See discussions, stats, and author profiles for this publication at: https://www.researchgate.

net/publication/330425174

ROMÂNII ȘI ETNIILE CONLOCUITOARE DIN BASARABIA ÎN ISTORIOGRAFIE,

SURSE ISTORICO-ETNOGRAFICE ȘI CARTOGRAFICE (1812-1918)

Book · December 2018

DOI: 10.6084/m9.figshare.12120897

CITATIONS READS

0 264

2 authors, including:

Adrian Dolghi
Institute of Cultural Heritage, Chisinau, Republic of Moldova
39 PUBLICATIONS   3 CITATIONS   

SEE PROFILE

Some of the authors of this publication are also working on these related projects:

The Role of historical Politics in Formation of dominant political values in countries of Eastern Europe and the Baltic / Роль исторической политики в
формировании доминирующего политического мировоззрения в странах Восточной Европы и Прибалтики View project

Evolution of traditions and ethnic processes in the Republic of Moldova: theoretical and applicative support in promoting ethno-cultural values and social cohesion
View project

All content following this page was uploaded by Adrian Dolghi on 13 April 2020.

The user has requested enhancement of the downloaded file.

 INSTITUTUL PATRIMONIULUI CULTURAL

ROMÂNII ȘI ETNIILE CONLOCUITOARE

DIN BASARABIA ÎN ISTORIOGRAFIE, SURSE
ISTORICO-ETNOGRAFICE ȘI CARTOGRAFICE
(1812-1918)
Adrian DOLGHI, doctor în istorie, cercetător științific, director
adjunct pentru activitatea științifică, Institutul Patrimoniului
Cultural.
Licențiat în istorie (2005), magistru în istorie (2006), doctor în
istorie (2010).
Sfera intereselor sale științifice: antropologie culturală, viața
cotidiană în RSS Moldovenească, politica statului sovietic față
de cultură și învățământ, Istoria Europei, didactica istoriei.
Participant în 5 proiecte de cercetare. A publicat 1 monografie,
1 atlas științific, 40 de articole științifice, 2 manuale școlare,
2 ghiduri metodologice, cca. 50 de materiale didactice. A
prezentat 40 de comunicări la conferințe științifice naționale și
internaționale.

Alina FELEA, doctor în istorie, conferențiar cercetător,

cercetător științific superior, Institutul de Istorie.
Licențiat în istorie (1996), doctor în istorie (2001), conferențiar
cercetător (2008).
Sfera intereselor sale științifice: mentalități şi cotidian în Epoca
Medievală şi Epoca Modernă; Istoria familiei în spațiul românesc;
moştenirea testamentară în Europa de Est şi Sud-Est (sec. XVII-
XIX); istoria oraşelor medievale din Estul Europei; integrarea
europeană şi țările Europei de Est.
Participant în 7 Proiecte de cercetare, incusiv în 1 în calitate
de conducător. A publicat 1 monografie, 1 atlas științific, peste
100 articole științifice, 1 manual pentru treapta universitară, 2
manuale școlare. A prezentat peste 70 de comunicări la conferințe
naționale și internaționale.
 INSTITUTUL PATRIMONIULUI CULTURAL

Adrian DOLGHI, Alina FELEA

ROMÂNII ȘI ETNIILE CONLOCUITOARE

DIN BASARABIA ÎN ISTORIOGRAFIE,
SURSE ISTORICO-ETNOGRAFICE
ȘI CARTOGRAFICE
(1812-1918)

Culegere de studii

Chișinău
2018
Lucrarea a fost recomandată pentru publicare de către
Consiliul Ştiinţific al Institutului Patrimoniului Cultural în
ședința din 13 decembrie 2018 (proces-verbal nr. 6)

Recenzenți:
Valentin TOMULEȚ, doctor habilitat, profesor universitar,
Universitatea de Stat din Moldova,
Institutul de Istorie
Valentina URSU, doctor, conferențiar universitar,
Universitatea Pedagogică de Stat „I.Creangă”
din Chișinău
Ion DUMINICA, doctor, conferențiar cercetător,
Institutul Patrimoniului Cultural

Redactor: Tamara OSMOCHESCU

Descrierea CIP a Camerii Naționale a Cărții

Dolghi, Adrian.
Românii şi etniile conlocuitoare din Basarabia în istoriografie,
surse istorico-etnografice şi cartografice (1812-1918) : Culegere
de studii / Adrian Dolghi, Alina Felea ; Inst. Patrimoniului Cultu-
ral. – Chişinău : S. n., 2018 (Tipogr. "Notograf Prim"). – 264 p.
Referinţe bibliogr.: p. 236-251 şi în subsol. – Indice de nume :
p. 252-263. – 200 ex.
ISBN 978-9975-84-079-8.
94(478)"1812/1918":323.15
D 64

© Adrian Dolghi, Alina Felea

 CUPRINS
Cuvânt înainte ........................................................................ 7
CAPITOLUL I
ROMÂNII DIN BASARABIA ȘI ETNIILE
CONLOCUITOARE ÎN SURSE ȘI HĂRȚI
1. Românii din Basarabia în contextul politicii expansioniste
a Imperiului Rus: în abordările teoreticienilor marxiști, în
manualele și sintezele de istorie din URSS (1922-1965)
(Adrian Dolghi) .................................................................. 10
2. Români, moldoveni sau volohi? Populația majoritară din
Basarabia în sursele Imperiului Rus (sec. al XIX-lea – înc.
sec. XX)
(Adrian Dolghi, Alina Felea) ............................................. 29
3. Reprezentarea populației românești și a etniilor conlocuitoare
din Basarabia în hărțile din Imperiul Rus (sec. al XIX-lea –
înc. sec. XX)
(Adrian Dolghi, Alina Felea) ................................................ 70

CAPITOLUL II
SURSE ȘI EXPERIENȚE ÎN CERCETAREA
PATRIMONIULUI CULTURAL-ISTORIC
1. Cartografierea patrimoniului cultural și istoric din spațiul
Pruto-Nistrean
(Adrian Dolghi) .................................................................. 106
2. Reprezentarea Basarabiei în albumele cartografice alcătuite de
K. Gribanov sub forma cărților de joc
(Adrian Dolghi, Alina Felea) ............................................ 132
3. Patrimoniul istoric: câteva documente privind ispravnicii în
Basarabia (1816-1818)
(Alina Felea) ................................................................... 142
 CAPITOLUL III
ROMÂNII DIN BASARABIA ȘI ETNIILE
CONLOCUITOARE: CĂSĂTORIILE MIXTE
(1812 - ANII 40 AI SEC. AL XIX-LEA)
1. Aspecte ale căsătoriilor românilor ortodocși din Basarabia cu
eterodocșii (primele decenii ale sec. al XIX-lea)
(Alina Felea) ..................................................................... 166
2. Considerații asupra căsătoriilor ortodocşilor cu credincioşii de
rit vechi în Basarabia (1813-1837)
(Alina Felea) ...................................................................... 192
3. Din istoria căsătoriilor ortodocşilor cu molocanii în Basarabia
(1813-1837)
(Alina Felea) ...................................................................... 204
4. Căsătoriile românilor (moldoveni) cu ţiganii în Basarabia
(1812-1822)
(Alina Felea) ..................................................................... 214

Încheiere ............................................................................... 234

Bibliografie ........................................................................... 236

Indice de nume ..................................................................... 252
Indice geografic .................................................................... 258

6
 CUVÂNT ÎNAINTE

Studierea multiaspectuală a istoriei Basarabiei rămâne a

fi o direcție științifică prioritară a istoricilor din Republi-
ca Moldova, în contextul necesității elucidării unor aspecte
necercetate până în prezent, a revizuirii unor mituri insti-
tuite de istoriografia sovietică aservită regimului politic și
propagandei. Problemele istorice-cheie din istoria recentă a
Republicii Moldova sunt în strânsă legătură cu istoria teri-
toriului dintre Prut și Nistru din perioada 1812-1917/1918.
Culegerea de studii cuprinde zece articole elaborate de
către autori în colaborare și individual, unele dintre ele sunt
publicate pentru prima dată, iar unele sunt la a doua ediție,
fiind actualizate și completate substanțial, din motiv că re-
vistele de specialitate au anumite rigori ce țin de volumul
articolelor și caracterul concis al materialelor prezentate.
Formatul unei culegeri de studii a permis autorilor să extin-
dă articolele cu materiale, completări, analize, de asemenea
și cu un suport documentar și imagini, care contribuie la o
elucidare mai complexă a problemelor abordate.
Capitolul I a prezentei culegeri de studii cuprinde trei
subiecte care sunt în conexiune directă, deși reflectă reali-
tăți istoriografice și cartografice din sec. al XIX-lea și sec.
XX. În primul studiu este reflectat modul în care erau priviți
românii din Basarabia în contextul politicii expansioniste
a Imperiului Rus în operele teoreticienilor marxiști și în
manualele și sintezele de istorie sovietice, acele materia-
le didactice care stăteau la baza formării cadrelor didacti-
co-științifice din URSS și care educau tânăra generație, for-
mându-i o anumită viziune. Autorii sovietici ai manualelor
și sintezelor de istorie au tratat subiectul apartenenței popu-

7
lației majoritare a Basarabiei – românii și anexarea Basara-
biei în evidentă contradicție cu postulatele „clasicilor”, dar
respectând linia trasată de partid, linie care încă mai este
respectată și de un segment al istoriografiei din Republica
Moldova, de aici și necesitatea revenirii la cercetarea unor
subiecte insuficient sau unilateral elucidate. Se vede clar că
populației majoritare din Basarabia i-a fost atribuită o iden-
titate nouă – de moldoveni în calitate de popor distinct de
poporul român (a se vedea studiul 1). Această situație vine
în contradicție și cu sursele oficiale și cu istoriografia rusă
din sec. al XIX-lea, care identificau în Basarabia o popu-
lație majoritară românească numită români, moldoveni sau
volohi (a se vedea studiul 2). Autorii acestor surse (înalți
demnitari de stat, etnografi, cartografi etc.) au constatat în
studiile lor o stare de facto, reprezentând și cartografic com-
ponența etnică a Imperiului Rus, cuprinzând Basarabia, și
localizând geografic în regiune o populație majoritară româ-
nească împreună cu etniile conlocuitoare (a se vedea studiul
3). Cercetările etnografice și cartografice din Imperiul Rus
reflectă politica națională a statului – de asimilare și rusifi-
care a populațiilor din teritoriile anexate, iar istoriografia
sovietică prezintă unilateral subiectele, teritoriile cucerite
au fost considerate în continuare eliberate, impactul asupra
dezvoltării societății a fost eminamente pozitiv și progresiv,
iar identitatea populației era determinată de partid.
În elucidarea subiectelor din istoria națională este im-
portantă valorificarea corectă a surselor documentare și car-
tografice existente, a experienței în acest domeniu de până
acum. Cercetarea experienței cartografierii patrimoniului
cultural-istoric din spațiul Pruto–Nistrean de către cercetă-
torii din RSS Moldovenească și Republica Moldova con-
tribuie la valorificarea datelor etno-demografice și istorice,

8
punând bazele unei noi direcții de cercetare–cartografia et-
noistorică. Capitolul II reflectă în sensul menționat expe-
riența existentă până în prezent în domeniul cartografierii
istoriei Basarabiei și a patrimoniului cultural-istoric (a se
vedea studiul 1), precum și unele aspecte ale valorificării
surselor în cercetarea istorică a spațiului Pruto-Nistrean (a
se vedea studiile 2 și 3).
Sursele documentare atestă o conviețuire a populației
majoritare românești din Basarabia, în marea ei majoritate
de confesiune ortodoxă, cu reprezentanți ai mai multor et-
nii, unii dintre ei fiind de confesiune romano-catolică, pro-
testantă, armeano-gregoriană etc. Conlocuirea lor în acest
spațiu nu s-a rezumat doar la relațiile economice și politice,
dar și la cele sociale din comunitate și la cele maritale. Ast-
fel, vom constata, că, în pofida restricțiilor religioase din
partea Bisericii Ortodoxe și autorităților civile erau înregis-
trate atât cazuri de constituire a familiilor mixte din punct
de vedere religios, cât și din punct de vedere social.
Capitolul III este dedicat acestui subiect incitant – căsă-
toriilor mixte.
Studiile, documentele și materialele incluse în culegerea
dată pot fi utilizate de către cercetători din diverse dome-
nii: etnologie, istorie, istoria dreptului românesc, filologie,
teologie, pot servi la elaborarea programelor de studii, la
elaborarea sintezelor și manualelor.

Valentin TOMULEȚ
doctor habilitat, profesor universitar

9
View publication stats