ISTORIA DREPTULUI ROMÂNESC

1. Conducerea supremă în coloniile si municipiile provinciei Dacia era exercitată de către un

consiliu, asemănător senatului roman. Sub ce denumire era cunoscut acesta?
a. pontifex;
b. valetudinarium;
c. ordodecurionum.
ANS:C

2. Care era denumirea magistratilor superiori din municipiile provinciei Dacia?

a. quattuorviri;
b. apparitores;
c. duum viri iure dicundo.
ANS:A

3. Care era denumirea magistratilor superiori din coloniile provinciei Dacia?

a. quattuorviri;
b. apparitores;
c. duum viri iure dicundo.
ANS:C

4. Ce atributii exercitau magistratii superiori din provincia Dacia?

a. atributii de ordin executiv, judiciar si administrativ;
b. atributii de ordin executiv si judiciar;
c. atributii de ordin judiciar, executiv si militar.
ANS:B

5. În subordinea magistratilor civili se găsea un aparat functionăresc format din secretari,

curieri sau alti slujbasi mărunti. Sub ce denumire mai erau cunoscuti acestia?
a. apparittores;
b. quaestores;
c. augurii.
ANS:A

6. Din modul de organizare al oraselor provinciei Dacia se desprinde concluzia că întreaga

activitate de conducere era dominată de:
a. ordinul decurionilor;
b. ordinul augustalilor;
c. ordinul ecvestru.
ANS:A

7. Satele organizate potrivit sistemului roman se împart în două categorii:

a. aedes si pagi;
b. pagi si vici;
c. agger si vici.
ANS:B

8. La ce se referă termenul de ius connubii?

a. dreptul de a încheia o căsătorie valabilă;
b. dreptul de a candida la o o magistratură în colonii;
c. dreptul de a alege.
ANS:A

9. La ce se referă termenul de ius honorum?

a. dreptul de a încheia o căsătorie valabilă;
b. dreptul de a candida la o o magistratură în colonii;
c. dreptul de a alege.
ANS:B

10. La ce se referă termenul de ius suffragii?

a. dreptul de a încheia acte juridice;
b. dreptul de a candida la o o magistratură în colonii;
c. dreptul de a alege.
ANS:C

11. Ce reprezintă termenul prescriptio longi temporis?

a. sfera de competentă civilă sau militară a unui magistrat roman de rang pretorian sau al consulului;
b. formă a uzucapiunii aplicată la proprietatea provincială;
c. categorie de functionari cunoscuti în Dacia si Moesia romană în sistemul de exploatare a
domeniului imperial.
ANS:B

12. În ce an a avut loc generalizarea cetăteniei romane, prin edictul lui Caracalla?
a. 212;
b. 192;
c. 176.
ANS:A

13. Tripticele din Transilvania au fost descoperite succesiv în perioada:

a. 1786-1855;
b. 1821-1876;
c. 1768-1866.
ANS:A

14. Care erau conditiile de valabilitate ale mancipatiunii?

a. părtile să aibă cetătenie romană, obiectul vânzării să fie un lucru roman, cântarul
de aramă si cantargiul, cinci martori cetăteni romani si rostirea unei formule solemne;
b. părtile să aibă cetătenie romană, obiectul vânzării să fie un lucru roman, cântarul de aramă si
cantargiul, patru martori cetăteni romani si rostirea unei formule solemne;
c. părtile să aibă cetătenie romană, obiectul vânzării să fie un lucru roman, cântarul de aramă, cinci
martori cetăteni romani si rostirea unei formule solemne.
ANS:A

15. Una dintre tăblitele cerate din Transilvania care s-a aflat în păstrarea lui Timotei Cipariu
mentionează:
a. obligatia unei persoane de a plăti o datorie;
b. un process verbal prin care se constată desfiintarea unei asociatii funerare;
c. un contract de împrumut în care creditor este o femeie peregrină.
ANS:C

16. Pe ce se baza apartenenta la obstea gentilică în Evul Mediu?

a. stăpânirea în comun a teritoriului;
b. rudenia de sânge;
c. credinta religioasă.
ANS:B

17. Care erau organele de conducere ale obstei în Evul Mediu?

a. Adunarea Megiesilor, oamenii buni si bătrâni, juzii;
b. Adunarea Stărilor, oamenii buni si bătrâni, juzii;
c. Adunarea Tării, oamenii buni si bătrâni, juzii.
ANS:A

18. Cine a afirmat teza originii exclusiv trace, părerea sa fiind că “dreptul trac e baza
dreptului nostru consuetudinar”?
a. Ioan Nădejde;
b. Stefan Gheorghe Longinescu;
c. Dimitrie Cantemir.
ANS:A

19. Care dintre următoarele documente prevedea, în legătură cu unii vlahi din sudul Dunării,
ca pentru plata datorată în schimbul păsunilor folosite de turmele lor să fie judecati “după
lege si dreptate”?
a. Decretul împăratului bizantin Vasile I Macedoneanul;
b. Decretul împăratului Constantin cel Mare;
c. Decretul împăratului Alexios I al Bizantului.
ANS:C

20. În ce an Ungaria constituie la Baia o marcă aflată sub conducerea lui Dragos din
Maramures?
a. 1359;
b. 1369;
c. 1349.
ANS:A

21. Independenta cucerită de Voievodul Basarab Întemeietorul este marcată de luarea titlului
de domn, purtat si de urmasii săi, dupa cum se mentionează în documentul emis de:
a. Basarab Laiotă la 23 iunie 1365;
b. Ludovic de Anjou la 5 ianuarie 1365;
c. Radu cel Mare la 14 decembrie 1365.
ANS:B

22. Titlul de domn a fost purtat si de conducătorii Moldovei, prima mentiune ce ni s-a păstrat
în acest sens provenind de la:
a. Roman I;
b. Neagoe Basarab;
c. Radu cel Mare.
ANS:A

23. Principiile care au stat la temelia domniei aveau o lungă traditie la români. Dintre acestea
două erau fundamentale:
a. separatia puterilor în stat si ereditatea;
b. alegerea si ereditatea;
c. domnia legii si alegerea.
ANS:B

24. Cui apartine afirmatia “pe obiceiul tării nu să cădiia, altuia domnia fără carile nu vrea fi
sământă de domn”?
a. Grigore Ureche;
b. Miron Costin;
c. Ion Neculce.
ANS:A
25. În Transilvania, procesul feudalizării a început în conditii de independentă, dar linia sa de
evolutie a fost influentată de dominatia:
a. maghiară, otomană si habsburgică;
b. maghiară si otomană;
c. maghiară si habsburgică.
ANS:A

26. În Tara Românească, primul privilegiu comercial a fost acordat orasului Brasov de către:
a. Radu I;
b. Vladislav;
c. Basarab cel Mare.
ANS:B

27. Care a fost forma de proprietate dominantă, definitorie pentru epoca feudală?
a. proprietatea tăranilor liberi;
b. proprietatea obstilor sătesti;
c. marea proprietate feudală.
ANS:C

28. În sens juridic, modul originar de dobândire a marii proprietăti feudale a fost:
a. mostenirea;
b. dania domnească;
c. achizitia.
ANS:A

29. Cum se clasifica marea proprietate feudală, în functie de titularul ei?

a. boierească, tărănească si domnească;
b. boierească si domnească;
c. boierească, domnească si mănăstirească.
ANS:C

30. În epoca feudalismului, proprietatea tăranilor liberi care nu făceau parte din obsti se
exercita asupra:
a. gospodăriei, pământului de cultură, uneltelor si vitelor de muncă;
b. gospodăriei, pământului de cultură si vitelor de muncă;
c. gospodăriei, pământului de cultură, atelierelor si uneltelor de muncă;
ANS:A

31. Sub ce denumire erau cunoscuti boierii în Tara Românescă, în epoca feudală?
a. pani;
b. jupâni;
c. mosneni.
ANS:B

32. Sub ce denumire erau cunoscuti boierii din Moldova, în epoca feudală?
a. pani;
b. jupâni;
c. răzesi.
ANS:A

33. Sub ce denumire erau cunoscuti tăranii liberi care nu aveau pământ din Tara
Românească,
în epoca feudală?
a. vlahi;
b. răzesi;
c. rumâni.
ANS:A

34. Cum erau numiti în secolul XV tăranii dependenti din Moldova?

a. răzesi;
b. vecini;
c. mosneni.
ANS:B

35. Cum erau numiti în secolul XV tăranii dependenti din Tara Românească?
a. rumâni;
b. mosneni;
c. vecini.
ANS:A

36. Ce atributii exercita domnul, în calitatea sa de sef al statului, de vârf al ierarhiei feudale în
sistemul vasalitătii?
a. atributii privind conducerea politico-administrativă, militară, legislativă si judecătorească;
b. atributii privind conducerea politico-administrativă si militară exceptie facând cea judecătorească;
c. atributii privind conducerea politico-administrativă si militară exeptie facând cea legislativă.
ANS:A

37. Hotărârile judecătoresti ale domnului se bucurau de fortă juridică:

a. numai pe timpul vietii acestuia;
b. si dupa moartea acestuia;
c. pe timpul vietii acestuia, urmasii la tron neavând dreptul de a rejudeca procesele.
ANS:A

38. Potrivit sistemului electivo-ereditar, domnul trebuia să îndeplinească următoarele conditii:

a. să fie român, crestin ortodox sau catolic si să nu fie însemnat;
b. să fie român, crestin ortodox si să fie însemnat;
c. să fie român, crestin ortodox si să nu fie însemnat.
ANS:C

39. Care era organul central cu atributii de natură să garanteze respectarea de către domn a
intereselor marilor feudali?
a. Adunarea stărilor;
b. Sfatul domnesc;
c. Divanul domnesc.
ANS:B

40. Sistemul dregătorilor s-a cristalizat în Tara Românească sub domnia lui:
a. Mircea cel Bătrân;
b. Alexandru cel Bun;
c. Basarab I.
ANS:A

41. Sistemul dregătorilor s-a cristalizat în Moldova sub domnia lui:

a. Petru I;
b. Stefan I;
c. Alexandru cel Bun.
ANS:B
42. Cine era seful cancelariei domnesti în Tara Românească si Moldova?
a. logofătul;
b. postelnicul;
c. vornicul.
ANS:A

43. Cine era conducătorul slujitorilor curtii, asigurând totodată paza granitelor în Tara
Românească si Moldova?
a. postelnicul;
b. spătarul;
c. vornicul.
ANS:C

44. Cine era cel care păstra spada domnească, iar uneori în timp de război, prelua comanda
armatei?
a. postelnicul;
b. vornicul;
c. spătarul.
ANS:C

45. În epoca feudală, tălmaciul domnului era:

a. postelnicul;
b. căminarul;
c. clucerul.
ANS:A

46. În epoca feudală, paznicul domnului era:

a. aga;
b. jitnicerul;
c. clucerul.
ANS:A

47. În epoca feudală, dregătorul care avea în grijă pivnitele domnesti era:
a. postelnicul;
b. sulgerul;
c. paharnicul.
ANS:C

48. În epoca feudală, dregătorul care asigura aprovizionarea cu carne era:

a. clucerul;
b. căminarul;
c. sulgerul.
ANS:C

49. În epoca feudală, dregătorul care strângea anumite dări cuvenite domnului era:
a. vornicul;
b. jitnicerul;
c. sulgerul.
ANS:B

50. În epoca feudală, dregătorul care administra cămările, grădiniile si pescăriile domnesti
era:
a. stolnicul;
b. comisul;
c. postelnicul.
ANS:A

51. În epoca feudală, dregătorul care administra grajdurile domnului era:

a. sulgerul;
b. clucerul;
c. comisul.
ANS:C

52. În epoca feudală, dregătorul care aproviziona curtea cu grâu era:

a. pitarul;
b. clucerul;
c. căminarul.
ANS:B

53. În epoca feudală, dregătorul care strângea anumite dări cuvenite domnului era:
a. căminarul;
b. armasul;
c. sătrarul.
ANS:A

54. Cine avea în grijă corturile domnesti în vreme de război?

a. sătrarul;
b. vornicul;
c. armasul.
ANS:A

55. Cum era numit dregătorul căruia Ieremia Movilă i-a încredintat conducerea armatei?
a. hatman;
b. armas;
c. spătar;
ANS:A

56. În epoca feudală, dregătorul însărcinat cu executarea sentintelor era:

a. postelnicul;
b. armasul;
c. vornicul.
ANS:B

57. În epoca feudală, dregătorul care coordona relatiile cu alte state era:
a. logofătul;
b. postelnicul;
c. vornicul.
ANS:B

58. În ce an a fost recunoscută mitropolia Ungaro-Valahiei la Curtea de Arges de către

patriarhia de la Constantinopol?
a. 1359;
b. 1432;
c. 1378.
ANS:A

59. Până în a doua jumătatea a secolului XIV, biserica din Tara Românească a fost
dependentă
de:
a. Patriarhia de la Ohrida;
b. Patriarhia de la Constantinopole;
c. Mitropolia Haliciului.
ANS:A

60. Până în a doua jumătate a secolului XIV, biserica din Moldova a fost dependentă de:
a. Patriarhia de la Ohrida;
b. Patriarhia de la Huedin;
c. Mitropolia Haliciului.
ANS:C

61. Începând cu anul 1401, Mitropolia din Moldova a devenit dependentă de:
a. Patriarhia de la Constantinopole;
b. Patriarhia de la Roman;
c. Patriarhia de la Ohrida.
ANS:A

62. Unde au fost înfiintate primele mitropolii?

a. Roman, Craiova si Huedin;
b. Roman, Severin si Husi;
c. Roman, Rădăuti si Husi.
ANS:C

63. În secolul XIV tutela bisericii era exercitată de către:

a. mitropolit;
b. patriarh;
c. domn.
ANS:C

64. Tara Făgărasului este mentionată ca district de sine stătător începand cu anul:
a. 1428;
b. 1465;
c. 1512.
ANS:A

65. Scaunele secuiesti s-au format succesiv, numărul lor ajungând în secolul XV la:
a. 9;
b. 7;
c. 5.
ANS:B

66. Obstea secuilor avea capitala la:

a. Miercurea Ciuc;
b. Odorhei;
c. Abrud.
ANS:B

67. În fruntea fiecarui scaun săsesc se afla:

a. un jude regal;
b. un cneaz;
c. un voievod.
ANS:A

68. Universitatea Saxonum se afla sub conducerea unui:

a. comite;
b. vicerege;
c. jude regal.
ANS:A

69. Transilvania a fost organizată în forma unui principat autonom între anii:
a. 1563 si 1684;
b. 1571 si 1688;
c. 1541 si 1683.
ANS:C

70. În ce an a avut loc bătălia de la Mohacs?

a. 1542;
b. 1526;
c. 1567.
ANS:B

71. Principele Transilvaniei, în calitatea sa de sef al statului, exercita prerogative:

a. numai administrative si militare;
b. numai judecătoresti si militare;
c. judecătoresti, militare, legislative si administrative.
ANS:C

72. Presedintele Dietei Transilvaniei era numit de către:

a. Poartă;
b. Principe;
c. reprezentantii nobilimii.
ANS:C

73. Potrivit Regulamentelor Organice, domeniul internelor era condus de:

a. marele vornic al treburilor dinlăuntru;
b. marele logofăt al dreptătii;
c. marele postelnic.
ANS:A

74. Potrivit Regulamentelor Organice, domeniul apărării era condus de:

a. marele logofăt al dreptătii;
b. marele spătar;
c. marele vornic.
ANS:B

75. Potrivit Regulamentelor Organice, domeniul externelor era condus de:

a. marele logofăt al dreptătii;
b. marele postelnic;
c. marele vornic.
ANS:B

76. Potrivit Regulamentelor Organice, domeniul justitiei era condus de:

a. marele logofăt al dreptătii;
b. marele postelnic;
c. marele vornic.
ANS:A

77. Potrivit Regulamentelor Organice, Sfatul administrativ era compus din:

a. vornic, vistiernic, logofăt;
b. vornic, postelnic, spătar;
c. vornic, vistiernic si postelnic.
ANS:C

78. Potrivit Regulamentelor Organice, Divanul domnesc si-a restrans treptat atributiile
legislative, acestea din urma fiind preluate de către:
a. Adunarea obstească obisnuită;
b. Adunarea Stărilor;
c. Adunarea obstească extraordinară.
ANS:A

79. Adunarea obstească obisnuită era formată din:

a. doar din reprezentanti ai boierilor si ai clerului;
b. mestesugari, reprezentanti ai boierilor si ai clerului;
c. în majoritate din mestesugari si negustori dar si din reprezentanti ai clerului.
ANS:A

80. Adunarea obstească extraordinară era formată din:

a. doar din reprezentanti ai boierilor si ai clerului;
b. în majoritate din boieri dar si din negustori si mestesugari;
c. în majoritate din mestesugari si negustori dar si din reprezentanti ai clerului.
ANS:B

81. Câti membri făceau parte din adunarea obstească obisnuită?

a. 41 de membri din Tara Românească si 38 din Moldova;
b. 35 de membri din Tara Românească si 46 din Moldova;
c. 42 de membri din Tara Românească si 35 din Moldova.
ANS:C

82. Potrivit Regulamentelor Organice, recrutarea ostasilor se făcea:

a. dintre tărani, cu arcanul, pe 6 ani;
b. dintre tărani, cu arcanul, pe 6 ani sau prin angajarea mercenarilor;
c. dintre tărani si boieri, cu arcanul, pe 6 ani.
ANS:A

83. Unde functiona Înalta Curte de Revizie?

a. Tara Românească;
b. Moldova;
c. atât în Tara Românească cât si în Moldova.
ANS:A

84. Cine prezida Divanul domnesc?

a. Domnul;
b. Voievodul;
c. Regele.
ANS:A

85. Când s-a ratificat, în baza unor legi votate de către Parlament, unirea cu România a
Basarabiei, Bucovinei si Transilvaniei?
a. 29 decembrie 1919;
b. 14 decembrie 1919;
c. 26 decembrie 1919.
ANS:A
86. În ce perioadă a functionat institutia regentei?
a. 1927-1930;
b. 1876-1881;
c. 1921-1923.
ANS:A

87. În vederea consolidării statului unitar se impunea unificarea regimului organelor

administratiei de stat pe plan local. Când fost adoptată Legea pentru unificarea
administrativă?
a. 14 iunie 1925;
b. 6 mai 1928;
c. 2 august 1929.
ANS:A

88. După venirea la putere a national tărănistilor s-au adoptat noi legi de organizare
administrativă atât pe plan central cât si local. Când a fost adoptată Legea pentru
organizarea ministerelor?
a. 5 februarie 1930;
b. 2 august 1929;
c. 2 iunie 1934.
ANS:B

89. Care dintre următoarele legi nu a prevăzut înfiintarea Directoratelor ministeriale locale?
a. Legea pentru organizarea ministerelor;
b. Legea pentru organizarea administratie locale;
c. Legea pentru apărarea ordinei.
ANS:C

90. Când a fost votată legea agrară pentru Basarabia?

a. 24 iunie 1922;
b. 10 martie 1920;
c. 28 martie 1919.
ANS:B

91. Când a fost votată legea pentru reforma agrară din Oltenia, Muntenia, Moldova si
Dobrogea?
a. 17 iunie 1921;
b. 24 februarie 1924;
c. 18 iulie 1920.
ANS:A

92. Când a fost votată legea pentru reforma agrară din Transilvania, Banat, Crisana si
Maramures?
a. 30 iulie 1921;
b. 21 martie 1923;
c. 26 februarie 1925.
ANS:A

93. Din ce an datează Catastihul de cisle al lui Petru Schiopul?

a. 1589;
b. 1591;
c. 1578.
ANS:A
94. Potrivit Legii Tării, proprietatea donativă era conditionată de realizarea sarcinilor
încredintate, putând fi retrasă de domn prin procedura numită:
a. Praetorium;
b. Preadalica;
c. Tabularium.
ANS:B

95. Cum a fost numită proprietatea boierească în Tara Românească, prin hrisovul domnesc de
întărire?
a. ohabă;
b. uric;
c. osluh.
ANS:A

96. Cum a fost numită proprietatea boierească în Moldova, prin hrisovul domnesc de întărire?
a. ohabă;
b. uric;
c. osluh.
ANS:B

97. Domnul administra si proprietatea domnească, ce apartinea tării, în virtutea dreptului său
de:
a. dominium eminens;
b. dominium utile;
c. dominium directum.
ANS:A

98. Legea Tării consacră în tările feudale romanesti un dominium utile apartinând:
a. domnului, ca vârf al ierarhiei feudale;
b. tăranilor aserviti asupra delnitelor pe care le lucrau;
c. stăpânilor feudali asupra pământului satelor aservite.
ANS:C

99. Legea Tării consacră în tările feudale romanesti un drept de folosintă apartinând:
a. domnului, ca vârf al ierarhiei feudale;
b. tăranilor aserviti asupra delnitelor pe care le lucrau;
c. stăpânilor feudali asupra pământului satelor aservite.
ANS:B

100. La ce se referă termenul de ierosilie?

a. insulte aduse demnitătii personale;
b. furtul obiectelor din biserică;
c. loviri cauzatoare de moarte.
ANS:B

101. La ce se referă termenul de sudalmă?

a. insulte aduse demnitătii personale;
b. furtul obiectelor din biserică;
c. loviri cauzatoare de moarte.
ANS:A

102. Care dintre următoarele pravile a fost scrisă in 1452, în limba slavonă, de către
grămăticul Dragomir din porunca domnului Vladislav?
a. Pravila de la Putna;
b. Pravila de la Mănăstirea Bistrita;
c. Pravila de la Târgoviste.
ANS:C

103. Care dintre următoarele pravile a fost scrisă în 1632 de către logofătul Eustratie?
a. Pravila aleasă;
b. Pravila de la Govora;
c. Pravila de la Mănăstirea Bistrita.
ANS:A

104. Care dintre următoarele pravile a fost edictată si tipărită din porunca lui Matei Basarab
în anul 1640?
a. Pravila aleasă;
b. Pravila de la Govora;
c. Pravila de la Mănăstirea Bistrita.
ANS:B

105. Care dintre următoarele pravile a fost scrisă în limba slavonă?

a. Pravila de la Putna;
b. Pravila Sfintilor Apostoli;
c. Pravila de la Govora.
ANS:A

106. Care dintre următoarele pravile a fost scrisă în limba română?

a. Pravila aleasă;
b. Pravila de la Mănăstirea Bistrita;
c. Pravila de la Galati.
ANS:A

107. Cine este autorul pravilei “Îndreptarea legii”, tipărită în 1652 la Târgoviste din porunca
lui Matei Basarab?
a. Matei Vlastares;
b. diaconul Coresi;
c. Daniil Panoneanul.
ANS:C

108. Statutele Tării Făgărasului au fost redactate în limba:

a. latină;
b. română;
c. slavonă.
ANS:A

109. În evolutia sa, regimul turco-fanariot cunoaste două faze:

a. de la 1721 până la 1776 si de la 1776 până la 1821
b. de la 1711 până la 1774 si de la 1774 până la 1821
c. de la 1711 până la 1778 si de la 1778 până la 1821
ANS:B

110. Epitropia obstirilor exercita, printre altele, atributii privitoare la:

a. organizarea si functionarea unor servicii publice;
b. fixarea si repartizarea impozitelor;
c. învătământ si asistentă socială.
ANS:C
111. În Tara Românească exista o oaste dinăuntru si o oaste din afară, începând din anul:
a. 1775;
b. 1781;
c. 1793.
ANS:A

112. Pravilniceasca Condică a fost întocmită în Tara Românească în anul 1775 din porunca
lui:
a. Alexandru Ipsilanti;
b. Matei Basarab;
c. Matei Vlastares.
ANS:A

113. În ce an a fost tipărită si a intrat în vigoare versiunea în limba greacă a Codului Calimah?
a. 1821;
b. 1817;
c. 1833.
ANS:B

114. În ce an a fost definitivată, prin traducere, redactarea în limba română a Codului

Calimah?
a. 1833;
b. 1817;
c. 1821.
ANS:A

115. Partea a doua a Codului Calimah era consacrată:

a. dritului persoanelor;
b. dritului lucrurilor;
c. dritului persoanelor dimpreună si a lucrurilor.
ANS:B

116. Până când s-a aplicat Legiuirea Caragea?

a. până la intrarea în vigoare a Codului Calimah;
b. până la intrarea în vigoare a Codului civil român;
c. până la intrarea în vigoare a Codului de procedură penală.
ANS:B

117. Manualul juridic al lui Andronache Donici a fost elaborat în anul:

a. 1824;
b. 1821;
c. 1814.
ANS:C

118. Prin continutul dispozitiilor sale, Legiuirea Caragea este mai putin unitară decat Codul
Calimah deoarece cuprinde norme de drept civil, drept penal si de procedură. Partea a treia
a Legiuirii Caragea trateaza despre:
a. daruri si mostenire;
b. obraze;
c. tocmeli.
ANS:C

119. Prin continutul dispozitiilor sale, Legiuirea Caragea este mai putin unitară decat Codul
Calimah deoarece cuprinde norme de drept civil, drept penal si de procedură. Partea a patra
a Legiuirii Caragea trateaza despre:
a. daruri si mostenire;
b. obraze;
c. ale judecătilor.
ANS:A

120. Prin continutul dispozitiilor sale, Legiuirea Caragea este mai putin unitară decat Codul
Calimah deoarece cuprinde norme de drept civil, drept penal si de procedură. Partea a
cincea Legiuirii Caragea trateaza despre:
a. daruri si mostenire;
b. tocmeli;
c. vini.
ANS:C

121. Prin continutul dispozitiilor sale, Legiuirea Caragea este mai putin unitară decat Codul
Calimah deoarece cuprinde norme de drept civil, drept penal si de procedură. Ultima parte
a Legiuirii Caragea trateaza despre:
a. daruri si mostenire;
b. ale judecătilor;
c. vini.
ANS:B

122. Potrivit prevederilor din Pravilniceasca Condică, zălogul putea fi scos la mezat:
a. numai la cererea creditorului si numai prin hotărâre judecătorească;
b. numai la cererea creditorului, existenta unei hotărâri judecătoresti nefind o
conditie imperativă;
c. numai la cererea debitorului si numai prin hotărâre judecătorească.
ANS:A

123. Pravilniceasca Condică prevede referitor la contractul de împrumut:

a. forma scrisă si prezenta a 3 martori;
b. atât forma scrisă cât si orală;
c. forma scrisă si prezenta a minim 2 martori.
ANS:A

124. În ce an Înalta Poartă a consimtit să se revină, în Tările Române, la traditia domniilor

pământene?
a. 1824;
b. 1822;
c. 1832.
ANS:B

125. Sistemul domniilor pământene a fost suspendat, începând din anul:

a. 1828;
b. 1834;
c. 1830.
ANS:A

126. Care dintre următoarele instante a preluat, potrivit Regulamentelor Organice,

competenta spătăriei si a agiei?
a. tribunalele apelative de comert;
b. tribunalele politiei îndreptătoare;
c. tribunalele judetene si de tinut.
ANS:B

127. Potrivit Regulamentelor Organice, comanda supremă a armatei apartinea domnului, pe

care o exercita în Moldova cu ajutorul:
a. hatmanului;
b. spătarului;
c. marelui logofăt.
ANS:A

128. Unde judeca Înaltul Divan, potrivit Regulamentelor Organice?

a. Bucuresti, Iasi si Craiova;
b. Bucuresti si Iasi;
c. Bucuresti si Rădăuti.
ANS:B

129. În ce an s-a contopit Divanul domnesc cu Înaltul Divan?

a. 1836;
b. 1828;
c. 1833.
ANS:C

130. În ce an a fost desfiintată caimacania Craiovei?

a. 1831;
b. 1842;
c. 1841.
ANS:A

131. Cum erau denumiti în Tara Românească conducătorii judetelor?

a. priveghitori de tinuturi;
b. ispravnici administratori;
c. ocârmuitori de judete.
ANS:C

132. Cum erau denumiti în Moldova conducătorii tinuturilor?

a. priveghitori de tinuturi;
b. ispravnici administratori;
c. ocârmuitori.
ANS:B

133. Care dintre urmatoarele afirmatii privitoare la Regulamentele Organice este adevarată?
a. au valoare de lege fundamentală;
b. pot fi socotite o constitutie desi au fost adoptate cu încuviintarea unor puteri străine;
c. contin dispozitii privitoare la drepturi si libertăti.
ANS:A

134. În ce an a apărut în Moldova prima parte a Condicii Criminalicesti?

a. 1820;
b. 1826;
c. 1825.
ANS:A

135. Care au fost până în anul 1851 principalele izvoare de drept penal, în Tara Românească?
a. Bazilicalele si Condica Criminalicească;
b. Legiuirea Caragea (partea a VII-a) si Bazilicalele;
c. Bazilicalele si Legiuirea Caragea (partea a V-a).
ANS:C

136. În ce an a fost Transilvania proclamată Mare Principat?

a. 1768;
b. 1756;
c. 1765.
ANS:C

137. În ce an Dieta Transilvaniei a adoptat “Pragmatica sanctiune”?

a. 1705;
b. 1702;
c. 1712.
ANS:B

138. Banatul s-a aflat în dependentă fată de Turcia de la 1552 până la 1718 când s-a încheiat:
a. Pacea de la Passarowitz;
b. Pacea de la Bucuresti;
c. Pacea de la Adrianopol.
ANS:A

139. Codul penal din 1865 a avut ca principale izvoare:

a. Codul penal prusian din 1851 si Codul penal francez din 1810;
b. Codul penal francez din 1810 si Codul penal austriac din 1803;
c. Codul penal prusian din 1851 si Bazilicalele.
ANS:A

140. Codul de procedură penală din 1865 a avut ca model:

a. Codul de procedură penală prusian;
b. Codul de procedura penală austriac;
c. Codul de instructie criminală francez.
ANS:C

141. Când s-a hotărât adoptarea programului si statutului Partidului Social Democrat al
Muncitorilor din România?
a. 31 martie 1893;
b. 23 martie 1883;
c. 21 martie 1898.
ANS: A

142. Potrivit Constitutiei din 1866, puterea legislativă se exercita de către:

a. Reprezentanta Natională;
b. Curti si tribunale;
c. Domn si Reprezentanta Natională.
ANS:C

143. În ce an au fost desfiintate judecătoriile de plasă?

a. 1867;
b. 1879;
c. 1897.
ANS:B

144. Răscoala din 1907 a urmărit cu prioritate:

a. abrogarea Legii învoielilor agricole;
b. înfăptuirea unei noi reforme administrative;
c. abrogarea Legii sistemului electiv.
ANS:A

145. Dieta Transilvaniei a adoptat o lege prin care limba maghiară era declarată limba oficială
a statului, în locul celei latine, în anul:
a. 1843;
b. 1847;
c. 1845.
ANS:B

146. O inovatie a Constitutiei din 1923 a fost introducerea controlului constitutionalitătii

legilor. Acest control urma să fie exercitat de către:
a. Înalta Curte de Casatie si Justitie;
b. Curtea de Apel Bucuresti;
c. Curtea Constitutională.
ANS:A

147. Prin Legea sindicatelor din 26 mai 1921 se interzicea sindicatelor:

a. desfăsurarea oricărei activităti sociale sau culturale;
b. desfăsurarea oricărei activităti politice;
c. desfăsurarea oricărei activităti economice.
ANS:B

148. Potrivit Legii pentru unificarea administrativă din 14 iulie 1925, teritoriul României se
împărtea din punct de vedere administrativ, în:
a. judete si comune;
b. judete, tinuturi si comune;
c. judete, plăsi, sectoare, comune, tinuturi si sate.
ANS:A

149. Până la Decretul nr. 1 al Consiliului Dirigent, infractiunile politice si de presă se judecau
de către:
a. tribunale
b. curtile de apel
c. curtile cu juri
ANS:C

150. Cine a afirmat, în ziua depunerii jurământului Regelui Carol al II-lea, “părerea mea este
că astăzi amurgul se lasă asupra vietii de partid”?
a. Ion Mihalache
b. Nicolae Iorga
c. Iuliu Maniu
ANS:B