UNIVERSITATEA „BABEȘ-BOLYAI”

FACULTATEA DE DREPT

STUDIU DE CAZ

SUCIU ANDREIA-LILIANA
DREPT , AN II
GRUPA 213
 1. Descrierea situației concrete

1.1.Încadrarea juridică a faptei : Omor .

1.2.Istoricul faptei
În vara anului 2005 , Christine Smith , în vârstă de 20 de ani venise in Cluj-
Napoca pentru a susține examenul de admitere la facultatea de
medicină,cazându-se la o pensiune din zona gării împreuna cu prietena ei Anne.
Circulând cu tramvaiul, cunoaște un tânăr pe nume Vlad Alexandru , prezentându-
se ca fiind un tânăr student la arhitectură . În după-amiaza zilei de 29 iulie ,
Christine pleacă spre facultate pentru a se interesa de un loc de cazare in cămin.
Din acel moment este de negăsit, prietena ei anunțând poliția a doua zi .

2.Analiza cazului din punct de vedere al

psihologiei juridice

2.1.Faza pre-infracțională
În această etapă se constituie premisele subiective ale săvârșirii faptei de
omor ce au fost determinate atât de boala psihică a lui Vlad Alexandru, cât și de
traumele lui pe care le are încă din copilărie . Ideea de a săvârși acest omor ia
naștere încă din prima clipă când acesta a văzut-o pe Christine , care semăna cu
sora lui decedată. Tânărul avea o mica locuință la țară unde nu stătea nimeni ,
acolo avea amenajat un salon cu diferite instrumente printre care cuțite ,
foarfece , cătușe și un dormitor pregătit pentru un cuplu . Pentru a-și pune în
aplicare acest plan , o urmărește pe Christine 5 zile la rând .

2.2.Faza infracțională propriu-zisă

În această fază se poate observa ușor comportamentul tânărului care trece
la acțiune. În mod neobișnuit el nu se gândește la consecințe , sau la gravitatea ce
este constituită de această faptă sau la unele întâmplări , lucruri sau chiar
persoane care ar putea apărea și ar împiedica aducerea planului sau la bun sfârșit.
Astfel , în data de 29 iulie , aproximativ în jurul orei 14 , tânăra pleacă spre
facultate . V.A o urmărește până în parcul de pe strada unde se află facultatea și se
năpustește asupra ei doborând-o la pământ. O strânge de gât după care scoate
cuțitul aflat la el și o taie pe tot corpul în 39 de părți .

2.3.Faza post-infracțională
După săvârșirea actului infracțional , V.A. a fugit de la locul faptei , lăsând
victima in același loc , unde a fost găsită de polițiști și identificată. După câteva ore
, prietena victimei , Anne, a mers la poliție pentru a da declarații , menționând de
un tânăr care s-ar fi ținut după Christine câteva zile . După mesajele din telefonul
victimei , după declarația prietenei ei , poliția l-a căutat pe inculpat în
apartamentul lui unde nu au găsit nimic . Din întrebările puse vecinilor , polițiștii
au mers la casa lui de la țară unde au găsit acel salon unde erau diferite
instrumente și poze cu mai multe tinere care erau decedate având același număr
de tăieturi : 39 . V.A a fost găsit în zona casei lui și arestat pentru omor ,
recunoscându-și fapta. Dar dupa multe analize , el a fost scutit de arest pentru
problemele lui mintale , fiind închis într-un ospiciu .

3.Tipologia infractorului și caracterizarea acestuia

 Conform tipologiei infractorului , Vlad Alexandru se încadrează în tipologia
infractorului alienat , fiind autorul unui fapt de neexplicat . Analizându-i
comportamentul și stările prin care trece , și faptul că victima seamăna cu sora sa
decedată din cauza cancerului , putem spune că acesta este stăpânit de mânie
pronunțată , de emoții puternice , necontrolate. Faptul că a atacat din „senin” ,
când victima era cu spatele este o altă caracterizare a acestui tip de infractor . Cele
39 de tăieturi de pe corpul adolescentei duc mai mult spre masochism , spre
infractorul sexual, cu excepția că victima nu a fost abuzată , violată.

4.Efectul măsurilor intreprinse de cel care a

cercetat cazul

Unul dintre anchetatorii care s-au ocupat de acest caz a fost Stanciu Andrei.
Volumul de muncă a fost imens. Au fost cercetați 1.500 dintre cei mai periculoși
infractori pentru a se stabili ceas de ceas unde au fost și ce au făcut în ziua de 29
iulie, data când a fost gasită victima . Anchetatorul l-a audiat în numeroase
momente pe făptuitor , încercând și explicându-i fel și fel de ipoteze pentru a reuși
să afle motivul adevărat al acestei oribile crime . Într-un final , după zile și nopți
grele , a aflat motivul : sora lui decedată din pricina cancerului , el simțindu-se
vinovat că nu a putut-o ajuta îndeajuns incât să depășească situația critică . Acest
anchetator , Stanciu Andrei a fost printre cei mai buni din țara noastră , calitățile
lui principale fiind răbdarea , corectitudinea și înțelepciunea.

5.Concluzii

În final , analizând stările făptuitorului și deficiențele lui , din punct de

vedere al categoriilor de infractori acesta s-ar încadra ăn categoria criminaliilor in
serie , deoarece , conform anchetatorilor , acele poze din casa lui erau femei
decedate , mai bine spus ucise și ele , doveziile ducând spre infractorul nostru .
Acest tip de infractor se caracterizează prin crimele multiple pe care le comite ,
prin acționarea lor , dispunând de intuiție în alegerea victimelor .
Factorii ce l-au determinat pe V.A. să comită această crimă oribilă au
fost în mod special traumatismele sale din copilărie , starea sa pisihică și faptul că
nu avea familie . În mintea lui juca multe roluri , drept dovadă fiind prezentarea
din cazul nostru de față : student la arhitectură.
Erorile comise de infractorul din acest caz au fost legate de acel
laborator din casa lui de la țară expus la vedere , în mod special instrumentele și
pozele victimelor . Consider că și victima a avut erorile ei , prima fiind
interacționarea cu un străin , din oraș străin și nou și faptul că a mers singură prin
parcul acela , nefiind o zonă foarte populată . În ceea ce privește evitarea acestei
fapte , din punctul meu de vedere ar fi putut fi evitată dar nu prea . Ar fi putut fi
evitată prin însoțirea victimei , să nu fie singură , și prin anunțarea poliției in cazul
în care ar fi bănuit că este urmărită , și nu ar fi putut fi evitată deoarece , în aceste
zile nimeni nu știe care și cum gândește , ce fel de infractor și om sadic se află în
spatele acestor fețe zâmbitoare de pe stradă , și ce gând are fiecare ; dar totuși ,
să fim precauți .

Bibliografie

Buș.I . Psihologie judiciara , suport de curs , Cluj-Napoca

http://psihoconsultanta.wordpres.com – Psihologie online-