comise de judecătorii tribunalelor militare și
procurorii militari de la parchetele militare, cele comise de generali, mareșali
și amirali.
f) JDL: determinare prin raportare la competența personală a instanței din care
face parte
g) JCP: determinare prin raportare la competența personală a instanței din care
face parte
Competența teritorială
73
o Instanța din circumscripția locuinței suspectului sau inculpatului/sediul
o Judecătoria sectorului 2 București, Tribunalul București, a Curții de Apel
București, respectiv ICCJ, în funcție de competența materială sau
personală a lor, dacă inculpatul nu locuiește sau nu are sediul în Ro
În privința infracțiunilor comise pe nave care nu sunt sub pavilion român sau
pe nave care nu sunt înmatriculate în România:
74
Dacă, dintre mai multe infracțiuni conexe comise de un făptuitor care nu are
domiciliul și nici nu locuiește în România, unele sunt comise în afara teritoriului
țării, iar altele în țară, competența se determină conform ordinii prevăzute de art.
41.
Prorogarea de competență
75
Sunt cazuri esențialmente legale, nefiind reglementată prorogarea
convențională de competență.
Cazuri:
Cauzele de reunire
1. Infracțiuni continuate
2. Concurs formal de infracțiuni
3. Infracțiune continuă, complexă, de obicei, unitate naturală colectivă
76
Reunirea nu se poate dispune în faza camerei preliminare; reunirea se dispune
dacă toate cauzele se află în faza de urmărire penală, de judecată (chiar după
desființarea cu trimitere spre rejudecare), se află în apel (e necesar ca instanțele de
apel să fie egale în grad).
Chestiunile prealabile
Hotărârile definitive ale altor instanțe decât cele penale asupra unei chestiuni
prealabile au autoritate de lucru judecat, cu excepția împrejurărilor care privesc
existența infracțiunii.
Reprezintă actul procesual prin care procurorul, în cursul UP, sau instanța în
faza de judecată schimbă încadrarea juridică a faptei de care e acuzat suspectul sau
inculpatul într-o altă infracțiune sau formă a infracțiunii ce face obiectul procesului
penal.
Disjungerea
Procurorul poate dispune disjungerea cauzei prin ordonanță sau prin dispoziția
din rechizitoriu, iar instanța prin încheiere/sentință/decizie.
Verificarea competenței
Organul de urmărire penală este dator să își verifice competența imediat după
sesizare; dacă procurorul consideră că nu este competent să efectueze sau să
supravegheze UP, dispune imediat prin ordonanță, declinarea competenței și
81
trimiterea cauzei procurorului competent. Dacă OCP consideră că nu e competent
să efectueze UP, trimite cauza procurorului care exercită supravegherea în vederea
sesizării organului competent. Ca excepție, prin extinderea competenței teritoriale
OCP sau procurorul pot efectua acte și în afara circumscripției lor teritoriale; de
asemenea, în cazurile urgente, OUP nu vor dispune declinarea, ci vor efectua actele
de UP dincolo de limitele competenței lor.
În cursul UP, procurorul sau OCP își pot verifica competența sub orice aspect,
la cerere sau din oficiu.
JDL sau JCP își pot verifica competența din oficiu sau la cerere de părți sau de
procuror, putând dispune declinarea.
În faza de judecată, instanța verifică competența din oficiu sau în urma ridicării
excepției de necompetență de persoana vătămată, de părți sau procuror.
În calea apelului, instanța de control judiciar trebuie să verifice din oficiu dacă
hotărârea atacată este pronunțată de o instanță competentă material sau personal.
Excepția de necompetență
Este mijlocul procesual prin care se invocă necompetența unui organ judiciar
sesizat cu o cauză penală, solicitându-se totodată trimiterea cauzei organului
judiciar competent.
82
Se va sancționa cu nulitate absolută încălcarea competenței materiale și
personale a organelor judiciare când actele sunt efectuate de un organ inferior celui
legal competent. În celelalte situații, se poate reține nulitatea relativă dacă sunt
îndeplinite condițiile prevăzute de art. 282.
Instanța se pronunță prin încheiere care se poate ataca numai odată cu fondul, în
caz de respingere a excepției; dacă admite excepția, instanța va dispune prin
sentință definitivă declinarea spre o altă instanță.
83
e competent, prin încheiere definitivă dispune declinarea cauzei în vederea
parcurgerii procedurii de CP de JCP din cadrul instanței competente.
Declinarea competenței
Este actul procesual prin care procurorul, JDL, JCP sau instanța, din oficiu sau
la cererea subiecților procesuali principali ori a părților, dispune trimiterea cauzei
penale unui alt organ judiciar, dacă apreciază că acesta este competent să o
soluționeze.
Se dispune de procuror prin ordonanță, de JDL sau JCP prin încheiere nesupusă
unei căi de atac, de instanță prin sentință/decizie definitivă.
84
Când declinarea a fost determinată de competența materială sau personală,
instanța căreia i s-a trimis cauza poate menține, motivat, probele administrate,
actele îndeplinite și măsurile dispuse anterior -excepție de la principiul nulității
absolute.
Conflictul de competență
Este împrejurarea în care două sau mai multe instanțe sesizate simultan sau
succesiv cu aceeași cauză se declară competente să judece cauza sau își declină
succesiv una alteia competența; idem OUP, JDL, JCP, secții.
Poate avea loc numai între organe care desfășoară aceeași activitate procesuală
(nu poate exista conflict între OUP și instanță).
În faza de judecată, conflictul de competență dintre două sau mai multe instanțe
se soluționează de instanța ierarhic superioară comună instanțelor aflate în conflict
iar conflictul dintre o instanță civilă și una militară se soluționează de ICCJ.
Conflict JDL/JCP: de judecătorul de la instanța superioară comună.
Incompatibilitatea
86
incompatibilitate privesc ipoteze în care standardul de imparțialitate nu este
îndeplinit de organele judiciare privite individual.
Incompatibilitatea judecătorului
Cazuri de incompatibilitate:
87
dosarului, indiferent dacă ulterior nu a finalizat raportul de expertiză sau
constatare).
4. Este tutore sau curator al unei părți, subiect procesual principal, la momentul
formulării cererii de abținere sau recuzare
5. A efectuat în cauză acte de urmărire penală sau a participat în calitate de
procuror la orice procedură desfășurată în fața unui judecător sau a unei
instanțe de judecată, în aceeași cauză
6. Există o suspiciune rezonabilă că imparțialitatea judecătorului este afectată
(caz general de incompatibilitate)
7. Judecătorii care sunt soți, rude sau afini între ei, până la gradul 4 inclusiv, ori
sunt membrii de familie, nu pot face parte din același complet de judecată.
8. Judecătorul care a luat parte la soluționarea unei cauze nu mai poate
participa la judecarea aceleiași cauze într-o cale de atac sau la judecarea
cauzei după desființarea sau casarea hotărârii
Recuzarea este procedura prin intermediul căreia procurorul sau o parte ori un
subiect procesual principal în procesul penal invocă existența unei suspiciuni cu
privire la lipsa de imparțialitate a judecătorului care nu a formulat declarație de
abținere.
Poate fi formulată în tot cursul procesului penal, de îndată ce s-a cunoscut cazul
de incompatibilitate și vizează doar judecătorul care efectuează activități judiciare
în cauză (nu se poate recuza judecătorul chemat să decidă asupra recuzării).
89
cererea se soluționează de un judecător/complet de la o instanță ierarhic
superioară
Procedura este nepublică și, în principiu, necontradictorie, soluționându-
se cel mult în 24 de ore de la formulare (termen de recomandare), în
camera de consiliu, fără participarea judecătorului care se abține/e
recuzat
Nu e obligatorie ascultarea procurorului
Se pronunță prin încheiere motivată care nu este supusă niciunei căi de
atac
În caz de admitere se va stabili în ce măsură actele îndeplinite și măsurile
dispuse se mențin; dacă nu se face vreo mențiune, acestea vor fi
considerate desființate de drept ca efect al nulității absolute
Dacă nu se poate desemna un alt judecător din cadrul aceleiași instanțe,
judecătorul de la instanța ierarhic superioară desemnează o altă instanță
egală în grad cu cea în fața căreia s-a formulat cererea de abținere sau de
recuzare, din circumscripția aceleiași curți de apel sau a uneia
învecinate /idem complet
După admitere, dosarul se repartizează aleatoriu, cu excepția cazului
când este vorba despre membrii ai unui complet, când întregirea
completului se va face prin includerea judecătorului pe planificarea de
permanență
Incompatibilitatea procurorului
90
Poate conduce la nulitatea relativă a actelor procurorului care nu e imparțial.
Cazuri de incompatibilitate:
1. A fost reprezentant sau avocat al unei părți ori al unui subiect procesual
principal, în aceeași cauză sau în altă cauză
2. E rudă sau afin până la gradul 4 inclusiv ori e membru de familie cu una
dintre părți, subiect procesual principal, cu avocatul sau cu reprezentantul
lor – cu JDL, JCP, membru al completului de judecată, grefierul,
magistratul-asistent
3. A fost martor sau expert în cauză
4. Este tutore sau curator al unei părți sau subiect procesual principal
5. Există o suspiciune rezonabilă că imparțialitatea procurorului e afectată
6. Procurorul care a participat într-o cauză ca judecător nu poate exercita în
aceeași cauză funcția de urmărire sau să pună concluzii la judecarea
aceleiași cauze în primă instanță sau în căile de atac
91
Ordonanța procurorului ierarhic superior nu este supusă niciunei căi de atac
și se pronunță în maxim 48 de ore de la primirea cererii/declarației. Dacă se
admite, va indica procurorul care va efectua UP și actele efectuate sau măsurile
luate de procurorul incompatibil care se mențin. JDL, JCP sau instanța se pronunță
prin încheiere motivată care nu e supusă niciunei căi de atac, cu arătarea actelor și
măsurilor care se mențin.
Cazuri:
1. A fost reprezentant sau avocat al unei părți ori al unui subiect procesual
principal, în aceeași cauză sau în altă cauză
2. E rudă sau afin până la gradul 4 inclusiv ori e membru de familie cu una
dintre părți, subiect procesual principal, cu avocatul sau cu reprezentantul
lor
3. A fost martor sau expert în cauză
4. Este tutore sau curator al unei părți sau subiect procesual principal
5. Există o suspiciune rezonabilă că imparțialitatea procurorului e afectată
92
Procurorul dispune prin ordonanță care nu e supusă vreunei căi de atac; în
caz de admitere va indica persoana care va efectua cercetarea penală, actele și
măsurile dispuse care se mențin.
*nulitatea relativă
Cazuri:
93
Se soluționează de completul de judecată/JDL/JCP. Procedura este
nepublică, necontradictorie, realizându-se în maxim de 24 de la formulare, în
camera de consiliu, fără participarea magistratului-asistent incompatibil.
Incompatibilitatea expertului
*nulitatea relativă
Cazuri:
94
Persoana aflată în vreuna din aceste cauze de incompatibilitate nu poate fi
desemnată expert iar dacă s-a desemnat deja, hotărârea nu se poate întemeia pe
constatările și concluziile acestuia.
În faza de UP, cererea sau declarația se pot formula scris sau oral,
soluționându-se de procurorul care supraveghează sau efectuează UP prin
ordonanță, în maxim 48 de ore de la data formulării; în caz de admitere se vor
indica actele și măsurile care se mențin și înlocuirea cu un nou expert.
95
Probele, mijloacele de probă și procedeele probatorii
Astfel, probele nu mai sunt enumerate strict și limitativ de lege, fiind consacrat
principiul libertății probei -organele judiciare pot administra orice mijloace de
probă care, deși nu sunt enumerate de art. 97, nu sunt interzise de lege (limitare de
principiul legalității).
96
ce i se aduce suspectului sau inculpatului ori de pretențiile civile formulate contra
acestuia.
Sunt fapte sau împrejurări de fapt care trebuie dovedite obligatoriu în procesul
penal:
97
Faptele auxiliare = fapte sau împrejurări de fapt care, deși nu se referă
direct la fapta prevăzută de legea penală și autorul ei, pot servi la
dovedirea, stabilirea relevanței ori a admisibilității unor probe
referitoare la faptul principal
Faptele similare = fapte de aceeași natură faptului principal dacă
reprezintă primul termen al recidivei ori al pluralității intermediare sau
dacă reprezintă acte materiale ale unității de infracțiune
Faptele negative sau pozitive determinate -ex: alibi
98
Clasificarea probei:
A. După izvor:
a. Proba imediată/nemijlocită
b. Proba mediată -izvor derivat
B. După raportul cu obiectul probațiunii:
a. Probă directă -aflată în legătură directă cu existența infracțiunii,
vinovăția sau nevinovăția suspectului sau inculpatului; proba
directă este un fapt principal
b. Proba indirectă (indicii) -aflată în legătură indirectă; este un fapt
probatoriu; trebuie să fie coroborate cu alte probe directe sau
indirecte pentru stabilirea adevărului în cauză
Administrarea probelor
Reprezintă activitatea prin care sunt strânse sau aduse în fața organului
judiciar probele legale, relevante și utile pentru stabilirea faptelor și împrejurărilor
a căror existență sau inexistență trebuie constatată în vederea aflării adevărului în
cauză.
99
autorizate de ICCJ sau mijloacele materiale de probă descoperite de organele de
constatare, înscrisurile ridicate de acestea.
100
În faza de CP, judecătorul va putea încuviința administrarea oricăror probe
cu privire la aspectele ce țin de legalitatea sau loialitatea efectuării UP.
- Legalitatea probelor
- Relevanța (criteriul pertinenței = însușirea probei de a servi la dovedirea
unor fapte și împrejurări privind cauza; criteriul concludenței = însușirea
probei de a contribui la aflarea adevărului într-o cauză penală).
- Utilitatea = administrarea probei e necesară pentru soluționarea cauzei
101
- Posibilitatea materială de administrare a probei = proba există și se poate
administra
Sarcina probei
102
supravegherea procurorului, iar în acțiunea civilă, părții civile sau procurorului
care exercită acțiunea civilă.
103
Procedura de administrare a probelor
În faza de urmărire penală, OUP din oficiu sau la cererea suspectului, persoanei
vătămate și a părților, dispun prin ordonanță motivată administrarea sau strângerea
probelor; au, de asemenea, obligația procedurală pozitivă de a face toate
demersurile necesare pentru descoperirea probelor ce trebuie administrate în cauză.
104
3. Dreptul de a obține fotocopii ale actelor dosarului pe cheltuiala clientului cu
asigurarea datelor cu caracter personal.
105
Principiul loialității este regula conform căreia este interzisă utilizarea oricărei
strategii sau manopere ce are ca scop administrarea, cu rea-credință, a vreunui
mijloc de probă sau care are ca efect provocarea comiterii unei infracțiuni pentru a
obține un mijloc de probă.
Aprecierea probelor
106
Standardul probei
107
poate refuza să dea declarații; pe de altă parte, organele judiciare au obligația
procedurală pozitivă de a depune toate demersurile legale în vederea ascultării
acestuia, cu respectarea drepturilor sale.
108
Obținerea declarației suspectului sau inculpatului cu încălcarea privilegiului
autoincriminării poate atrage sancțiunea nulității relative dacă sunt îndeplinite
condițiile art. 208.
1. Prin ascultare -în cazurile prevăzute de lege ori la cerere sau din oficiu ori
de câte ori e necesară pentru aflarea adevărului în cauză
a. La sediul organului judiciar sau dacă acuzatul se află în
imposibilitate de a se prezenta la ascultare, OUP sau instanța
procedează la ascultarea sa la locul unde se află (se prevede
posibilitatea ascultării la locul de deținere prin video-conferință, în
cazuri excepționale și dacă organul judiciar apreciază că aceasta nu
aduce atingere bunei desfășurări a procesului ori drepturilor și
intereselor părților; ascultarea se va face în prezența apărătorului
ales sau numit din oficiu)
b. În cursul UP, ascultarea se înregistrează cu mijloace tehnice audio
sau audiovideo. Aceasta totuși nu este o condiție necesară pentru
reținerea administrării legale a declarației și nu va atrage nulitatea.
c. În cursul judecății întreaga ședință e înregistrată cu mijloace audio;
d. Atunci când înregistrarea nu e posibilă, acest lucru se consemnează
în declarația acuzatului, cu indicarea concretă a motivului pentru
care înregistrarea nu e posibilă
Etapele ascultării:
109
a. La începutul primei audieri organul judiciar adresează întrebări
privind datele de identitate, adresa unde locuiește și adresa de
comunicare a actelor procedurale, dacă solicită interpret și orice
alte date necesare pentru stabilirea situației sale personale; la
audierile ulterioare întrebările se adresează doar dacă organul
judiciar consideră necesar
b. I se aduce la cunoștință calitatea în care e audiat, fapta prevăzută
de legea penală pentru care e suspectat sau pentru care s-a pus în
mișcare acțiunea penală și încadrarea sa juridică
c. Aducerea la cunoștință a drepturilor procesuale prevăzute de art.
83 și a următoarelor obligații (comunicare și în scris sub semnătură
iar dacă nu poate sau refuză să semneze, se va încheia un proces-
verbal):
i. Prezentarea la chemările organelor judiciare, în caz contrar
se poate emite mandat de aducere împotriva sa iar în caz de
sustragere, judecătorul poate dispune arestarea sa preventivă
ii. Comunicarea, în termen de 3 zile, orice schimbare de adresă,
în caz contrar citațiile și orice alte acte comunicate la prima
adresă rămân valabile și se consideră că le-a luat la
cunoștință
iii. Încălcare obligație de comunicare -nulitate relativă și
excluderea probei
2. Relatarea liberă a faptelor și împrejurărilor de fapt legate de acuzare
a. Nu se depune jurământ
b. Nu va fi întrerupt
110
c. Acuzatul are dreptul să se consulte cu avocatul atât înainte, cât și în
cursul audierii iar organul judiciar când consideră necesar poate
permite utilizarea de notițe proprii și însemnări
111
Declarațiile se consemnează în scris, alături de întrebările adresate, cu
mențiunea autorului lor, ora începerii și încheierii ascultării. Dacă acuzatul e de
acord cu conținutul declarației scrise, o semnează. Dacă are de făcut completări,
rectificări sau precizări acestea sunt indicate în finalul declarației, urmate de
semnătură. Dacă nu poate sau refuză să semneze, organul judiciar consemnează
acest lucru.
112
Persoanele confruntate sunt audiate cu privire la faptele și împrejurările în
privința cărora declarațiile date anterior se contrazic.
113
Ascultarea constituie o obligație a organelor judiciare și se desfășoară
conform procedurii ascultării suspectului sau inculpatului.
Nu depune jurământ.
114
Dreptul de a fi încunoștințată cu privire la desfășurarea procedurii,
dreptul de a formula plângere prealabilă, dreptul de a se constitui parte
civilă
Obligația de a se prezenta la chemările organelor judiciare
Obligația de a comunica orice schimbare de adresă
115
iii. Audierea și eventuala reaudiere de aceeași persoană, dacă e
posibil.
2. Audierea persoanei vătămate de o persoană de același sex, în caz de
infracțiuni de violență în familie, viol, agresiune sexuală, act sexual,
corupere sexuală, rele tratamente aplicate minorului, hărțuire, hărțuire
sexuală și oricând organele judiciare apreciază necesară aceasta ori când
persoana a formulat o cerere explicită în acest sens și prin aceasta nu se
aduce atingere bunei desfășurări a procesului penal, a drepturilor și
intereselor părților
3. Obligativitatea înregistrării audierii persoanei vătămate minore; ori de
câte ori organul judiciar nu poate stabili vârsta persoanei minore și există
motive pentru a se considera că e minor, persoana vătămată e prezumată
a fi minor. Excepție: înregistrarea nu e posibilă
Audierea persoanei vătămate până în 14 ani are loc în prezența unui părinte,
a tutorelui sau a persoanei/reprezentantului instituției căreia îi e încredințat minorul
spre creștere și educare. Dacă nu se pot prezenta sau au calitatea de suspect,
inculpat, parte responsabilă civilmente ori martor în cauză sau există suspiciunea
rezonabilă că pot influența declarația minorului, audierea acestuia are loc în
116
prezența unui reprezentant al autorității tutelare sau a unei rude cu capacitate
deplină de exercițiu, stabilită de organul judiciar.
Dacă se consideră necesar, la cerere sau din oficiu, OUP sau instanța dispune
ca audierea persoanei vătămate minore să se efectueze în prezența unui psiholog;
audierea trebuie efectuată de așa manieră încât să nu producă vreun efect negativ
asupra stării psihice a persoanei vătămate.
117
Declarațiile părții civile și părții responsabile civilmente
În cursul UP, procurorul poate solicita JDL audierea părții civile sau a părții
responsabile civilmente potrivit procedurii audierii anticipate dacă există date sau
probe din care rezultă riscul ca partea civilă/responsabilă civilmente să nu mai
poată fi audiată în cursul judecății; de asemenea, audierea părții civile minore se
poate efectua anticipat dacă în raport cu persoana sa ori cu natura cauzei, audierea
repetată pe parcursul procesului nu e în interesul său.
118
La începutul primei audieri, organul judiciar adresează întrebări părții civile
sau responsabile civilmente cu privire la datele de identificare, domiciliul și adresa
unde dorește comunicarea actelor de procedură, antecedente penale, dacă solicită
interpret, orice alte date pentru stabilirea situației sale personale; aceste întrebări se
repetă la audierile ulterioare doar atunci când organul judiciar consideră necesar.
Sancțiune: nulitate relativă dacă sunt îndeplinite condițiile legale și, pe cale de
consecință, excluderea probei.
Partea civilă sau partea responsabilă civilmente este lăsată să declare tot ceea ce
dorește referitor la fapta prevăzută de legea penală care i-a fost comunicată, după
care i se pot pune întrebări.
Acestea se pot consulta cu avocatul, atât înainte, cât și în cursul audierii iar
organul judiciar, când consideră necesar, poate permite acesteia să utilizeze
însemnări și notițe proprii.
119
Audierea părții civile până în 14 ani are loc în prezența unui părinte, a
tutorelui sau a persoanei/reprezentantului instituției căreia îi e încredințat minorul
spre creștere și educare. Dacă nu se pot prezenta sau au calitatea de suspect,
inculpat, parte responsabilă civilmente ori martor în cauză sau există suspiciunea
rezonabilă că pot influența declarația minorului, audierea acestuia are loc în
prezența unui reprezentant al autorității tutelare sau a unei rude cu capacitate
deplină de exercițiu, stabilită de organul judiciar.
Dacă se consideră necesar, la cerere sau din oficiu, OUP sau instanța dispune
ca audierea părții civile minore să se efectueze în prezența unui psiholog; audierea
trebuie efectuată de așa manieră încât să nu producă vreun efect negativ asupra
stării psihice a părții civile. .
120
În cursul UP, audierea părții civile sau responsabile civilmente se înregistrează
prin mijloace tehnice audio sau audiovideo, atunci când OUP consideră necesar
sau când partea solicită aceasta în mod expres iar înregistrarea e posibilă.
Procurorul sau instanța de judecată poate dispune față de persoana vătămată sau
față de partea civilă măsurile de protecție prevăzute de art. 124-130 când:
- Victimele copii
- Victimele aflate în relație de dependență cu autorul infracțiunii
- Victimele terorismului, ale criminalității organizate, ale traficului de
persoane, ale violenței în cadrul relațiilor apropiate, ale violenței sexuale sau
ale exploatării
- Victimele infracțiunilor comise din ură
- Victimele afectate de o infracțiune din cauza prejudecăților sau din motive
de discriminare care ar putea avea legătură în special cu caracteristicile sale
personale
121
- Victimele cu dizabilități
- Victimele care au suferit un prejudiciu considerabil ca urmare a gravității
infracțiunii
Măsuri de protecție:
a. Extraprocedurale
i. Supravegherea și paza locuinței ori asigurarea uneia temporare
ii. Însoțirea și asigurarea protecției sale ori a membrilor de familie
în cursul deplasărilor
b. Procedurale
i. Protecția datelor de identitate prin acordarea unui pseudonim cu
care va semna declarația sa
ii. Audierea fără să fie prezentă, prin intermediul mijloacelor
audiovideo, cu vocea și imaginea distorsionate, atunci când
celelalte măsuri nu sunt suficiente
122
Declarațiile martorului
123
Calitatea de martor are întâietate față de calitatea de expert sau de avocat, de
mediator sau de reprezentant al unei părți sau subiect procesual principal, cu
privire la faptele și împrejurările de fapt pe care persoana le-a cunoscut înainte de a
dobândi această calitate.
125
Audierea martorului minor până în 14 ani are loc în prezența unui părinte, a
tutorelui sau a persoanei/reprezentantului instituției căreia îi e încredințat minorul
spre creștere și educare. Dacă nu se pot prezenta sau au calitatea de suspect,
inculpat, parte responsabilă civilmente ori martor în cauză sau există suspiciunea
rezonabilă că pot influența declarația minorului, audierea acestuia are loc în
prezența unui reprezentant al autorității tutelare sau a unei rude cu capacitate
deplină de exercițiu, stabilită de organul judiciar.
Dacă se consideră necesar, la cerere sau din oficiu, OUP sau instanța dispune
ca audierea martorului minor să se efectueze în prezența unui psiholog;
126
Ascultarea martorului poate fi extinsă asupra tuturor împrejurărilor necesare
pentru verificarea credibilității sale.
Etapele ascultării:
127
jurământul sau, pentru martorii care din motive de conștiință,
confesiune sau alte motive au optat să nu depună jurământ, vor face o
declarație solemnă
o martorii minori sub 14 ani nu au această obligație
relatarea orală, liberă a faptelor sau împrejurărilor de fapt pe care le
cunoaște în legătură cu cauza penală în care e ascultat
o dacă sunt mai mulți martori, ei vor fi ascultați separat unii de
alții
o anterior reaudierii, nu li se vor reciti declarațiile anterioare și
martorii nu vor prezenta o declarație scrisă de înainte, dar se pot
folosi de însemnări asupra amănuntelor greu de reținut
adresarea întrebărilor de organul judiciar, de părți, subiecții procesuali
principali
o nu i se pot adresa întrebări privind opțiunile politice, ideologice,
religioase sau alte circumstanțe personale și de familie, cu
excepția cazului când sunt necesare pentru aflarea adevărului
sau pentru verificarea credibilității martorului
În faza de UP, măsurile se dispun din oficiu sau la cererea martorului, a unei
părți sau subiect procesual principal, de procuror prin ordonanță motivată:
a. măsuri extraprocedurale
129
a. supravegherea și paza locuinței sau asigurarea unei locuințe
temporare
b. însoțirea și asigurarea protecției martorului sau a membrilor de
familie în cursul deplasărilor
b. măsuri procedurale
a. protecția datelor de identitate prin acordarea unui pseudonim cu
care va semna declarația
b. audierea sa fără a fi prezent, prin mijloace audiovideo, cu vocea și
imaginea distorsionate, atunci când celelalte măsuri nu sunt
suficiente
În faza de CP, JCP poate dispune una sau mai multe din măsurile anterioare,
din oficiu sau la sesizarea procurorului.
1. măsuri extraprocedurale
supravegherea și paza locuinței sau asigurarea unei locuințe
temporare
130
însoțirea și asigurarea protecției martorului sau a membrilor de
familie în cursul deplasărilor
2. măsuri procedurale
a. protecția datelor de identitate prin acordarea unui pseudonim cu
care va semna declarația
b. audierea sa fără a fi prezent, prin mijloace audiovideo, cu vocea
și imaginea distorsionate, atunci când celelalte măsuri nu sunt
suficiente
c. măsură specifică: nepublicitatea ședinței pe durata ascultării
131
Protecția martorilor vulnerabili
132
însoțirea și asigurarea protecției martorului sau a membrilor de
familie în cursul deplasărilor
audierea sa fără a fi prezent, prin mijloace audiovideo, cu vocea
și imaginea distorsionate, atunci când celelalte măsuri nu sunt
suficiente
133
Ridicarea de obiecte și înscrisuri
Este procedeul probatoriu prin care sunt ridicate obiecte, date informatice
sau înscrisuri cunoscute, ce pot fi folosite ca mijloace de probă în procesul penal,
de la persoanele fizice sau juridice ce le dețin; se realizează în scopul strângerii
mijloacelor de probă necesare pentru buna soluționare a cauzei.
134
Sunt exceptate de la măsura ridicării înscrisurile care conțin comunicări între
avocat și clientul său, precum și înscrisurile conținând consemnări efectuate de
avocat cu privire la aspecte referitoare la apărarea unui client.
135
b. pe cale silită -când ridicarea de obiecte sau înscrisuri, nu și date
informatice, se realizează forțat, împotriva voinței deținătorilor, dacă
refuză predarea sau tăgăduiesc existența lor.
Dacă înscrisul sau obiectul are caracter secret sau confidențial, prezentarea
sau predarea se face în condiții care să asigure păstrarea secretului sau
confidențialității.
136
citarea celui care a formulat-o și a persoanelor interesate și cu participarea
obligatorie a procurorului.
Dacă ridicarea silită s-a dispus de instanța de judecată, anterior DCC 24-
2016, se putea formula contestație doar cu privire la modul de aducere la
îndeplinire a ridicării; ulterior deciziei, se poate formula și împotriva dispunerii
măsurii.
137
Percheziția
Este procedeul probatoriu prin care sunt căutate, în vederea ridicării, obiecte
sau înscrisuri care pot fi folosite ca probe în procesul penal. Indiferent de forma sa,
trebuie efectuată cu respectarea demnității, astfel încât să nu constituie o ingerință
disproporționată în viața privată.
Percheziția corporală
138
Este procedeul ce constă în examinarea corporală externă a unei persoane, a
cavității bucale, a nasului, urechilor, părului, a îmbrăcămintei, a obiectelor avute
asupra persoanei percheziționate la momentul efectuării.
139
Pentru efectuarea unei percheziții corporale nu e necesară emiterea prealabilă a
unei ordonanțe sau mandat de percheziție. In cazul infracțiunilor flagrante,
percheziția se poate efectua și înainte de începerea UP.
Obiectele sau înscrisurile ridicate care constituie mijloace de probă sunt atașate
sau dosar sau păstrate în alt mod, cu atașarea fotografiei lor la dosar. Obiectele care
nu au legătură cu cauza se restituie persoanei, cu excepția celor supuse confiscării;
restituirea se poate face chiar anterior soluționării definitive a procesului, cu
140
excepția cazului când prin restituire se poate stânjeni aflarea adevărului. Organul
judiciar pune în vedere persoanei că obiectele restituite se păstrează obligatoriu
până la soluționarea definitivă a cauzei.
141
Anterior începerii percheziției, persoanei i se solicită predarea benevolă a
obiectelor căutate; dacă se predau, nu se mai efectuează percheziția, cu excepția
cazului când se consideră utilă efectuarea sa pentru căutarea altor obiecte sau urme.
Obiectele sau înscrisurile ridicate care constituie mijloace de probă sunt atașate
sau dosar sau păstrate în alt mod, cu atașarea fotografiei lor la dosar. Obiectele care
nu au legătură cu cauza se restituie persoanei, cu excepția celor supuse confiscării;
restituirea se poate face chiar anterior soluționării definitive a procesului, cu
excepția cazului când prin restituire se poate stânjeni aflarea adevărului. Organul
judiciar pune în vedere persoanei că obiectele restituite se păstrează obligatoriu
până la soluționarea definitivă a cauzei.
Percheziția domiciliară
142
Este necesară autorizația judecătorului pentru efectuarea unei percheziții
domiciliare, indiferent dacă persoana în cauză e sau nu de acord cu desfășurarea ei.
În cursul UP se dispune de JDL (de la instanța competentă să judece cauza în
primă instanță sau de la instanța corespunzătoare în grad acesteia în a cărei
circumscripție se află sediul parchetului din care face parte procurorul care
efectuează sau supraveghează UP), la cererea procurorului și în cursul judecății de
instanță, din oficiu sau la cererea procurorului.
Condiții:
143
- nume, prenume, descrierea suspectului sau inculpatului care se bănuiește că
se află la locul percheziției și indicarea urmelor sau obiectelor despre care se
presupune că există în locul percheziției
Procurorul poate solicita unei noi autorizații de percheziție pentru o altă durată
dacă autorizația anterioară nu a fost utilizată în termenul încuviințat din motive
operative.
- denumirea instanței
- data, ora, locul emiterii
- numele, prenumele, calitatea persoanei care a emis mandatul
144
- perioada de emitere, care nu poate depăși 15 zile
- scopul emiterii
- descrierea locului unde se va efectua percheziția și, eventual, locurile
învecinate
- numele persoanei unde se va efectua percheziția, dacă e cunoscută
- numele făptuitorului, suspectului sau inculpatului dacă e cunoscut
- descrierea făptuitorului, suspectului sau inculpatului, indicarea urmelor
comiterii infracțiunii sau a altor obiecte presupuse a exista la locul
percheziționat
- mențiunea că mandatul se poate folosi 1 dată
- semnătura judecătorului și ștampila instanței
145
efectua percheziția și, dacă e cazul, custodelui. În mod excepțional, percheziția
poate începe fără înmânarea copiei mandatului de percheziție, fără solicitarea
prealabilă de predare a persoanei sau a obiectelor, precum și fără informarea
prealabilă privind posibilitatea solicitării prezenței unui avocat ori a unei persoane
de încredere, în următoarele cazuri:
a. Când este evident faptul că se fac pregătiri pentru acoperirea urmelor sau
distrugerea probelor ori a elementelor ce prezintă importanță pentru cauză
Organele judiciare care efectuează percheziția pot folosi forța, în mod adecvat
și proporțional, pentru a pătrunde în domiciliu: dacă există motive temeinice pentru
a anticipa rezistență armată sau alte tipuri de violență ori există un pericol cu
privire la distrugerea probelor sau în cazul unui refuz ori dacă nu a fost primit nici
un răspuns la solicitările organelor judiciare de a pătrunde în domiciliu.
146
investigația penală sau bunuri a căror de tinere este interzisă, pot decide efectuarea
în continuare a percheziției.
Percheziția care este începută între orele 6:20 poate fi continuată și în timpul
nopții.
147
În cazul în care este necesar, organele judiciare pot restricționa libertatea de
mișcare a persoanelor prezente sau accesul altor persoane în locul unde se
efectuează percheziția, pe durata efectuării acesteia.
149
privilegiului avocat-client și a secretului profesional al avocatului impune ca
autoritățile să dea dovadă de prudență în analiza condițiilor și limitelor
percheziției. De asemenea, sunt exceptate de la măsura ridicării de înscrisuri acelea
care conțin comunicări între avocat și clientul său, precum și înscrisurile care
conțin consemnările efectuate de către avocat cu privire la aspectele privitoare la
apărarea unui client.
Probele pentru analiză se iau cel puțin în dublu și se sigilează. În principiu, una
dintre probe se lasă celui de la care se ridică, iar în lipsa acestuia unui reprezentant
al acestuia. Ca excepție, nu se poate proceda la lăsarea unui eșantion al probei
150
ridicate pentru analiză dacă deținerea acestuia nu este legală sau dacă o asemenea
predare este incompatibilă cu scopul investigației sau nu este posibilă.
151
despre aceasta, precum și despre motivele imposibilității sau refuzului de a semna.
De asemenea, acestea pot efectua mențiuni cu privire la modalitatea de desfășurare
a percheziției sau cu privire la identificarea ori sigilarea bunurilor, care vor trebui
consemnate.
O copie de pe procesul verbal se lasă persoanei la care s-a făcut percheziția sau
de la care s-au ridicat obiectele și înscrisurile ori uneia dintre persoanele care au
participat la percheziție.
152
înainte de soluționarea definitivă a procesului, persoanei căreia îi aparțin, în afară
de cazul când prin această restituire se ar putea stânjeni aflarea adevărului. Organul
de urmărire penală sau instanța de judecată pun în vedere persoanei căreia i-au fost
restituite obiectele că are obligația să le păstreze până la soluționarea definitivă a
cauzei.
Percheziția informatică
153
urmărirea penală iar obținerea acestor probe este necesară și proporțională pentru
buna desfășurare a procesului penal.
154
momentele inițiale ale etapei de punere în executare a mandatului de percheziție
informatică.
155
De asemenea, persoanei i se aduce la cunoștință că poate să fie asistată sau
reprezentată de o persoană de încredere.
156
Organele de urmărire penală dispun efectuarea cercetării la fața locului prin
ordonanță, iar instanța de judecată prin încheiere.
157
Cu ocazia cercetării la fața locului pot fi prelevate urme biologice, efectuate
fotografii, reconstituiri, schițe, desene ori alte asemenea lucrări, care se anexează la
procesul verbal. Acesta va fi semnat pe fiecare pagină și la final decât cel care îl
încheie și de către persoanele care au participat la cercetare. Dacă vreuna dintre
aceste persoane nu poate sau refuză să semneze, se face mențiunea despre aceasta,
precum și despre motivele imposibilității sau refuzul de a semna.
Reconstituirea
În cazul în care declarațiile martorilor, ale părților sau ale subiecților procesuali
principali cu privire la activitățile sau situațiile ce trebuie reconstituite sunt diferite,
reconstituirea trebuie efectuată separat pentru fiecare variantă a desfășurării faptei
descrise de aceștia.
Reconstituirea trebuie efectuata astfel încât să nu fie încălcată legea sau ordinea
publică, să nu fie adusă atingerea moralei publice și să nu fie pusă în pericol viața
sau sănătatea persoanelor.
159
Constatarea
Se dispune numai în cursul UP, prin ordonanță de OUP din oficiu sau la cererea
unei părți sau subiect procesual principal. Ordonanța va cuprinde obiectul
constatării, întrebările la care trebuie să răspundă specialistul și termenul de
efectuare a lucrării. Nu se prevăd cazuri când constatarea ar fi obligatorie, ci
întotdeauna ea are caracter facultativ.
160
Actele întocmite de organele fiscale cu ocazia controalelor efectuate în cadrul
inspecției fiscale nu au natura juridică a unor constatări tehnico-științifice și nici nu
au valoare probatorie în cadrul procesului penal.
Expertiza
Este procedeul probatoriu care se poate dispune atunci când pentru constatarea,
clarificarea sau evaluarea unor fapte sau împrejurări ce prezintă importanță pentru
aflarea adevărului în cauză e necesară și opinia unui expert.
161
c. când OUP sau instanța are dubii privind starea psihică a suspectului
sau inculpatului raportat la momentul comiterii infracțiunii
b. expertiza medico-legală pentru a se stabili
a. boala gravă de care suferă inculpatul pentru suspendarea UP sau a
judecății
b. dacă cel condamnat suferă de o boală gravă ce face imposibilă
executarea pedepsei
c. efectuarea unei expertize toxicologice dacă există o suspiciune cu privire la
existența unei intoxicații
OUP sau instanța care a dispus efectuarea expertizei va numi unul sau mai mulți
experți dintre cei autorizați/instituția medico-legală ori institutul sau laboratorul de
specialitate să efectueze expertiza și va stabili faptele și împrejurările pe care
expertul trebuie să le constate, obiectivele la care trebuie să răspundă, termenul,
onorariul provizoriu. Se numește, de regulă, un singur expert, cu excepția
162
situațiilor când ca urmare a complexității expertizei, sunt necesare cunoștințe din
discipline distincte, când se desemnează doi sau mai mulți.
163
- părțile și subiecții procesuali principali sunt încunoștințați că au dreptul să
ceară numirea unui expert recomandat de fiecare dintre ei, care va participa
la efectuarea expertizei. Desemnarea expertului parte trebuie realizată
anterior chemării părților și a expertului desemnat de organul judiciar pentru
lămuriri. Dacă expertiza e dispusă de instanță, procurorul poate cere ca un
expert recomandat de acesta să participe la efectuarea expertizei.
Drepturile expertului:
Obligațiile expertului:
164
de a întocmi raportul de expertiză cu respectarea termenului stabilit,
dar care poate fi prelungit la cerere pentru motive întemeiate, fără ca
prelungirea totală acordată să fie mai mare de 6 luni
Înlocuirea expertului se mai poate dispune prin ordonanță de OUP sau prin
încheiere de instanță dacă se admite declarația de abținere sau cererea de recuzare
și atunci când expertul se află în imposibilitate obiectivă de a efectua sau finaliza
expertiza.
165
Dacă sunt mai mulți experți, se întocmește un singur raport de expertiză iar
dacă sunt deosebiri de păreri, opiniile separate sunt consemnate în cuprinsul
raportului și se motivează. Raportul constituie mijlocul de probă în cauza penală și
se depune la organul de urmărire penală sau la instanța de judecată care a dispus
efectuarea expertizei.
Organul de urmărire penală sau instanța de judecată dispune, din oficiu sau
la cerere, efectuarea unui supliment de expertiză de către același expert în cazul în
care constată că expertiza nu este completă, iar această deficiență nu poate fi
suplinită prin audierea expertului. Atunci când suplimentul de expertiză nu poate fi
efectuat de același expert, organul judiciar va dispune efectuarea unei noi
expertize.
166
Măsurile preventive și alte măsuri procesuale penale
167
Măsurile preventive sunt privative sau restrictive de libertate sau de drepturi
care se pot lua în cauzele penale când există o suspiciune rezonabilă privind
comiterea unei infracțiuni pedepsite cu închisoarea, pentru a se asigura buna
desfășurare a procesului penal ori pentru a se împiedica sustragerea suspectului sau
inculpatului de la urmărirea penală, de la judecată ori de la executarea pedepsei.
Sunt măsuri cu caracter de excepție ce pot fi impuse numai în condițiile strict și
limitativ prevăzute de lege.
Reținerea
168
să nu existe vreo cauză care împiedică punerea în mișcare sau
exercitarea acțiunii penale, prevăzute de art. 16
să fie începută UP pentru infracțiunea pentru care există suspiciunea
că a fost comisă iar OUP să fi dispus continuarea efectuării UP față de
suspect
audierea prealabilă a suspectului sau inculpatului în prezența
avocatului ales ori numit din oficiu
o i se comunică fapta pentru care e suspectat sau pentru care s-a
pus în mișcare acțiunea penală și încadrarea juridică, dreptul de
a fi asistat de un avocat ales sau numit din oficiu, dreptul de a
nu face nicio declarație, cu excepția furnizării datelor referitoare
la identitatea sa, cu avertismentul că ce declară poate fi folosit
împotriva sa
o în vederea pregătirii apărării, avocatul suspectului sau
inculpatului are dreptul de a comunica direct cu acesta, în
condiții de confidențialitate.
Măsura reținerii să fie necesară în scopul asigurării bunei desfășurări a
procesului penal, al împiedicării sustragerii suspectului ori a
inculpatului de la UP sau de la judecată ori al prevenirii comiterii unei
alte infracțiuni
Măsura să fie proporțională cu gravitatea acuzației aduse suspectului
sau inculpatului și necesară pentru realizarea scopului urmărit prin
dispunerea acesteia
169
Persoanele aduse cu mandat de aducere rămân la dispoziția organului
judiciar numai pe durata impusă de audiere sau de îndeplinirea actului procesual
care a făcut necesară prezența lor, dar nu mai mult de 8 ore, afară de cazul când s-a
dispus reținerea lor. Deci cele 24 de ore nu vor cuprinde cele 8 ore, durată pe care
era restricționată libertatea sa în vaza mandatului de aducere.
În ordonanța în care s-a dispus reținerea trebuie să fie cuprinse motivele care
au determinat luarea măsurii, ziua și ora în care reținerea a început și cea în care
măsura va înceta.
Dacă reținerea a fost dispusă de OCP, acesta are obligația de a-l informa pe
procuror cu privire la luarea măsurii preventive, de îndată și prin orice mijloace.
170
familia sau reprezentanții diplomatici despre noua locație în care e
privat de libertate;
o Ca excepție, pentru motive temeinice i se poate refuza suspectului sau
inculpatului comunicarea personală, motivele fiind consemnate în
procesul-verbal
o De asemenea, încunoștințarea poate fi întârziată cel mult 4 ore
- Dreptul de acces la asistența medicală de urgență
- Durata maximă pentru care se poate dispune măsura
- Dreptul de a face plângere împotriva măsurii dispusă
Pe perioada reținerii, OCP sau procurorul care a dispus măsura poate proceda la
fotografierea și amprentarea sa.
În cazul reținerii minorului, aceasta este posibilă doar dacă efectele privării de
libertate asupra personalității și dezvoltării sale nu sunt disproporționate față de
scopul urmărit prin luarea măsurii -reținerea are caracter excepțional. Durata este
tot de 24 de ore maxim și trebuie încunoștințat reprezentantul legal al acestuia sau
persoana în îngrijirea sau supravegherea căruia se află minorul.
Împotriva ordonanței OCP prin care s-a luat măsura reținerii se poate face
plângere la procurorul care supraveghează UP, anterior expirării duratei acesteia.
171
Împotriva ordonanței procurorului prin care s-a luat măsura reținerii se poate
face plângere la prim-procurorul parchetului sau la procurorul ierarhic superior,
anterior expirării duratei reținerii.
Revocarea măsurii reținerii este măsura prin care se revine asupra acesteia când
au încetat temeiurile care au determinat-o sau au apărut împrejurări noi din care
rezultă nelegalitatea măsurii. Se dispune din oficiu sau ca urmare a formulării unei
plângeri care a fost admisă. Ulterior revocării, se dispune punerea în libertate, dacă
nu e reținut sau arestat în altă cauză.
172
Încetarea de drept a măsurii: la expirarea termenului pentru care a fost dispusă
măsura, dar nu mai târziu de limita celor 24 de ore. Ulterior este obligatorie
punerea în libertate a suspectului sau inculpatului, dacă nu e reținut sau arestat în
altă cauză.
Arestarea preventivă
174
v. Măsura arestării preventive să fie necesară în scopul asigurării
bunei desfășurări a procesului penal, al împiedicării sustragerii
inculpatului de la UP sau de la judecată ori al prevenirii
comiterii unei alte infracțiuni -buna desfășurare a procesului
penal
vi. Măsura e proporțională cu gravitatea acuzației aduse
inculpatului și necesară pentru realizarea scopului urmărit prin
dispunerea acesteia
vii. Audierea prealabilă a inculpatului de judecător în prezența
avocatului ales ori numit din oficiu; prin excepție, măsura se
poate dispune și fără audierea inculpatului când lipsește
nejustificat, e dispărut, se sustrage ori din cauza stării de
sănătate, forță majoră sau stare de necesitate nu se prezintă sau
nu poate fi adus în fața judecătorului; în aceste cazuri, audierea
se va efectua după ce inculpatul a fost prins sau s-a prezentat de
bunăvoie autorităților. De asemenea, inculpatul poate invoca
beneficiul dreptului de a păstra tăcerea, refuzând să dea
declarații.
175
i. Există probe din care rezultă suspiciunea rezonabilă că
inculpatul a comis o infracțiune intenționată contra vieții,
preterintenționată, contra securității naționale, trafic de droguri,
privind regimul armelor, munițiilor și materialelor nucleare ori
explozive, trafic și exploatare de persoane vulnerabile, terorism,
spălare de bani, viol, lipsire de libertate, șantaj, ultraj și ultraj
judiciar, evaziune fiscală sau orice infracțiune pentru care legea
prevede pedeapsa închisorii mai mari de 5 ani, inclusiv 5 ani
(raportare la maximul special prevăzut pentru forma consumată
a infracțiunii pentru care s-a pus în mișcare acțiunea penală și s-
a formulat propunerea de arestare)
ii. Nu există o cauză care împiedică punerea în mișcare a acțiunii
penale sau exercitarea acțiunii penale
iii. S-a pus în mișcare acțiunea penală pentru infracțiunea pentru
care există suspiciunea că a fost comisă de inculpat
iv. Privarea de libertate să fie necesară pentru înlăturarea unei stări
de pericol pentru ordinea publică
v. Măsura e necesară pentru buna desfășurare a procesului penal,
al împiedicării sustragerii inculpatului de la UP sau judecată ori
al prevenirii comiterii unei alte infracțiuni
vi. Măsura e proporțională cu gravitatea acuzației aduse
inculpatului și necesară pentru realizarea scopului urmărit prin
dispunerea acesteia + caracter subsidiar datorită faptului că alte
măsuri sunt insuficiente pentru realizarea scopurilor
vii. Audierea prealabilă a inculpatului de către judecător în prezența
avocatului ales sau numit din oficiu
176
Durata: în faza de UP -maxim 30 de zile; în CP și în cursul judecății-maxim
30 de zile. Aceste termene substanțiale se calculează de la data emiterii mandatului
(cei deja reținuți) iar pentru cei care se sustrag sau care nu se prezintă datorită
sănătății, forței majore sau stării de necesitate și în alte asemenea cazuri, de la data
punerii în executare a mandatului.
177
Nu e necesar însă ca propunerea de arestare să fie judecată înainte de
expirarea duratei reținerii.
Dacă prin aceeași propunere s-a solicitat arestarea preventivă a mai multor
inculpați reținuți, dar și a altora despre care se susține că sunt dispăruți sau se
sustrag la urmărirea penală, judecătorul de drepturi și libertăți va soluționa de
îndată propunerea de arestare preventivă cu inculpații prezent, dispunând
disjungerea și soluționarea separată a propunerii de arestare în lipsă, după
îndeplinirea procedurii de citare și a efectuării verificărilor menționate.
179
drepturi și libertăți îl va audia despre fapta de care este acuzat și despre motivele pe
care se întemeiază propunerea de arestare preventivă formulată de procuror.
180
și prin fax, poștă electronică sau prin orice mijloc în măsură să producă un
document scris în condiții în care să permită autorităților destinatare să stabilească
autenticitatea sa. Organul de poliție predă exemplarul original al mandatului de
arestare preventivă administrației locului de deținere.
181
informare. Dacă persoana arestată nu poate sau refuză să semneze dovada de
comunicare se va încheia un proces verbal.
183
În ceea ce privește măsura controlului judiciar pe cauțiune este necesar ca în
cursul dezbaterii propunerii de luare a măsurii arestării preventive inculpatul sau
avocatul acestuia să își fi manifestat dorința de a fi plasat sub control judiciar pe
cauțiune, sens în care să fi depus o sumă considerată de el însuși îndestulătoare
pentru cauțiune iar judecătorul, cu ocazia deliberării, să aprecieze că se impune
reținerea acestei sume cu titlu de cauțiune.
184
inculpatului arestat preventiv la dezbaterea contestației dacă inculpatul își exprimă
explicit acordul ca procedura să se desfășoare prin videoconferință de la locul de
detenție.
186
După soluționarea contestației, dosarul se restituie procurorului în termen de 48
de ore de la soluționare.
187
drepturi și libertăți, organul de poliție execută măsura, solicitând în același timp,
judecătorului de drepturi și libertăți îndreptarea erorilor materiale sesizate.
188
Înainte de a proceda la ascultarea inculpatului arestat în lipsă, judecătorul de
drepturi și libertăți îi aduce la cunoștință infracțiunea de care este acuzat și dreptul
de a nu face nicio declarație, i se va trage atenția că ceea ce declară poate fi folosit
împotriva sa. Inculpatul poate opta să păstreze tăcerea sau să dea declarații, caz în
care judecătorul îl audiază pe inculpat, în prezența avocatului său ales sau numit
din oficiu despre fapta de care este acuzat și despre motivele pe care se întemeiază
propunerea de arestare preventivă formulate procuror. După audiere judecătorul de
drepturi și libertăți pune în dezbaterea contradictorie necesitatea confirmării
măsurii si executării mandatului de arestare preventivă.
190
mandatului și persoana este condusă la judecătorul de drepturi și libertăți în
vederea ascultării sale și a parcurgerii procedurii remediu.
Dacă inculpatul arestat în lipsă este găsit după emiterea rechizitoriului în cauză,
procedura remediu descrisă se va desfășura în fața judecătorului de cameră
preliminară, respectiva instanței de judecată care va proceda la ascultarea acestuia.
191
Luarea măsurii în cursul procedurii de CP: în această etapă, pe lângă
verificarea legalității sesizării instanței și a competenței, precum și legalitatea
administrării probelor și e efectuării actelor de UP, JCP poate din oficiu sau la
propunerea motivată a procurorului să analizeze necesitatea luării măsurii arestării
preventive a inculpatului.
192
Dacă avocatul ales nu se prezintă justificat la data indicată și nici nu asigură
substituirea, pleacă sau refuză nejustificat să facă apărarea, JCP ia măsuri pentru
desemnarea unui avocat din oficiu care să îl înlocuiască, acordându-i timpul și
înlesnirile necesare pentru pregătirea unei apărări efective.
193
Înainte de a proceda la ascultarea inculpatului, judecătorul de cameră
preliminară va aduce la cunoștința inculpatului infracțiunea de care este acuzat și
dreptul de a nu face nicio declarație, i se va atrage atenția că ceea ce declară poate
fi folosit împotriva sa. Dacă inculpatul consimte să dea declarație, judecătorul de
cameră preliminară îl va audia despre fapta de care este acuzat și despre motivele
pe care se întemeiază propunerea de arestare preventivă formulată. După ascultarea
inculpatului prezent ori după ce aceasta declară că înțelege să uzeze de dreptul de a
păstra tăcerea, judecătorul de cameră preliminară de cuvântul procurorului și
avocatului inculpatului pentru dezbaterea propunerii de arestare formulată de
parchet.
194
în cursul dezbaterii propunerii de luare a măsurii arestării preventive, inculpatul
sau avocatul său să își manifeste dorința de a fi plasat sub control judiciar, sens în
care să fie depus o sumă considerată de el însuși îndestulătoare pentru cauțiune iar
judecătorul cu ocazia deliberării să aprecieze că se impune reținerea acesteia cu
titlul de cauțiune.
195
Participarea procurorului este obligatorie.
196
emiterea unui nou mandat de arestare preventivă, căci mandatul inițial se va
completa cu încheierea judecătorului de cameră preliminară de la prima instanță
așa cum a fost modificată în urma soluționării contestației. Mandatul de arestare
preventivă emisă inițial se va rectificate către judecătorul delegat de la Biroul de
executări penale al primei instanțe în acord cu dispozițiile din încheierea instanței
de control judiciar.
7. Ia de retragerea contestației
197
instanței de judecată, organul de poliție execută măsura solicitând în același timp
judecătorului de cameră preliminară îndreptarea erorilor materiale sesizate.
198
preventivă formulată de procuror. După audiere judecătorul pune în dezbaterea
contradictorie necesitatea confirmării măsurii și a executării mandatului de
arestare.
199
situația și înștiințează JCP care a dispus măsura, precum și organele competente
pentru darea în urmărire și în consemn la punctele de trecere a frontierei.
200
nejustificat să efectueze apărarea, instanța ia măsuri pentru desemnarea unui avocat
din oficiu care să îl înlocuiască, acordându-i timpul rezonabil și înlesnirile necesare
pentru pregătirea unei apărări efective.
201
realizată în cel mult 60 de zile de la data pronunțării încheierii prin care a fost
menținută arestarea.
202
2. Admiterea contestației, respingerea propunerii de arestare preventivă și luarea
măsurii arestului la domiciliu, controlului judiciar sau a controlului judiciar pe
cauțiune, dacă prima instanță a dispus arestarea inculpatului.
203
soluționării contestației; în această ipoteză mandatul de arestare preventivă emis
inițial se va rectificat de către judecătorul delegat de la Biroul de executări penale
al primei instanțe în acord cu dispozițiile din încheierea instanței de control
judiciar.
204
Prelungirea măsurii arestării preventive în cursul UP
205
Dacă arestarea preventivă a fost dispusă inițial de către un judecător de
drepturi și libertăți de la o instanță inferioară celei căreia ar fi competentă să judece
cauza în primă instanță, prelungirea acestei măsuri se poate dispune numai de
judecător de drepturi și libertăți de la instanța competentă în momentul soluționării
propunere de prelungire sau de la instanța corespunzătoare în grad acesteia în a
cărei circumscripție se află locul de deținere, locul unde a fost constatată comiterea
infracțiunii o sediul parchetului din care face parte procurorul care a întocmit
propunerea.
Când în aceeași cauză se găsesc mai mulți inculpați arestați pentru care
durata arestării preventive expiră la dată diferite, procurorul poate sesiza
judecătorul de drepturi și libertăți cu propunerea de prelungire a arestării
preventive pentru toți inculpații.
206
a propunerii de prelungire fără ca prin aceasta să se poată ajunge la o întârziere
nerezonabilă a procedurii de soluționare a propunerii.
207
prezența unui avocat ales sau numit din oficiu. Este aplicabilă prezumția legală de
prezență a inculpatului.
208
3. Respingerea propunerii de prelungire a măsurii arestării preventive și înlocuirea
sa cu măsura arestului la domiciliu, controlului judiciar sau a controlului judiciar
pe cauțiune
209
Contestația formulată de procuror împotriva încheierii prin care a fost
dispusă respingerea propunerii de prelungire a arestării preventive se soluționează
înainte de expirarea duratei măsurii preventive dispuse anterior. Dacă contestația
nu este soluționată în acest termen, măsura arestării preventive va înceta de drept și
se va dispune respingerea contestației întrucât nu se mai poate dispune prelungirea
măsurii arestării preventive care nu mai este ființă, încetând de drept.
210
3. Admiterea în parte a contestației și dispunerea prelungirii arestării preventive pe
o altă durată decât cea pentru care a fost dispusă prelungirea de către judecătorul
de la prima instanță
212
Înainte de verificarea legalității și temeiniciei arestării preventive judecătorul
de cameră preliminară trebuie să analizeze dacă nu a fost depășită durata maximă a
privării de libertate prin măsura arestării preventive și a arestului la domiciliu în
cursul urmăririi penale.
213
nu există temeiuri noi care să o justifice și nici nu au apărut împrejurări noi din
care rezultă nelegalitatea măsurii preventive
214
Aceasta nu este suspensivă de executare dacă este formulată împotriva
încheierii prin care a fost dispusa menținerea măsurii arestării preventive, respectiv
încetarea de drept a măsurii, dispozițiile din acestei încheieri fiind executorii de la
momentul pronunțării. Este suspensivă de executare contestația formulată
împotriva încheierii judecătorului de cameră preliminară prin care a dispus
revocarea măsurii sau înlocuirea sa cu măsura arestului la domiciliu, a controlului
judiciar sau a controlului judiciar pe cauțiune.
215
1. Admiterea contestației și revocarea măsurii arestării preventive sau
înlocuirea sa cu măsura arestului la domiciliu, a controlului judiciar sau a
controlului judiciar pe cauțiune
Instanța poate pronunța prin încheiere motivată în ședință publică una dintre
următoarele soluții:
217
lege pentru infracțiunea consumată prin raportare la încadrarea juridică a faptei de
la momentul analizării duratei măsurii arestării preventive. Nu vor fi avute în
vedere cauzele de atenuare sau de agravare a răspunderii penale.
- la data pronunțării în primă instanță a unei hotărâri prin care a fost aplicată
o măsură educativă neprivativă de libertate
219
Contestația se depune la instanța care a pronunțat încheierea atacată și se
înaintează împreună cu dosarul cauzei instanței ierarhic superioare în termen de 48
de ore de la înregistrare.
220
Instanța de judecată soluționează contestația prin încheiere motivată
pronunțată în ședință publică, când dispune una dintre următoarele soluții:
221
- au încetat temeiurile care au determinat luarea, prelungirea sau menținerea
măsurii
- au apărut împrejurări noi din care rezultă nelegalitatea măsurii; dacă există
o nelegalitate vădită, flagrantă la luarea, respectiv prelungirea sau menținerea
arestării preventive, această nelegalitate originară, iar nu ulterioară, poate constitui
temei pentru revocarea măsurii arestării preventive, de asemenea.
223
În cursul procedurii de cameră preliminară soluționarea cererii de revocare
sau de înlocuire se desfășoară în cameră de consiliu, judecătorul având la dispoziție
dosarul trimis de procuror în urma emiterii rechizitoriului.
În urma deliberării judecătorul sau instanța poate dispune prin încheiere una
din următoarele soluții:
224
cererea întemeiată judecătorul sau instanța prin încheiere, dată în camera de
consiliu, admite în principiu cererea și stabilește valoarea cauțiunii, acordând
inculpatului un termen pentru depunerea cauțiunii; procedura este nepublică.
Împotriva acestei încheieri indiferent de soluția pronunțată pot formula contestație
procurorul sau inculpatul în termen de 48 de ore de la pronunțare respectiv de la
comunicare.
225
Dacă prima instanță a fost sesizată o cerere de înlocuire a măsurii arestării
preventive, instanța care soluționează contestația nu poate dispune alte măsuri
preventive alternative decât cele solicitate în fața primei instanțe.
226
Reprezintă terminarea privării de libertate impusă prin măsura arestării
preventive în anumite cazuri reglementate de lege care independent de subzistența
sau înlocuirea temeiurilor sau de aprecierea judecătorului cu privire la necesitatea
privării de libertate, arestarea nu mai poate continua fiind obligatorie punerea în
libertate a inculpatului. Cazuri:
227
- în apel dacă durata măsurii a atins durata pedepsei pronunțate sentința de
condamnare
228
de cameră preliminară, instanței de judecată să constate încetarea de drept a
măsurii arestării preventive.
229
Arestul la domiciliu
230