Partea întreagă, partea fracţionară a

unui număr real

I. Definiţii, notaţii, proprietăţi.
● Dacă un număr real a are scrierea zecimală a a0 ,a1a2a3...
(evident a0 ℤ şi a1,a2 ,a3,...0,1,2,...,9), atunci partea întreagă a lui a se notează cu aşi se
defineşte prin 0
0
, dacă 0
1 , dacă 0
aa
a
aa


.
● Mai simplu de reţinut: partea întreagă a lui a este cel mai mare număr întreg care nu îl depăşeşte
pe a (este aşadar cel mult egal cu a); dacă facem apel la reprezentarea pe axă a numerelor reale,
atunci aeste primul număr întreg din stânga lui a .
● În baza axiomei lui Arhimede, se poate spune şi: pentru orice număr real a , există un unic număr
întreg, notat cu a, astfel încât aa a1; aşadar, pentru orice aℝ avem: ak ℤ dacă şi
numai dacă k a k 1.
● Prin definiţie, partea fracţionară a numărului real a este aa a; evident a0,1.
● Vom trece în revistă câteva proprietăţi şi rezultate utile, des folosite în rezolvarea problemelor.
P 1. a 1aa , aℝ.
P 2. a k ak,aℝ,k ℤ.
P 3. k k,kℤ,0,1.
P 4. a k ak,aℝ,k ℤ.
P 5. a ka,aℝ,kℤ.
P 6. aa,aa, aa0,aℝ.
P 7. Dacă a,bℝşi ab, atunci a b 1.
( Reciproca este falsă; e suficient un contraexemplu:
11
,
33
a b )
P 8. aba bℤ,a,bℝ.
P 9. aba bab1,a,bℝ.
P 10. xx1, xℝ \ ℤ .
P 11. 1
2,.
2
aaaa

 
ℝ (identitatea lui Hermite; de remarcat că aceasta admite o
generalizare destul de des utilizată: 1 2 1
... , , .
n
a a a a na a n
nnn


ℝℕ)
P 12. Exponentul numărului prim p din descompunerea în factori primi ai numărului n! este
2 3 ....
nnn
ppp


