Actimel

( Monografie )
Acest document ofer` informa]ii
referitoare la studiile [tiin]ifice efectuate
pentru demonstrarea efectelor benefice
ale consumului de Actimel referitoare
la îmbun`t`]irea st`rii de s`n`tate a
organismului, precum [i la înt`rirea ap`r`rii
naturale a organismului prin ac]iunea asupra
celor 3 linii de ap`rare a intestinului.
 Natura a înzestrat corpul uman cu un sistem complex de bariere [i mecanisme de ap`rare
CUPRINS
care s` ne protejeze împotriva îmboln`virilor [i bolilor.

Sistemul natural de ap`rare al organismului sufer` varia]ii ciclice [i este adesea influen]at
de modul în care tr`im.

Exist`, desigur multe lucruri pe care le putem face pentru a înt`ri ap`rarea natural` a
organismului: exerci]iul fizic, o diet` echilibrat` [i odihn`.

Totu[i, acum exist` un nou aliat al ap`r`rii naturale: ACTIMEL, UN ALIMENT PROBIOTIC

O b`utur` probiotic` numit` ACTIMEL 1.1 Microorganismele probiotice [i alimentele probiotice

1.2 Lactobacillus casei IMUNITASS [i Actimel
1.3 Actimel supravie]uie[te pasajului prin tractul gastrointestinal
1.4 Compozi]ia [i valoarea nutri]ional`
1.5 Indica]ii de consum
1.6 Recomand`ri

CONCEPTUL DE APåRARE NATURALå A ORGANISMULUI

2.1 Sistemul natural de ap`rare al organismului

2.2 Microflora intestinal`: prima linie de ap`rare
2.3 Epiteliul intestinal: a doua linie de ap`rare a organismului
2.4 Sistemul imun al intestinului: a treia linie a ap`r`rii
2.5 Bacteriile probiotice interac]ioneaz` cu cele trei linii de ap`rare a organismului
2.5.1 Efectele probioticelor asupra microflorei
2.5.2 Efectele probioticelor asupra mucoasei intestinale
2.5.3 Efectele probioticelor asupra sistemului imun intestinal

ACTIMEL ßI APåRAREA NATURALå A ORGANISMULUI

3.1 Efectele Actimel asupra microflorei intestinale

3.2 Efectele Actimel asupra mucoasei intestinale
3.3 Efectele Actimel asupra parametrilor sistemului imun
3.3.1 Efectele Actimel asupra GALT
3.3.2 Efectele Actimel asupra sistemului imun sistemic

EFECTELE BENEFICE ALE CONSUMULUI DE ACTIMEL ASUPRA

MECANISMELOR DE APåRARE ALE ORGANISMULUI

4.1 Actimel poate reduce severitatea episoadelor de diaree la copiii mici

4.2 Actimel poate reduce inciden]a diareei acute la copiii mici
4.3 Actimel poate reduce durata infec]iilor de iarn` la subiec]ii vârstnici
4.4 Actimel poate cre[te rata de eradicare a Helicobacter pylori

 
 1.1 Microorganismele probiotice [i alimentele probiotice
1.2 Lactobacillus casei IMUNITASS [i Actimel
ACTIMEL, 1.3 Actimel supravie]uie[te pasajului prin tractul gastrointestinal
UN ALIMENT 1.4 Compozi]ia [i valoarea nutri]ional`
1.5 Indica]ii de consum
PROBIOTIC 1.6 Recomand`ri
 1.1 Microorganismele probiotice [i
alimentele probiotice
Conform comisiei de exper]i apar]inând Organiza]iei pentru agricultur` [i alimente (FAO)
[i Organiza]iei Mondiale a S`n`t`]ii, probioticele sunt: „microorganisme vii, care dac`
sunt administrate în cantit`]i adecvate, au efecte benefice în ceea ce prive[te s`n`tatea
organismului”. Organismele vii pot fi fie levuri, fie bacterii, care sunt definite printr-un nume
specific de tulpin` [i sunt înregistrate în colec]ia de culturi interna]ionale.
Genul: Lactobacillus
Specia: casei
Numele înregistrat în colec]ie: DN 114-001
În viziunea ISLI (Institutul Interna]ional de ßtiin]` a Vie]ii) defini]ia probioticelor a fost extins`
[i astfel a ap`rut termenul de aliment probiotic. Un aliment probiotic este un aliment care
con]ine probiotice vii în cantitate suficient` astfel încât s` exercite beneficii asupra s`n`t`]ii
organismului gazd`.
Bacteria care exist` într-un produs probiotic trebuie s` îndeplineasc` urm`toarele condi]ii:
• Anterior inger`rii, probioticele s` fie prezente sub form` de celule vii [i în cantit`]i
mari, de preferat
• Probioticele s` fie stabile [i s` r`mân` viabile pe întreaga perioad` de valabilitate a
produsului
• Probioticele s` poat` s` reziste pasajului prin tractul gastrointestinal
În ultimii ani, studierea efectelor benefice asupra s`n`t`]ii care rezult` în urma inger`rii de
probiotice [i a mecanismelor de ac]iune ale probioticelor a devenit un teren activ pentru
cercetare. Fiecare tip sau/[i combina]ii de probiotice trebuie evaluate pentru calit`]ile lor,
pentru c` combina]ii diferite de probiotice au propriet`]i diferite.
Supravie]uirea tulpinii probiotice de-a lungul pasajului prin tractul gastrointestinal nu este
în prezent inclus` în defini]ie, dar Danone consider` aceast` condi]ie ca fiind un criteriu
important pentru a decide dac` o tulpin` probiotic` este într-adev`r capabil` s` exercite
efecte benefice asupra s`n`t`]ii.
De-a lungul tranzitului gastrointestinal, tulpinile bacteriene scad foarte mult, în condi]iile unui
stres fiziologic (aciditatea, enzimele digestive [i s`rurile biliare), care afecteaz` supravie]uirea
acestora [i astfel afecteaz` beneficiile asupra s`n`t`]ii.
 
1.2 Lactobacillus casei IMUNITASS [i Actimel
Conform defini]iei ILSI, Actimel este un aliment probiotic, care con]ine 2 tulpini care se g`sesc
în mod obi[nuit în iaurt [i ale c`ror efecte sunt cunoscute de peste 80 de ani (iaurturile Danone
au fost vândute de farmaci[ti pentru copiii care sufereau de diaree). Actimel mai con]ine [i
o tulpin` specific` cu propriet`]i probiotice, proprietate a firmei Danone [i cunoscut` sub
denumirea de Lactobacillus casei IMUNITASS .
Numele de Actimel provine din flamand`, “actieve melk” care înseamn` lapte activ, ceea ce
subliniaz` eficacitatea efectelor acestui produs asupra s`n`t`]ii.
Actimel este un aliment probiotic rezultat din expertiza [tiin]ific` a grupului Danone, în urma
a mai multor ani de cercetare.
Acest produs probiotic con]ine o cantitate de 108ufc/g de Lactobacillus casei IMUNITASS (10
miliarde în fiecare sticlu]` de 100 g).
Aceast` concentra]ie este garantat` pe toat` perioada de valabilitate a produsului (28 de zile
în Fran]a).
În ultimii ani, Grupul Danone, în urma cercet`rilor [tiin]ifice a demonstrat c` Actimel [i/sau
Lactobacillus casei IMUNITASS are efecte biologice, fiziologice [i clinice [i c` aceste efecte
sunt asociate cu optimizarea func]iilor organismului, rezultând înt`rirea ap`r`rii naturale a
organismului.
Unit`]ile formatoare de colonii sunt unit`]i de m`sur` a bacteriilor viabile.
1.3 Actimel supravie]uie[te pasajului
prin tractul gastrointestinal
În timpul tranzitului gastrointestinal, num`rul de tulpini bacteriene scade drastic datorit`
stresului fiziologic (aciditate, prezen]a enzimelor digestive [i a s`rurilor biliare). Se consider`
c` supravie]uirea microorganismelor probiotice este necesar` pentru a putea exercita efecte
benefice asupra organismului gazd`. Într-adev`r, conform unor publica]ii [tiin]ifice, pentru a
putea avea efecte benefice este necesar` o concentra]ie de 108 ufc/g de suc intestinal.
Supravie]uirea Actimel a fost demonstrat` in vitro, pe modele animale [i în studii clinice.
 • Studiile in vitro: Un alt studiu efectuat pe [oareci cu flor` asociat` celei umane a demonstrat c`
Lactobacillus casei IMUNITASS a supravie]uit pasajului prin tractul gastrointestinal.
Supravie]uirea Lactobacillus casei IMUNITASS a fost studiat` pe un model
Cercet`torii au demonstrat de asemenea c` aceast` tulpin` este activ` din punct de
multicompartimental, iar rezultatele au demonstrat capacitatea lui de a rezista
vedere metabolic [i poate s` participe la sinteza de proteine în timpul tranzitului.
condi]iilor fizico-chimice din tractul gastrointestinal. Rezisten]a lui a fost mult mai mare
comparativ cu cea a altor tulpini, mai ales la nivelul intestinului sub]ire. ßoarecii au fost hr`ni]i în fiecare zi cu 0,5ml de mixtur` de Lactobacillus casei [i spori de
Bacillus subtillis. Materiile fecale au fost colectate la 6 ore dup` ingestie. Lactobacillus
• Modele animale:
casei a fost num`rat în inoculum [i în materiile fecale. Luciferaza a fost folosit` ca marker
Un studiu, efectuat pe [obolani lipsi]i de germeni a demonstrat c` Lactobacillus casei biologic de la o tulpin` modificat` de Lactobacillus casei IMUNITASS. Activitatea sa
IMUNITASS supravie]uie[te pasajului prin tractul gastrointestinal; mai mult, un alt m`surat` în inoculum [i fecale a demonstrat capacitatea Lactobacillus casei IMUNITASS
studiu efectuat pe [oareci cu flor` asociat` celei umane a demonstrat c` Lactobacillus de a supravie]ui de-a lungul pasajului gastrointestinal (vezi Figura 1.1).
casei IMUNITASS nu numai c` supravie]uie[te, dar este [i metabolic activ.
Figura 1.1: Regenerarea activit`]ii luciferazei (ac]iunea Lactobacillus casei IMUNITASS
Studiul efectuat pe [obolanii lipsi]i de germeni a demonstrat c` Lactobacillus casei de-a lungul pasajului gastrointestinal la [oareci)
IMUNITASS poate s` supravie]uiasc` pasajului prin tractul gastrointestinal chiar dac`
este ingerat singur sau împreun` cu iaurt. Cele 2 diete au con]inut Lactobacillus casei
IMUNITASS, iar concentra]ia de Lactobacillus casei IMUNITASS a fost mai mare de
108ufc/g. Lactobacillus casei IMUNITASS a fost descoperit în materiile fecale din
ambele tipuri de diet`. Referitor la metabolismul bacteriilor, concentra]ia de acetat din
fecalele [obolanilor care au primit Lactobacillus casei IMUNITASS a fost de dou` sau
trei ori mai mare decât în fecalele [obolanilor care au consumat fie doar lapte normal,
fie doar lapte fermentat (vezi Tabelul 1.1).

Tabel 1.1: Concentra]ia de bacterii lactice în laptele fermentat, diet` [i scaunele

[obolanilor lipsi]i de germeni

Y LcFM LcYFM
Lapte fermentat C 8.7 ± 0.1 8.7 = 0.1
Lactobacillus casei DEFENSIS 6.7 ± 0.2 0 6.6 = 0.1
Lactobacillus bulgaricus 8.5 ± 0.1 0 9.1 = 0.1
Streptococcus thermophilus Vârsta culturii de Lactobacillus casei IMUNITASS inoculate (zile) µ unit`]i de luminozitate
Dieta C 8.2 8.2 relativ`/ufc
Lactobacillus casei DEFENSIS 6.2 0 6.1
Lactobacillus bulgaricus 7.8 0 8.6 • Studii clinice:
Streptococcus thermophilus
Fecale 0 9.3 ± 0.1 9.4 = 0.2 Studiile efectuate pe oameni au confirmat datele ob]inute pe animale, demonstrând
Lactobacillus casei DEFENSIS 8.2 ± 0.2 0 ND c` Lactobacillus casei IMUNITASS supravie]uie[te pasajului prin tractul gastrointestinal
Lactobacillus bulgaricus ND 0 9.0 = 0.9 [i c` probioticele care sunt izolate din scaune au o concentra]ie între 106 ufc/g [i 108
Streptococcus thermophilus
ufc/g (vezi Figura 1.2). În plus, este o bacterie tranzitorie [i nu colonizeaz` tractul
intestinal. De aceea Actimel poate s` aib` efecte benefice doar dac` este consumat
Legend`:
cu regularitate.
Y= lapte fermentat cu fermen]i de iaurt; LcFM = lapte fermentat doar cu L. casei

LcYFM = lapte fermentat cu L. casei [i culturi de iaurt; ND = nedeterminat

Valorile reprezint` media ± SD (n=8)

 
 Figura 1.2: Modific`ri în cantitatea (în log10 ufc/g) de Lactobacillus casei IMUNITASS în
scaunele a 10 voluntari s`n`to[i dup` ingestia de Actimel (valorile reprezint`
media±SEM)
1.4 Compozi]ia [i valoarea nutri]ional`
Pe lâng` faptul c` Actimel este un produs s`n`tos, are [i un gust foarte bun, o condi]ie
impus` de Danone.
Actimel este disponibil în formatul standard (1.6% gr`simi), sau cu 0% gr`simi sau cu 0% zah`r.
Aromele disponibile sunt c`p[uni, ananas, fructe de p`dure, portocale, multifruct, vanilie,
nuc` de cocos, cire[e [i banane.
Procesul tehnologic, care este similar celui folosit pentru iaurturi, implic` combinarea laptelui
fermentat cu Lactobacillus casei IMUNITASS [i a laptelui dulce fermentat cu fermen]i de iaurt,
preparate în conformitate cu metoda iaurtului amestecat folosit` în procedurile tradi]ionale.
Calitatea este strict controlat` prin intermediul testelor extinse atât din timpul produc]iei cât
[i pentru produsul final. Actimel corespunde tuturor cerin]elor referitoare la compozi]ie [i
etichetare din toate ]`rile unde este vândut.
10
Compozi]ia nutri]ional` a diferitelor tipuri de Actimel este prezentat` în tabelul 1.2.
Tabel 1.2
1.5 Indica]ii de consum
Ca orice produs lactat, Actimel poate fi consumat de persoane de toate vârstele. Totu[i în
Fran]a [i în ]`rile unde exist` restric]ii legislative referitoare la consum: din motive legislative
Actimel nu se vinde în Fran]a pentru alimenta]ia copiilor mai mici de 3 ani, pentru c` aceste
alimente trebuie s` se conformeze cu legisla]ia referitoare la alimente speciale. Sintagma
„potrivit pentru alimenta]ia copiilor mai mari de 3 ani” apare în aceste documente. Totu[i,
conform ultimelor informa]ii, consumul de Actimel poate fi benefic pentru copiii mici în
momentul diversific`rii dietei.
Nu a fost observat nici un efect advers al consumului de Actimel în 12 trialuri clinice (766 de
subiec]i au consumat acest produs), iar studiile post marketing au ar`tat c` Actimel este bine
tolerat.
Mai mult, Lactobacillii nu au fost niciodat` asocia]i cu reac]ii alergice [i nici un raport nu a
publicat vreodat` informa]ii referitoare la reac]iile alergice la bacteriile de acid lactic, inclusiv
studiile clinice care au inclus indivizi cu risc crescut de a dezvolta alergii. Astfel, prezen]a
probioticului Lactobacillus casei IMUNITASS în Actimel nu este considerat` un risc alergenic
adi]ional.
1.6 Recomand`ri
Beneficiile Actimel asupra s`n`t`]ii pot fi ob]inute dac` se consum` o sticlu]` zilnic, în special
la micul dejun sau la fel de bine la orice or` din zi.
Produsul trebuie p`strat rece la temperatura din frigider (c`ldura omoar` culturile vii) [i
consumat înainte de expirarea valabilit`]ii produsului.
11
 2.1 Sistemul natural de ap`rare a organismului
2.2 Microflora intestinal`: prima linie de ap`rare
2.3 Epiteliul intestinal: a doua linie de ap`rare a organismului
CONCEPTUL 2.4 Sistemul imun al intestinului: a treia linie a ap`r`rii
2.5 Bacteriile probiotice interac]ioneaz` cu cele trei linii de
DE APåRARE ap`rare a organismului
2.5.1 Efectele probioticelor asupra microflorei
NATURALå A 2.5.2 Efectele probioticelor asupra mucoasei intestinale.
ORGANISMULUI 2.5.3 Efectele probioticelor asupra sistemului imun intestinal
 2.1 Sistemul natural de ap`rare a organismului 2.2 Microflora intestinal`: prima linie de ap`rare

În tractul gastrointestinal exist` un ecosistem microbian extrem de divers, aici coexistând cel
Radicalii liberi, compu[ii str`ini organismului, microorganismele patogene [i stresul (cauzat
pu]in 400 de specii de bacterii [i aproximativ 1014 bacterii, de 10 ori mai multe în compara]ie
de situa]ii psihologice [i fiziologice provocatoare) sunt câ]iva dintre factorii de agresiune care
cu celulele organismului uman. Microflora genereaz` o intens` activitate metabolic`, mai ales
pot ataca organismul. Dar organismul [i-a dezvoltat un sistem complex de ap`rare natural`
în colon [i joac` un important rol fiziologic în organismul gazd`.
pentru a se proteja eficient [i deci de a men]ine un status de s`n`tate [i de bine general.
În microflora adultului exist` bacterii dominante (> 109 ufc/g), subdominante (106-108 ufc/g)
Într-adev`r, corpul uman are propriul sistem natural de ap`rare, dar adesea rolul important al
– bacterii endogene sau flora intestinal` permanent` – [i bacteriile de tranzit (<106 ufc/g). În
tractului gastrointestinal ca unul dintre sistemele majore de ap`rare este subestimat.
func]ie de num`rul bacteriilor ingerate, bacteriile de tranzit vor fi prezente în num`r variabil.
În special, intestinul este responsabil nu doar pentru digestia alimentelor, dar [i pentru o Cele mai multe dintre bacteriile care reu[esc s` str`bat` bariera stomacului [i intestinului sub]ire
mul]ime de alte func]ii: hormonale, motorii, nervoase [i imune. Unele dintre aceste func]ii vor fi viabile [i metabolic active. Unele dintre aceste bacterii sunt folositoare organismului
sunt responsabile de instituirea unei bariere eficiente împotriva agresiunilor externe. Criptele gazd`, cum ar fi cele din genul : Bifidobacterium [i Lactobacillus. Alte bacterii cu poten]ial
[i vilozit`]ile creeaz` o suprafa]` mare (>300m2), care constituie cea mai important` interfa]` patogen pot fi d`un`toare organismului (vezi Figura 2.2).
a organismului uman cu mediul exterior.
Figura 2.2: Flora benefic` [i d`un`toare
Aceast` important` func]ie de ap`rare a intestinului se bazeaz` pe cele 3 linii de ap`rare a
Efecte d`un`toare/patogene Func]ii de ap`rare a s`n`t`]ii
intestinului (vezi Figura 2.1):
• Microflora
• Mucoasa intestinal`
• Sistemul imun al intestinului (GALT, ]esut limfoid asociat tubului digestiv )

Figura 2.1: Cele 3 linii de ap`rare ale intestinului

Microflora

Bacteriile de acid lactic, cum ar fi cele din genul Lactobacillus, nu produc substan]e de
putrefac]ie [i din aceast` cauz` sunt considerate benefice. Pe de alt` parte, multe tulpini
Mucoasa anaeroba sau aerobe pot produce substan]e d`un`toare cum ar fi amoniacul, hidrogenul
intestinal`
sulfurat, amine, fenoli, indoli [i acizi biliari secundari. Aceste substan]e pot cauza injurii
Sistemul
imun intestinului sau dac` sunt absorbite pot conduce la apari]ia unor boli.
intestinal
legat de
sistemul
Pentru a preveni aceste efecte este important s` se creasc` sau s` se men]in` un nivel înalt
imun al florei benefice.
sistemic

Intestinul, cel mai mare organ limfoid al organismului, este un organ complex care joac` un
rol important în ap`rarea organismului. Nefunc]ionalitatea uneia sau a mai multe dintre cele
3 componente poate conduce la dezvoltarea a diverse patologii.
Una dintre cele mai importante func]ii ale microflorei este de ac]iona ca o barier` protectiv`
împotriva a unui num`r larg de patogeni prin prevenirea coloniz`rii acestora. Aceast`
func]ie se realizeaz` prin procesul de „interferen]` bacterian`” care se refer` la capacitatea
microorganismelor de a împiedica adeziunea [i efectele toxice ale patogenilor microbieni din
vecin`tate sau invadatori.

14 15
 În prezent s-a demonstrat c` microflora intestinal` asigur` protec]ie împotriva unei game
largi de agen]i patogeni intestinali, inclusiv anumite forme de Clostridia, Escherichia coli,
Salmonella, Shigella [i Pseudomonas, Candida albicans, precum [i alte levuri.
În afar` de rolul de barier` protectoare, microflora protejeaz` organismul [i prin înl`turarea
substan]elor d`un`toare care ajung sau sunt produse în colon. O serie de enzime secretate
de microflor` au roluri diferite în metabolism.
De exemplu, pH-ul sc`zut rezultat din fermenta]ia bacteriilor de acid lactic [i producerea de
acizi gra[i cu lan] scurt creeaz` condi]ii optime în tractul GI.
2.3 Epiteliul intestinal: a doua linie de
ap`rare a organismului
2
Mucoasa intestinal` are o suprafa]` de aproximativ 300m [i constituie cea mai important`
interfa]` dintre organism [i mediul exterior. Este compus` din celule [i componente ale
stromei – de la endoteliu vascular la celule epiteliale- [i stratul de mucus, un gel format
din interac]iunea a numeroase secre]ii ale mucoasei, incluzând mucin glicoproteinele, trefoil
peptide [i surfactan]i fosfolipidici. Aceast` interfa]` este perfect adaptat` func]iilor de
absorb]ie [i digestie [i constituie un teren important de interac]iune dintre mediul intern
[i extern: alimente [i micronutrien]i, antigeni, microorganisme comensale [i patogene
(vezi Figura 2.3).
Figura 2.3: Reprezentare schematic` a diferitelor nivele de organizare a tractului
gastrointestinal
16
Celulele epiteliului intestinal: enterocite, colonocite, celule caliciforme [i celulele Paneth
au dificila sarcin` de a proteja compartimentul biologic. Mecanismele de protec]ie pot fi
grupate in 3 mari categorii: stratul de mucus, permeabilitatea celular` (jonc]iunile) [i secre]ia
de peptide antimicrobiene (defensine).
Stratul de mucus: stratul de mucus care c`ptu[e[te suprafa]a celular` a epiteliului intestinal
joac` un rol protector formând nu numai o barier` fizic`, dar [i limitând capacitatea de
adeziune a bacteriilor patogene datorit` prezen]ei compu[ilor glicogenici. Datorit` localiz`rii
la suprafa]a celulelor, mucinele [i partea de glican a anumitor compu[i glicogenici ofer` o
serie larg` de zone de legare pentru bacterii [i toxine. Pe lâng` aceast` func]ie important`,
carbohidra]ii complec[i produ[i de celulele epiteliale ale tubului digestiv ac]ioneaz` ca
intermediari în interac]iunea gazd`-microbi [i servesc ca substan]e nutritive pentru microflora
intestinal`.
Permeabilitatea celular`: jonc]iunile strânse sunt structuri proteice macromoleculare foarte
regulate, care formeaz` o barier` intercelular` [i men]in o permeabilitate intestinal`
echilibrat`. Din acest motiv, penetrarea bacteriilor în fluxul sanguin [i deci împr`[tierea lor
în tot organismul este restric]ionat`. În st`ri specifice de boal`, proteinele jonc]iunilor sunt
redistribuite ca rezultat al produ[ilor bacterieni [i al altor intermediari imunitari, permi]ând
trecerea con]inutului luminal prin acest spa]iu.
Defensinele - peptide antimicrobiene epiteliale: numero[i produ[i secreta]i de epiteliu
joac` un rol esen]ial în protec]ia mucoasei. Unul dintre exemplele cele mai larg studiate
sunt defensinele, ni[te peptide antimicrobiene eliberate la suprafa]a epiteliului intestinal.
Defensinele se g`sesc în celulele Paneth, unde granulele mari secretorii sintetizeaz` peptidele
pentru a preveni proliferarea germenilor patogeni de-a lungul intestinului.
Func]ionarea mucoasei ca barier` depinde [i de integritatea fizic` a mucoasei [i de reactivitatea
ei la factorii dinamici ai ap`r`rii, cum ar fi: fluxul sangvin [i func]iile celulelor epiteliale (jonc]iuni
celulare strânse, turnover-ul celular [i recunoa[terea [i procesarea compu[ilor str`ini).
2.4 Sistemul imun al intestinului: a treia linie a ap`r`rii
Intestinul este cel mai important organ imun al corpului pentru c` con]ine aproximativ 70%
din totalul de imunoglobuline [i >106 limfocite/g de ]esut.
Sistemul imun al intestinului este cunoscut sub denumirea de ]esut limfoid asociat tubului
digestiv (GALT). El con]ine cea mai mare gam` de celule imunocompetente din organismul
uman (80% din celule B ale sistemului imun).
17
 Dac` exist` o penetrare necontrolat` de antigeni, GALT va ini]ia un r`spuns inflamator intens,
care va conduce la inflamarea mucoasei. Recrutarea celulelor imune la locul inflama]iei trebuie
foarte riguros supravegheat` pentru a preveni r`spândirea inflama]iei, care poate conduce la
apari]ia bolilor inflamatorii, cum ar fi boala inflamatorie a intestinului.
Totu[i nu toate bacteriile induc acela[i tip de r`spuns imun. Microflora endogen` provoac`
un r`spuns foarte moderat [i astfel aceast` linie a ap`r`rii nu este niciodat` amenin]at`.
Totu[i organismul uman con]ine o gam` complex` de mecanisme care interac]ioneaz` unul
cu cel`lalt. GALT [i sistemul imun sistemic sunt într-o strâns` leg`tur`: celulele sistemului
imun comunic` prin intermediul unor proteine solubile, citokine.
Este foarte important ca r`spunsurile imune ale corpului s` fie adecvate, adic` s` ac]ioneze
împotriva posibililor germeni [i nu împotriva agen]ilor externi benefici cum ar fi mâncarea.
Stimularea unui r`spuns imun [i respingerea antigenului au loc prin intermediul urm`toarelor
mecanisme:
Capturarea intraluminal` a antigenilor, de preferat prin intermediul epiteliului pl`cilor
Peyer (celulele M) [i prezentarea celulelor specializate din pl`cile Peyer [i nodulilor limfatici
mezenterici.
Circula]ia de celule limfoblastice T [i B sensibilizate prin ciclul hemolimfatic va conduce
la eliberarea de IgA specifice mature, celule plasmatice [i celule T în tot sistemul
gastrointestinal.
Implicarea IgA, care este activ` pe microorganismele enteropatice dup` ce a fost transportat`
printr-un mecanism specific prin epiteliu, numit transocitoz`.
Implicarea celulelor T mature intestinale care sunt active pe microorganismele enteropatogene,
fie prin lamina proprie, prin intermediul secre]iei de citokine de c`tre celulele CD4+ T [i
prin recrutarea de macrofage, polimorfonucleare [i mastocite, fie prin intermediul epiteliului
printr-un ansamblu neobi[nuit de celule T care car` receptori ce confer` func]ii de abilitate
imun` înn`scute [i câ[tigate. Alternativ, o inducere a unui r`spuns activ asupra toleran]ei
poate ap`rea prin activarea subseturilor de celule T reglatorii care men]in toleran]a în ceea ce
prive[te antigenii alimentari [i microflora endogen`. Acest proces este deteriorat în alergiile
alimentare [i în boala inflamatorie a intestinului.
18
2.5 Bacteriile probiotice interac]ioneaz` cu cele
trei linii de ap`rare al organismului
Dup` cum a fost men]ionat anterior, echilibrul florei intestinale este un factor important
în men]inerea unei bune s`n`t`]i a organismului gazdei. Unele condi]ii ambientale [i
fiziopatologice pot altera compozi]ia [i metabolismul microflorei în diferite grade.
Schimb`rile survenite în alimenta]ie, medicamentele (antibioticele) [i stresul pot afecta flora
intestinal` [i prin urmare parametrii fiziologici ai gazdei, [i mai precis sistemul imun.
Interac]iunea anumitor tulpini specifice de probiotice cu bariera intestinal` au fost studiate în
ultimii 20 de ani, iar efectele lor asupra diferi]ilor constituen]i sunt relativ bine stabilite, chiar
dac` mai sunt necesare câteva studii [tiin]ifice pentru a confirma detalii ale mecanismelor de
ac]iune.
2.5.1 Efectele probioticelor asupra microflorei
Multe studii au demonstrat modific`ri importante în num`rul bacteriilor din materiile fecale,
în urma consumului de tulpini probiotice specifice. În general, aceste modific`ri au constat
în cre[terea num`rului de bacterii benefice pentru s`n`tate (Lactobacillus [i Bifidobacteria) [i
sc`derea num`rului de bacterii poten]ial d`un`toare (Clostridium [i Enterococcus).
Experimentele pe animale [i studiile in vitro au demonstrat c` tulpinile probiotice protejeaz`
împotriva aderen]ei, stabilirii, reproducerii [i/sau efectelor patogene ale enteropatogenilor.
De asemenea, se cunoa[te c` probioticele ajut` la restabilirea florei intestinale dup` un
tratament cu antibiotice [i reducerea activit`]ii enzimelor pro-cancerigene produse de flora
intestinal`.
Posibilele mecanismele responsabile de rezisten]a la colonizare a bacteriilor poten]ial
d`un`toare sunt:
• Reducerea pH-ului intestinal prin producerea de acizi gra[i cu lan] scurt, considerat
ca fiind principalul mecanism prin care bacteriile produc`toare de acid lactic inhib`
cre[terea a diferite bacterii facultative.
• Producerea de substan]e antimicrobiene împotriva antigenilor specifici, prin producerea
de substan]e antimicrobiene cum ar fi bacteriocinele.
• Golirea [i/sau competi]ia pentru substraturi astfel c` nutrien]ii specifici pentru patogeni
nu mai sunt disponibili.
• Adeziunea competitiv` face anumite zone de legare refractare adeziunii patogenilor.
19

La copii, num`rul de pl`ci Peyer cre[te rapid în primii ani de via]`, din aceast` cauz` calea
oral` este un mijloc privilegiat pentru stimularea imunit`]ii dobândite.
În aceste circumstan]e, ingerarea de microorganisme vii, cum ar fi probioticele, din anumite
alimente, exercit` efecte benefice. Probioticele au un efect paliativ în situa]iile în care flora
proprie este insuficient`, dar doar dac` sunt prezente în cantit`]i suficiente în alimenta]ie (≥
108 ufc/g) [i dac` microorganismele au propriet`]i imunomodulatoare echivalente cu cele
ale bacteriilor intestinale proprii.
De la un intestin lipsit de flora bacterian`, la na[tere, la o linie de ap`rare intestinal`
eficient`.
Copiii se nasc cu un intestin steril care este rapid colonizat. Cea mai important` surs` pentru
colonizarea intestinal` este flora matern`, urmat` de flora din mediu. În primele 12-24 de ore
ale vie]ii extrauterine apar primele bacterii colonizatoare: Escherichia coli [i Enterococcus
species. Bacteriile anaerobe obligatorii apar foarte rapid. Mai târziu apar speciile de
Bifidobacterii, împreun` cu unele specii de Bacteroides, dac` copilul este hr`nit cu lapte
de mam`. La copii alimenta]i cu lapte artificial, în primul rând apar speciile de Bacteroides,
înso]ite de unele specii de Bifidobacterii. Flora copilului evolueaz` c`tre flora adultului normal
în primele 24 de luni de via]`, dar durata depinde de alimenta]ia copilului.
Diversificarea dietei este o perioad` critic`, deoarece introducerea diferi]ilor antigeni
alimentari stimuleaz` imunitatea dobândit`. Dup` cum s-a ar`tat, echilibrul florei intestinale
este un factor important în men]inerea unei s`n`t`]i optime. Stimularea coloniz`rii de bacterii
benefice ajut` la prevenirea cre[terii de tulpini d`un`toare.
2.5.2 Efectele probioticelor asupra mucoasei intestinale
Studiile pe modele animale [i studiile clinice au demonstrat c` probioticele cresc rezisten]a
la infec]ii.
Producerea de glicozidaze extracelulare care degradeaz` glicoproteinele sau mucinele.
Modificarea stratului mucusului ce acoper` suprafa]a epiteliului, prin cre[terea secre]iei de
mucus.
Afectarea permeabilit`]ii epiteliale [i reînt`rirea integrit`]ii acestei bariere, prevenind
astfel invadarea cu bacterii patogene. Într-adev`r unele tulpini probiotice pot restabili
permeabilitatea alterat` a epiteliului, protejând astfel gazda împotriva transloc`rii bacteriene
[i invaziei de bacterii patogene.
20
Expunerea la probiotice constituie un posibil semnal cu rol în reglarea secre]iei de peptide
antimicrobiene sau defensine produse de celulele intestinale Paneth.
Cercet`rile referitoare la efectul direct al probioticelor asupra epiteliului intestinal au condus
la rezultate importante in vivo [i in vitro [i ofer` un suport puternic ipotezei potrivit c`reia
consumul de probiotice de c`tre persoanele s`n`toase poate îmbun`t`]i bariera intestinal`,
sporind astfel rezisten]a liniei naturale de ap`rare a organismului gazd` la infec]ii patogene.
2.5.3 Efectele probioticelor asupra sistemului imun intestinal
Studiile animale [i umane sunt un suport puternic pentru ipoteza c` bacteriile de acid lactic
moduleaz` r`spunsul imun [i prin acest efect cre[te rezisten]a la bolile legate de sistemul
imun. Studiile au demonstrat c` consumul de iaurt înt`re[te componentele [i parametrii
sistemului imun, incluzând producerea de citokine [i anticorpi, proliferarea de limfocite [i
activitatea fagocitelor [i a celulelor NK (natural killer).
Deoarece microflora gastrointestinal` ini]iaz` [i îndrum` reac]ia inflamatoare a mucoasei,
modificarea acestui mediu de c`tre probiotice reprezint` un poten]ial beneficiu pentru
s`n`tate, prin inducerea unui r`spuns imun împotriva producerii de citokine inflamatoare.
Studiile au demonstrat c`:
• Ingerarea de Lactobacillus [i Bifidobacteria poate conduce la o remisie par]ial` a
colitei.
• Probioticele moduleaz` parametrii imunologici, cum ar fi producerea de citokine [i de
anticorpi.
• Probioticele exercit` o ac]iune imunostimulatoare [i ajut` la restabilirea func]iei
diminuate, a[a cum se întâmpl` la subiec]ii în vârst`.
Studiile au demonstrat c` bacteriile comensale pot reduce r`spunsul proinflamator al
citokinelor prin reglarea c`ii NF - Kappa B (NF - Kappa B este un factor de transcrip]ie de
legare a ADN-ul [i care regleaz` transcrip]ia genelor, care codific` proteinele implicate în
r`spunsul inflamator imun).
Toate aceste efecte sunt tulpino-dependente, [i ca urmare pot varia de la un probiotic la
altul.
21
 3.1 Efectele Actimel asupra microflorei intestinale
Actimel [i 3.2 Efectele Actimel asupra mucoasei intestinale
ap`rarea natural` 3.3 Efectele Actimel asupra parametrilor sistemului imun
3.3.1 Efectele Actimel asupra GALT
a organismului 3.3.2 Efectele Actimel asupra sistemului imun sistemic
 3.1 Efectele Actimel asupra microflorei intestinale fecale au fost colectate la sfâr[itul perioadei, iar animalele au fost sacrificate dup`
6 s`pt`mâni de la începerea studiului, pentru a examina metabolismul bacterian [i
activitatea enzimatic`.
Modul de via]` [i mediul pot sl`bi ap`rarea natural` a organismului.
Popula]ia fecal` de Bifidobacteria a fost mai mare la grupul hr`nit cu lapte fermentat
Corpul uman trebuie în mod constant s` se adapteze la schimb`rile care au loc în diferite cu Lactobacillus casei IMUNITASS, iar materiile fecale au fost pu]in mai acide (Figura
perioade ale vie]ii, precum [i la factorii de mediu [i de via]`. Îmb`trânirea, stressul, exerci]iul 3.1).
fizic intens [i vremea sunt doar câ]iva dintre factorii care sl`besc sistemul natural de ap`rare,
Figura 3.1: Compozi]ia materiilor fecale a [obolanilor cu flor` asociat` celei umane
f`când organismul mai susceptibil la agresiunile externe. Vârsta poate sl`bi ap`rarea natural`
a organismului, ceea ce explic` de ce vârstnicii sunt mai susceptibili la infec]iile respiratorii
12
[i gastrointestinale. Datele primite de la Organiza]ia Mondial` a S`n`t`]ii demonstreaz` c`
rata mortalit`]ii datorit` infec]iilor intestinale ap`rute la vârstnici este de 400 de ori mai mare 10

10.1
10.1
9.8
9.6
comparativ cu cea observat` la subiec]ii tineri. Studiile au demonstrat c` modific`rile posibile 8

8.5
L og 10cfu/g

8.2

8
8.1
7.9
în flora intestinal` asociat` cu îmb`trânirea poate fi privit` ca o reducerea a rezisten]ei la

7.8

7.8
7.4

6.9
6.8
6.8
6.8
6
colonizare. Acest fapt poate fi legat de modific`rile propriet`]ilor fizico-chimice din intestin
[i de deteriorarea mucoasei intestinale. Sc`derea propriet`]ilor de proliferare ale celulelor 4

[i degenerarea ]esuturilor [i organelor sunt printre cele mai importante fenomene ale
2
procesului de îmb`trânire [i pot afecta integritatea epiteliului intestinal. Influen]a stressului
0
(fizic [i psihic) asupra evolu]iei unor boli intestinale este din ce în ce mai mult recunoscut`. A Bacteroide Bifidobacteria Enterococci Enterobacteria
fost demonstrat` o puternic` leg`tur` între stress [i cre[terea susceptibilit`]ii la infec]ii, boli
atopice [i astm. Stressul poate modifica echilibrul florei intestinale la adul]ii s`n`to[i. Studiile
au demonstrat c` diverse forme de stress fizic [i psihologic influen]eaz` diferite componente
Legend`: M=lapte, Y= lapte fermentat cu fermen]i de iaurt, LcFM = lapte fermentat
al barieriei intestinale. De exemplu, o prevalen]` crescut` a infec]iilor a fost demonstrat` la
doar cu L. casei, LcYFM = lapte fermentat cu L. casei [i culturi de iaurt
atle]ii profesioni[ti. Chiar [i vremea rece se pare c` are o influen]` negativ` asupra sistemului
natural de ap`rare. Datele epidemiologice au demonstrat c` sindroamele gripale [i diareea Concentra]iile de acizi gra[i cu lan] scurt, de acetat, propionat [i butirat au fost
apar mai frecvent în timpul iernii. semnificativ mai mari în grupul celor hr`ni]i cu Lactobacillus casei IMUNITASS.

Mai multe studii, efectuate pe animale sau studii clinice, au demonstrat c` Lactobacillus casei De asemeni, activitatea �–galactozidazei [i a - [i �–glucozidazei a fost semnificativ
IMUNITASS are efecte benefice asupra compozi]iei [i metabolismului microflorei intestinale. mai intens` din punct de vedere statistic în acest grup (Figura 3.2).

• Studii pe animale Figura 3.2: Activitatea glicolitic` a bacteriilor din materiile fecale ale [obolanilor cu
flor` asociat` celei umane
Un studiu realizat pe [obolanii cu flor` asociat` celei umane a demonstrat c`
Lactobacillus casei IMUNITASS îmbun`t`]e[te echilibrul [i profilul metabolic al florei 3.5
intestinale. Rezultatele au demonstrat c` Lactobacillus casei poate modifica flora

3.38
3
intestinal` într-un mod specific, care are efecte benefice asupra s`n`t`]ii subiectului,

2.78
mai precis prin cre[terea popula]iei bacteriene endogene (Bifidobacteria) asociat` 2.5

µmol/(min.g)
cu modific`ri ale profilului enzimatic [i metabolic (acidifierea fecalelor [i reducerea 2

2
1.92
activit`]ii �- glucuronidazei). 1.5

1.4
ßobolanii au fost hr`ni]i zilnic timp de 4 s`pt`mâni cu patru tipuri de suplimente: lapte 1

1.25
(M), lapte fermentat doar cu Lactobacillus casei (LcFM), lapte fermentat cu culturi de

0.38

0.38
0.82

0.82

0.28
0.5

0.22

0.3
0.18
0.3
0.2
iaurt (Y) sau lapte fermentat cu Lactobacillus casei [i culturi de iaurt (LcYFM). Materiile
0
Bete-galactosidase Alfa-galactosidase Bete-galactosidase Bete-galactosidase

24 25
 • Studiile clinice Pentru a sumariza, rezultatele ob]inute în studiile umane [i animale au demonstrat
c` Actimel poate contribui la restabilirea echilibrului microflorei. La modelele la care
Mostrele de fecale luate de la copiii care au participat la studiul clinic realizat de Pedone
microflora nu a fost perfect echilibrat` ([obolanii cu flor` asociat` celei umane [i copii
(vezi sec]iunea 5.2) au fost examinate. Dup` o perioad` de observa]ie de 1 s`pt`mân`, 39
mici – la care caracteristicile florei difer` de medie), au fost înregistrate modific`ri în
de copii s`n`to[i, cu vârste între 10 [i 18 luni au fost distribui]i aleator în unul dintre cele 3
ceea ce prive[te compozi]ia sau metabolismul comparativ cu profilul general acceptat
grupuri (împ`r]ite în func]ie de produsul de consumat): lapte fermentat cu L. bulgaricus [i
ca fiind favorabil. La adul]ii tineri, cu o microflor` echilibrat`, nu au fost observate
S. thermophilus (Y), Actimel [i lapte gelatinizat.
aceste modific`ri. Aceste observa]ii pot fi rela]ionate cu rolul Actimel de reglare,
Suplimentarea a constat din 125g/zi de produs [i a durat o lun`, dup` care a urmat o Actimel neac]ionând pe o flor` intestinal` echilibrat`.
s`pt`mân` de supraveghere. Mostrele de fecale au fost colectate de-a lungul perioadei
de observa]ie (D-8, D0), dup` 2 s`pt`mâni, respectiv o lun` de la suplimentare (D15,
D30) [i la sfâr[itul perioadei de observa]ie (D38). Flora copiilor care au consumat 3.2 Efectele Actimel asupra mucoasei intestinale
Actimel a avut o concentra]ie mai mare de Lactobacilli fa]` de copiii care au consumat
alte produse. În grupul celor care au consumat Actimel, procentul copiilor care au avut
o concentra]ie mai mare de 6 log10ufc lactobacili/g fecale a fost crescut. (p<0.05) Studiile efectuate pe modele animale [i pe celule umane au demonstrat efectele asupra
(Figura 3.3). celulelor epiteliale [i secre]iilor lor.

Figura 3.3: Procentajul copiilor cu o popula]ie de Lactobacillus în fecale mai mare de 6 Într-un studiu s-a demonstrat c` Lactobacillus casei IMUNITASS stimuleaz` cre[terea celulelor
log 10 ufc/g epiteliale ale [oarecilor. Acest studiu in vitro a evaluat efectele a patru tulpini bacteriene
asupra mucoasei intestinale a [obolanilor, prin m`surarea parametrilor biochimici: activitatea
70 dehidrogenazei mitocondriale (un marker pentru toxicitatea celular`), sinteza de ADN
*
(indicator al prolifer`rii celulare) [i produc]ia total` cAMP (un mediator al metabolismului
68
Procentajul copiilor cu o popula]ie de Lactobacillus

60 celular). Studiul a folosit o linie de celule epiteliale (IEC-6) din intestinul sub]ire al puilor nou-
în fecale mai mare de 6 log 10 ufc/g

* n`scu]i de [obolan. Rezultatele au demonstrat c` laptele fermentat testat a avut un efect

50
asupra cre[terii [i diferen]ierii celulelor. Culturile de iaurt [i Lactobacillus casei IMUNITASS au
50

40 fost cele mai active [i au crescut sinteza ADN-ului [i produc]ia total` de cAMP (Figura 3.4).
41.5

30 Figura 3.4: Sinteza de ADN în celulele de cultura IEC-6

M`surat` prin ingestia de timidin` marcat` cu tritiu; dpm=dezintegrare pe minut; datele

20
25

sunt în medie ±SEM; semnificativ diferite de control, *p<0.05, **p<0.01, ***p<0.001

18.5

18

10 8000
** *
8.5
8.5

8.3

0 7000

7317
D-8/0 D15 D30 D38 **
6000

6456
GM=lapte gelatinizat (13 copii) Y=iaurt (14 copii) YC=Actimel® (12 copii) 5000

• p<0.05 (compara]ie cu valoarea de baz` a fiec`rui grup, metoda de egalare estimativ`

DPM/cell
4000
generalizat`) **
3000

3354
În acela[i studiu, activitatea �–glucuronidazei [i a �-glucozidazei a fost sc`zut`, în special *

2522
2000
la cei a c`ror activitatea enzimatic` a fost ini]ial crescut`, demonstrând efectele benefice

2148
1825
ale Actimel în ceea ce prive[te îmbun`t`]irea metabolismului florei intestinale. 1000

0
Control Lapte Iaurt Bifidobact. L.casei L. helveticus
DN 173-010 DN 114-001 DN 119-028

26 27
 Într-un alt studiu, s-a demonstrat c` Lactobacillus casei IMUNITASS stimuleaz` diferen]ierea Figura 3.5: Efectele incuba]iei HT29-MTX (2, 5 [i 10 zile de incuba]ie) cu 20% agent
celulelor epiteliale la [oareci. supernatant prelevat din culturi de Lactobacillus casei IMUNITASS (panoul
A) asupra manifest`rii �-galactozei la suprafa]a celular` [i (panoul B) infec]ia
În acest studiu au fost m`surate efectele Lactobacillus casei IMUNITASS la [oareci, atât asupra
cu rotavirus a celulelor (dup` 5 zile de incuba]ie).
parametrilor histologici (m`surarea prolifer`rii [i cre[terii celulare), cât [i a celor metabolici
(modific`ri ale activit`]ii enzimatice asociate func]iei epiteliului). 600 A
500

510
Acest studiu a comparat efectele a 2 tipuri de lapte fermentat – unul con]inând numai culturi

480

455
400

400
de iaurt (grupul Y) [i altul con]inând culturi de iaurt suplimentat cu Lactobacillus casei (LC) - în 300

compara]ie cu lapte ne-fermentat sau cu un produs f`r` con]inut lactat. 200

150
100

142

130
125

112
110
Patru grupuri de [oareci au primit aceast` diet` timp de 3 zile, iar restul de 4 grupuri au primit 0
Contol ziua 2 ziua 3 ziua 10
regimul timp de 15 zile.
120 B
A fost observat` o cre[tere a num`rului de celule viloase (implicate în absorb]ia intestinal`), a 100

100
100
celulelor mucipare (responsabile de producerea de mucus) [i celulelor Paneth (con]in granule 80

60
secretorii). A fost observat` [i o cre[tere a activit`]ii enzimelor specifice: lactaz`, fosfataz`
40
alcalin` [i aminopeptidaz` (Tabel 3.1).
20

18
11
Tabel 3.1: Compararea activit`]ii enzimatice totale la [oarecii hr`ni]i cu regim de 0
Control ziua 5
control [i a activit`]ii enzimatice bacteriene zilnice la [oarecii hr`ni]i cu
lapte fermentat
Într-un alt studiu, s-a demonstrat c` Lactobacillus casei IMUNITASS induce secre]ia celulelor
Paneth [i este sensibil la -defensinele intestinale. Efectul Lactobacillus casei IMUNITASS
a fost investigat ex vivo, pe criptele intestinale ale [oarecilor. Acestea au fost izolate dintr-
un mic segment intestinal de la [oareci adul]i [i inoculate cu Lactobacillus casei IMUNITASS.
Supernata]ii au fost testa]i pentru activitate bactericid` împotriva Salmonella typhimurium.
S-a demonstrat c` Lactobacillus casei IMUNITASS induce secre]ia celulelor Paneth.

În cel de-al treilea studiu, s-a demonstrat c` Lactobacillus casei IMUNITASS inhib` infectarea
cu rotavirus prin modularea modelului apical de glicozilare al celulelor intestinale umane de
cultur` HT29-MTX.
Incubarea celulelor HT29-MTX din colon diferen]iat` într-un mediu con]inând
20% agent supernatant prelevat dintr-o cultur` de Lactobacillus casei DN-114
001 a crescut prin legarea �-galactozei la lectine specifice cu mai mult de 60% [i
a redus infectarea celulelor cu rotavirus cu 70%. Mecanismul de ac]iune observat
pe acest tip de celule ar putea explica rezultatele ob]inute în studiul efectuat de
Pedone (Figura 3.5).
• Studii ex vivo pe celule umane
În acest studiu, s-a demonstrat c` Lactobacillus casei IMUNITASS inhib` cre[terea
permeabilit`]ii paracelulare a celulelor T84, infectate cu E. coli enteropatogen`. O
linie de celule T84 din colon uman infectat` cu o tulpin` s`lbatic` enteropatogen` de
E. coli a fost incubat` cu Lactobacillus casei IMUNITASS. Au fost utilizate 2 tipuri de
procedur`: co-incubarea (tulpin` patogen` [i cea probiotic` au fost simultan incubate
pe celulele T84) [i post-infectarea (tulpina probiotic` a fost ad`ugat` la 3 ore dup`
infec]ia cu bacteria patogen`). Lactobacillus casei IMUNITASS a condus la inhibarea
(dependent` de doz`) sc`derii rezisten]ei electrice transepiteliale indus` de E. coli
enteropatogen [i a redistribuirii zonulei occludens-1, în cele 2 tipuri de procedur`.
Totu[i, L. casei nu a inhibat adeziunea tulpinii patogene.

L. casei IMUNITASS a inhibat cre[terea permeabilit`]ii paracelulare induse de E. coli

enteropatogen (EPEC).

28 29
 Aceast` proprietate poate s` explice par]ial beneficiile ale acestei tulpini probiotice
asupra ap`r`rii naturale a organismului, cum ar fi cele asociate cu prevenirea diareei
(vezi sec]iunea 4.2)
S-a demonstrat c` Lactobacillus casei IMUNITASS inhib` capacitatea de aderare [i
invaziune a E. coli izolate de la pacien]ii cu boal` Crohn, în celulele epiteliale intestinale
umane.
Efectele inhibitorii ale Lactobacillus casei IMUNITASS au fost determinate dup`
co-incubarea cu E. coli aderent-invaziv` [i dup` preincubarea celulelor intestinale cu
Lactobacillus casei IMUNITASS anterior infect`rii cu E. coli.
Efectele inhibitorii ale Lactobacillus casei IMUNITASS asupra efectului de aderare a E.
coli aderent-invazive pe celulele epiteliale intestinale diferen]iate [i nediferen]iate au
avut urm`toarele valori: de 75-84% în experimentul de co-incubare [i de 43-62% în
experimentul de preincubare (valorile au depins de tipul de linie celular` utilizat`).
Ad`ugarea de supernatant de cultur` de Lactobacillus casei IMUNITASS la mediul
de incuba]ie a crescut aderarea Lactobacillus casei IMUNITASS la celulele epiteliale
[i a stimulat efectele inhibitorii ale Lactobacillus casei IMUNITASS. Efectele inhibitorii
asupra invad`rii de E. coli au fost paralele cu cele de aderare.
Acest efect nu s-a datorat efectului bactericid asupra E. coli aderent-invaziv sau efectului
citotoxic asupra celulelor epiteliale intestinale.
3.3 Efectele Actimel asupra parametrilor
• Studii ex vivo
sistemului imunitar
3.3.1 Efectele Actimel asupra GALT
Studiile efectuate pe modele animale [i celule intestinale umane au demonstrat r`spunsuri
fiziologice [i func]ionale la agresiuni locale, cum ar fi inflama]ia sau infec]ia.
• Modele animale
Într-un studiu, s-a demonstrat c` Actimel previne infec]ia cu Escherichia coli la [oareci.
Experimentul a fost efectuat pe [oareci, ace[tia au fost hr`ni]i timp de 2,5 sau 7 zile
consecutiv cu lapte fermentat cu concentra]ii viabile de Lactobacilli casei IMUNITASS,
Bulgaricus [i Streptococcus thermophilus (108ufc/ml). Activitatea fagocitar` a
macrofagelor peritoneale [i num`rul de IgA din intestinul sub]ire [i gros au fost
determinate la sfâr[itul perioadei de alimentare.
30
Rezultatele au demonstrat c` r`spunsul imun nespecific dup` 5 zile de administrare
neîntrerupt` de lapte fermentat a fost stimulat (a crescut procentul fagocitozei [i
num`rul de Ig A din intestinul sub]ire). La animalele astfel tratate a sc`zut colonizarea
cu E. coli din ficat comparativ cu nivelul celei a [oarecilor din grupul martor [i a crescut
nivelul de Ig A anti-E.coli din lichidul intestinal.
Aceste rezultate sugereaz` c` protec]ia împotriva E. coli enteroinvazive, observat` în
cazul administr`rii de lapte fermentat ce con]ine bacterii probiotice, poate fi asociat cu
cre[terea imunit`]ii mucoasei intestinale.
Colonizarea mucoasei cu Lactobacillus casei IMUNITASS a demonstrat c` atenueaz`
leziunile barierei induse de expunerea la acidul trinitrobenzen sulfonic. ßobolanii au
fost supu[i unei opera]ii chirurgicale pentru excluderea unui segment colonic. Dup`
sp`larea lumenului cu antibiotice, segmentul exclus a fost repopulat (grupul de control
cu flora standard pentru [obolani; grupul test cu flor` standard [i Lactobacillus casei
IMUNITASS). A fost indus` mai apoi colita, prin instilare de trinitrobenzen.
ßobolanii din grupul test au avut aria leziunilor mai mic` decât cei din grupul de control
(p<0.05). Adâncimea maxim` a leziunilor a fost la fel în ambele grupuri, dar activitatea
mieloperoxidazei a fost mai mic` la grupul test (p<0.05). Translocarea bacterian` a fost
cantitativ mai sc`zut` (p<0.01) [i mai pu]in întâlnit` la grupul test comparativ cu grupul
de control (p<0.05).
Acest studiu demonstreaz` c` colonizarea cu Lactobacillus casei IMUNITASS atenueaz`
injuria mucoasei, r`spunsul inflamator [i distrugerea barierei, dup` expunerea la acidul
trinitrobenzen sulfonic.
Pe probele de biopsie prelevate din mucoasa pacien]ilor cu boal` Crohn, Lactobacillus
casei IMUNITASS a sc`zut producerea de TNF- (un marker al inflama]iei). În 2 studii
in vitro, pe ]esuturi inflamate [i neinflamate Lactobacillus casei IMUNITASS a redus
eliberarea spontan` din mucoas` a TNF- , IL-8 [i IL-10 [i a prevenit reac]ia inflamatoare
excesiv` la tulpina ne-patogen` de Escherichia coli.
Actimel moduleaz` r`spunsul imun în ]esuturile inflamate a pacien]ilor cu boal` Crohn.
Eliberarea de citokine proinflamatorii pare s` joace un rol în ini]ierea bolilor inflamatorii
ale intestinului. De exemplu, TNF- este markerul pentru boala Crohn. Pentru a evalua
efectele Actimel, referitoare la modularea r`spunsului inflamator, a fost efectuat un
studiu pe co-culturi de bacterii/probe de biopsie colonice ale pacien]ilor cu boal`
Crohn.
Explanturile din mucoas` de la 10 pacien]i au fost cultivate in vitro timp de 24 de ore
în prezen]a a 4 tulpini bacteriene: Escherichia coli ne-enteropatogen`, Lactobacillus
bulgaricus LB10, Lactobacillus crispatus [i Lactobacillus casei IMUNITASS.
31
 În urma culturii în comun, limfocitele intestinale au fost izolate [i a fost determinat`
concentra]ia de TNF – din supernatant.
Rezultatele au demonstrat c` Lactobacillus casei IMUNITASS a sc`zut producerea de
TNF – în ]esuturile inflamate (Figura 3.6).
Figura 3.6: Concentra]ia de TNF – în culturi
Sc`derea concentra]iilor de limfocite CD4+ [i a limfocitelor produc`toare de
TNF- sugereaz` existen]a unei interac]iuni între bacterii [i epiteliu, [i de asemenea c`
bacteriile sunt capabile de a modula gradul de activare a celulelor imunitare intestinale
pe durata st`rilor de inflamare (Figura 3.6).
Lactobacillus casei IMUNITASS reduce secre]ia de citokine proinflamatorii.
Un studiu in vitro pe ]esut neinflamat a demonstrat c` Lactobacillus
casei IMUNITASS reduce semnificativ eliberarea spontan` din mucoas` a
TNF- , IL-8 [i IL- 10 (Borruel et al, 2003). El a fost capabil de previn` reac]ia inflamatorie
la o tulpin` nepatogen` de Escherichia coli.
Au fost studiate patru tulpini de lactobacilli: Lactobacillus casei IMUNITASS,
Lactobacillus casei DN-114 056, Lactobacillus casei ATCC 334, Lactobacillus bulgaricus
LB10. Escherichia coli a fost folosit` drept tulpin` capabil` s` creeze o stare inflamatoare
în celule.
Fiecare tulpin` a fost cultivat` în comun timp de 24 de ore cu ]esut din colon s`n`tos,
de la 8 pacien]i cu cancer de colon.
Experimentele de combina]ie Lactobacillus casei IMUNITASS [i E. coli au indicat
reducerea nivelurilor TNF- , sugerând c` Lactobacillus casei IMUNITASS poate
împiedica exacerbarea inflama]iilor produse de tulpinile Gram negative.
32
Aceste 2 studii au demonstrat c` Lactobacillus casei IMUNITASS poate s` interac]ioneze
specific cu celulele imunocompetente ale mucoasei intestinale [i s` moduleze eliberarea
de citokine proinflamatorii, afectând astfel mecanismele de ap`rare înn`scute ale
mucoasei.
Lactobacillus casei IMUNITASS are un efect antiinflamator [i asupra celulelor epiteliale
intestinale umane infectate cu Shigella. În acest studiu, celulele epiteliale au fost cultivate
cu Lactobacillus casei IMUNITASS [i Shigella flexneri. Lactobacillus casei IMUNITASS
a sc`zut transcrierea num`rului de gene care codificau efectorii inflamatori, cum ar fi
citokinele [i chemokinele [i aderen]a molecular` indus` de S.flexneri invaziv`. Efectul
antiinflamator a fost mediat de inhibarea lui NF- �.
Epiteliul intestinal, mai ales prin pl`cile Peyer, este calea spre sistemul imun sistemic.
Efectele observate în urma folosirii Actimel (sau Lactobacillus casei IMUNITASS, în
func]ie de protocol) vor fi rev`zute în capitolul urm`tor.
3.3.2 Efectele Actimel asupra sistemului imun sistemic
Actimel® ([i/sau Lactobacillus casei IMUNITASS, în func]ie de protocol) poate modifica
activitatea sistemului imun (intestinal [i sistemic). Acest efect a fost demonstrat de diverse
modele experimentale care au încercat s` destabilizeze func]ia imun`, fie prin depresie (stres
fizic [i psihic) sau prin inducere (inflama]ie, infec]ie [i hipersensibilizare).
Actimel poate s` stimuleze refacerea func]iei “normale” (func]iile existente înaintea
“destabiliz`rii”) a sistemului imunitar.
Rezultate studii:
• S-a demonstrat c` la [oareci, Lactobacillus casei IMUNITASS este activ pe modelul de
hipersensibilizare de contact, rezultând o reducere cu 50% a inflama]iei induse de un
iritant [i inhibarea r`spunsului specific al efectorilor CD8+ T.
• La oameni, s-a demonstrat c` Actimel îmbun`t`]e[te capacitatea de ap`rare a
persoanelor adulte s`n`toase.
• La oameni, consumul de lapte fermentat cu Lactobacillus casei IMUNITASS în timpul
unei activit`]i fizice intense a dus la reducerea num`rului de celulele NK, ceea ce
sugereaz` c` Lactobacillus casei IMUNITASS poate regla r`spunsul imun din timpul
exerci]iului fizic.
• La un grup de studen]i, Actimel a modulat imunosupresia datorat` stressului psihologic
prin cre[terea limfocitelor [i sc`derea celulelor NK.
• Modele animale.
33
 Detaliu 1
Efectele Actimel asupra
celei de a doua linii de
ap`rare, epiteliul intestinal

Detaliu 1
Efectele Actimel asupra
primei linii de ap`rare,
microflora gastrointestinal`.
Stimularea bacteriilor favorabile
s`n`t`]ii [i inhibarea bacteriilor
patogene.

1. promovarea unui mediu fiziologic

care inhib` dezvoltarea [i activitatea
bacteriilor patogene (lactat, reducerea 1. Influen]eaz`
pH-ului cecal) [i care favorizeaz` permeabilitatea
ecosistemul intestinal (Djouzi 1997, epiteliului.
Oozeer 2002). Lactobacillus casei
IMUNITASS previne
2. produce substan]e antimicrobiene cre[terea permeabilit`]ii
(lactat) (Djouzi 1997) Detaliu 3 intestinale indus` de E.
Efectele Actimel asupra celei de a
3. stimuleaz` bacteriile favorabile coli patogen` (Parassol,
treia linii de ap`rare, sistemul imun
s`n`t`]ii, când flora nu este corect 2005)
echilibrat`. (Guerin-Danan 1998) 2. Stimuleaz` cre[terea
[i dezvoltarea celulelor
epiteliale (Thoreux 1998,
1. Reglarea citokinelor inflamatorii (IL-1, TNF- ) (Borruel Freitas 2003)
2002, Borruel 2003)
3. Cre[terea
2. Reglarea c`ii de semnalizare (NF-B) (Tien 2006) secre]iei celulelor
Paneth (propriet`]i
3. Dezvoltarea celulelor antigen specifice (Ig A) (Medici antimicrobiene) (Tanabe
2005)
2004)
34 35
 Actimel reduce r`spunsul la sensibilitatea de contact (SC) cu 50% la [oarecii normali,
aceasta este concluzia unui nou studiu. Rezultatele sugereaz` c` Actimel poate avea
un efect imunomodulator asupra r`spunsului inflamator mediat de celulele CD8+ T,
prin ac]iunea lor asupra celulelor CD4+ T. În studiu, înainte de sensibilizarea [oarecilor
cu o substan]` iritant`, dinitrofluorbenzen (DNFB), li s-a administrat ap` sau Actimel
timp de 21, 14 [i respectiv 7 zile.
Dup` o perioad` de 3 s`pt`mâni în care voluntarii nu au consumat niciun produs lactat
fermentat, 45 de voluntari s`n`to[i, cu vârste cuprinse între 51 [i 58 de ani au fost
distribui]i aleator în 2 grupuri: grupul A (n=23) care a consumat în fiecare zi 3 ce[ti de
Actimel [i grupul B (n=22), placebo, care a consumat lapte nefermentat f`r` niciun
microorganism. Fiecare cea[c` a con]inut 95 de g de produs, iar perioada de consum
a fost de 8 s`pt`mâni.

La [oarecii c`rora li s-a administrat Actimel ® timp de 21 de zile, respectiv 14 zile Variabilele m`surate au fost biomarkeri metabolici [i imuni, subseturi de limfocite
înaintea sensibiliz`rii, s-a observat o inhibare cu 50% a intensit`]ii reac]iei inflamatoare. [i modul de func]ionare a monocitelor, granulocitelor [i a celulelor NK. Parametrii
Nu a fost observat nici un efect la [oarecii care au primit Actimel timp de 7 zile (Figura nutri]ionali [i imunologici au fost evalua]i înaintea perioadei de consum [i dup` cea
3.7). de-a 8-a s`pt`mân` a studiului (ziua 56).

Figura 3.7: Efectul imunomodulator al Actimel asupra sensibilit`]ii de contact Rezultatele pentru parametrii metabolici nu au suferit modific`ri în niciunul dintre grupuri
(greutate corporal` [i parametri biochimici). Nu a fost înregistrat` nicio modificare în
140 7 Zile 70 14 Zile ceea ce prive[te num`rul total de leucocite, propor]ia subseturilor de celule albe sau
63 a limfocitelor.
121 60
120 115
50 52 Activitatea tumoral` a celulelor NK a crescut în grupul B. Raportul dintre NK: tumor
100
killer în grupul B a fost de 12:1 (p = 0.042) [i 25:1 (p = 0.023).
80 40 38.5
70 În ceea ce prive[te capacitatea oxidativ`, nu au fost observate modific`ri în cantitatea
60 58 30
24 27 de celulele imune cu propriet`]i oxidative. Pe de alte parte, a fost înregistrat` o
42 20 21 cre[terea statistic` semnificativ` în ceea ce prive[te capacitatea oxidativ` de ardere a
40
35 12.5 monocitelor, în grupul Actimel (p = 0.021) diferen]a medie în intensitate fluorescen]ei
20 10 10
(%) a fost de 20.65 ± 8.8 (p = 0.029), comparativ cu cea ob]inut` pentru grupul control
0 0
0 0 4.38 ± 8.8 (p = 0.0625). Aceste rezultate au fost publicate.
1 2 3 4 5 6 1 2 3 4 5

100 Aceast` cre[tere a fost corelat` invers [i semnificativ cu intensitatea de baz`

21 Zile
(r = - 0.653, p = 0.004).
90
87
80 Figura 3.8: Modific`ri ale capacit`]ii oxidative de ardere a monocitelor
70 70.5
25
60
50
44 *
20
40 38 20.65
34
30
20 20 15
18
10 11
0 0
10
1 2 3 4 5

• Studii clinice
5 * *
Scopul acestui studiu prospectiv, monocentric, dublu orb, controlat a fost de a testa 4.38
efectele consumului de Actimel asupra capacit`]ii r`spunsului imun a unor voluntari 0
adul]i. *p = 0.029; **p = 0.0625

36 37
 Un studiu pe atle]i a demonstrat c` Actimel poate modela ini]ierea r`spunsului celular Studiul, care a implicat studen]i, a început cu 3 s`pt`mâni înaintea examenelor [i a
din timpul exerci]iului fizic intens. continuat pe durata a trei s`pt`mâni de examene. Un grup (75 de studen]i) au primit
2 sticlu]e de Actimel pe zi timp de 6 s`pt`mâni, iar cel`lalt grup (63 de studen]i) a
Un exerci]iu fizic intens este unul din factorii cunoscu]i care conduc la deprimarea
consumat un pahar de lapte b`tut pe zi.
sistemului imun, [i în mod particular a celulelor NK.
Anxietatea medie a crescut comparabil în fiecare grup de-a lungul studiului (de la 40%
25 de atle]i care au prezentat o reducere semnificativ` a nivelului de celule NK
la 61%), dar num`rul de limfocite a sc`zut la grupul de control [i a crescut la grupul
circulatorii la 2 ore dup` încheierea testului au fost selecta]i pentru acest studiu.
care a consumat Actimel.
Participan]ii au consumat 500 ml de Actimel timp de 30 de zile, urmat` de o perioad`
În plus, a fost observat` o sc`dere semnificativ` a celulelor CD56+ în grupul
de “cl`tire” de 30 de zile, în care nu s-a mai administrat nici un supliment, [i apoi o
de control, în timp ce în grupul Actimel num`rul acestor celule NK nu a sc`zut
perioad` de hr`nire, tot de 30 de zile, care a presupus administrarea de lapte. Fiecare
(Figura 3.10 [i 3.11).
subiect a urmat propria alimenta]ie de control. La sfâr[itul fiec`rei perioade de hr`nire
(ziua 30 [i ziua 90), subiec]ii au fost supu[i test`rii prin exerci]iu. Parametrii imunologici Figura 3.10: Modific`ri referitoare la num`rul
400
au fost m`sura]i înainte de începerea testului, la 5 [i la 120 de minute dup` încheierea diferitelor tipuri de celule albe *
350 370
exerci]iului.
300
A fost observat` o sc`dere semnificativ` a celulelor NK la 2 ore dup` 250
încetarea exerci]iului în grupul atle]ilor care au consumat Actimel (3,14%) 200
comparativ cu grupul celor care au consumat lapte obi[nuit (5,24%) 150
(Figura 3.9). 100
Figura 3.9: Concentra]ia de celule NK lizate 50
0
-40
25 -50
-100
23

21
Figura 3.11: Modific`ri referitoare la num`rul 30
19 absolut al subseturilor de limfocite
20 *
NK cell Lysis (în %)

17.2
17 10 17.27
15.41
15 16.19 0
14.82 -10
13 13.04
11.96 -20
11
-30
9 -40
-51.97
7 -50
-60
5
Nivel de baz` 5 minute 2 ore

Într-un studiu referitor la imunosupresia cauzat` de stresul psihologic s-a demonstrat În fiecare zi, diferi]i factori de agresiune externi pot sl`bi mecanismele de ap`rare ale
c` Actimel cre[te num`rul de limfocite circulante [i reduce sc`derea num`rului de organismului. Mai multe studii clinice au demonstrat beneficiile consumului de Actimel asupra
celule NK. s`n`t`]ii, datorit` capacit`]ii sale de a înt`ri ap`rarea natural` a organismului.

38 39
EFECTELE
BENEFICE ALE
4.1 Actimel poate reduce severitatea
CONSUMULUI DE episoadelor de diaree la copiii mici
ACTIMEL ASUPRA 4.2 Actimel poate reduce inciden]a
diareei acute la copiii mici
MECANISMELOR 4.3 Actimel poate reduce durata infec]iilor
DE APåRARE ALE de iarn` la subiec]ii vârstnici
4.4 Actimel poate cre[te rata de
ORGANISMULUI eradicare a Helicobacter pylori
 4.1 Actimel poate reduce severitatea Figura 4.1: Durata medie a diareei acute

episoadelor de diaree la copiii mici 9

JM
8

8.0
Consumul de Actimel reduce semnificativ durata episoadelor de diaree, conform unui studiu 7

efectuat pe copii mici din mai multe cre[e din Fran]a.

6
Y

Timp (în zile)

Scopul acestui studiu a fost s` determine dac` suplimentarea alimenta]iei cu lapte fermentat
5

5.3
folosind culturi de iaurt împreun` cu tulpina Lactobacillus casei are vreun efect asupra diareii Actimel*
4

4.3
acute.
3
În acest studiu pilot de 6 luni, 287 de copii cu vârste cuprinse între 3 [i 36 de luni au fost
repartiza]i randomizat în trei grupuri: iaurt, lapte gelatinizat [i lapte fermentat cu Lactobacillus 2
IMUNITASS.
1

Studiul a fost efectuat în lunile de iarn`, când epidemiile de gastroenterit` sunt des întâlnite,
0
[i a început cu o perioad` de o lun` de suplimentare (125 sau 250 de grame, în func]ie de Crize de diaree (6 luni)
*p = 0.009
vârsta copilului), urmat` de o perioad` de o lun` f`r` suplimentare. Ciclul a fost repetat de
trei ori. În cadrul acestui studiu, diareea a fost definit` ca emisia a trei sau mai multor scaune
apoase în 24 de ore; diareea acut` ca fiind diareea care dureaz` de mai pu]in de 2 s`pt`mâni Un studiu efectuat în India s-a focalizat pe severitatea diareei acute [i este unic pentru c` a
[i normalizarea perioada între producerea ultimului scaun apos [i producerea de scaune de evaluat efectul consumului de Actimel pe copii care erau deja diagnostica]i cu diaree acut` [i
consisten]` normal`. a beneficiat de supervizare medical`.

În timpul celor 3 luni, cât a durat studiul, 69 de copii (26%) din totalul copiilor au avut episoade
de diaree, îns` majoritatea (84%) au avut doar un singur episod. De[i inciden]a episoadelor nu
a înregistrat diferen]e semnificative între cele 3 grupuri, totu[i durata fiec`rui episod de diaree
a fost semnificativ mai scurt la grupul care a consumat Actimel (3,9 zile ± 2.4) comparativ fa]`
de grupul care a consumat iaurt (4.8 zile ± 2.3) [i lapte gelatinizat (6.9 zile ± 3.0).
În plus, a treia perioad` de normalizare a tins a fi mai scurt` la grupul care a consumat
Actimel (1,2 zile ±1,0) decât la grupurile care au consumat iaurt (2,0 zile ±1,6), respectiv lapte
gelatinizat (2,6 zile ± 2,4) (Figura 4.1).
El compar` efectele laptelui fermentat cu Lactobacillus casei IMUNITASS (Actimel®) cu cele
ale laptelui tradi]ional Indian cov`sit (Dahi) asupra severit`]ii [i duratei episoadelor de diaree
la copii mici.
Acest studiu a fost realizat pe o perioad` de 3 luni pe 2 grupuri de copii cu vârste cuprinse
între 6 luni [i 5 ani, prezentând diaree acut`. Unul dintre grupuri a fost internat la sec]ia
pediatrie [i cel`lalt într-o clinic`.
Fiecare grup a fost împ`r]it în trei subgrupuri a câte 25 de copii care au primit de trei ori pe zi
100 ml fie de Actimel, de Dahi sau respectiv iaurt tratat termic (i.e. care nu con]inea bacterii
viabile).

Copiii au avut diaree în stadii diferite [i de severitate diferit`, cu durat` între o zi (43%) [i 5
zile (1,1%). În plus, diareea a fost mai bine controlat` la copii care au primit Actimel, dar acest
efect a fost semnificativ statistic doar la copii interna]i în sec]ia de pediatrie.

La 40,4% dintre copii care au primit Actimel în spital, episodul de diaree a durat 1.5 zile ± 0.5,
comparativ cu 2.07 zile ± 0.75 pentru copiii trata]i cu iaurt tratat termic, respectiv 2.00 zile ±
0.60 pentru cei care au primit Dahi (Figura 4.2).

42 43
 Figura 4.2: Durata medie a unui episod de diaree acut` În concluzie acest studiu demonstreaz` c` consumul de Actimel reduce semnificativ inciden]a
diareei la copiii mici în compara]ie cu consumul de iaurt simplu. Dar, acest efect nu mai fost
3
*= p<0.01; **= p<0.05
observat în s`pt`mânile în care consumul de ACTIMEL a fost întrerupt, ceea ce sugereaz` c`
2.5 UHY** este necesar un consum regulat de Actimel pentru men]inerea efectelor benefice.
D**

2.4
UHY*
Acest studiu demonstreaz` c` num`rul copiilor care au fost pozitivi la testul pentru rotavirus

2.2
2 Actimel**
2.1
D*
Timp (în zile)

a fost mai mic în grupul care a primit Actimel. Un studiu efectuat de Guerin-Danan (1998)

1.9
1.8
Actimel*
1.5 1.5 a analizat materiile fecale prelevate de la copiii implica]i în studiul Pedone [i a demonstrat
c` copiii care primiser` Actimel [i-au îmbun`t`]it echilibrul [i profilul metabolic al florei
1
intestinale, comparativ cu cei care nu primiser` Actimel (Figura 4.5).
0.5
Figura 4.5: Inciden]a diareei acute

0 3
*= p<0.01; **= p<0.05
Spiatal n=75 Comunitate =75

2.5 UHY**
4.2 Actimel poate reduce inciden]a D**

2.4
UHY*

2.2
diareei acute la copiii mici
2 Actimel**

2.1
D*

Timp (în zile)

1.9
1.8
Actimel*
1.5

1.5
Un studiu multicentric efectuat pe copiii din mai multe cre[e din Fran]a a demonstrat c` 1

Actimel este superior iaurtului în reducerea inciden]ei diareei.

0.5
Cei 928 de copii, cu vârste cuprinse între 6 [i 24 de luni inclu[i în studiu au fost împ`r]i]i în
dou` grupuri: cei din primul grup au primit Actimel (463 de copii) [i cei din al doilea grup au 0
Spiatal n=75 Comunitate =75
primit iaurt (465 de copii).

Pe toat` durat etapei de suplimentare cu durata de 12 s`pt`mâni num`rul copiilor cu diareea

a fost semnificativ mai mic (p=0,029), în grupul copiilor care au consumat Actimel (15,9%)
comparativ cu cei care au consumat iaurt (22%).
A urmat o etap` de observare de 6 s`pt`mâni, în care 1,9% din grupul Actimel au prezentat
episoade de diaree comparativ cu 3,8% din grupul celor care au consumat iaurt, totu[i
diferen]a nu a fost semnificativ din punct de vedere statistic.
Referitor la durata episoadelor de diaree, nu a existat nici o diferen]`
semnificativ` statistic între grupurile Actimel (3,95 ± 2,30 zile ) [i iaurt (3,53 ± 2,09 zile).
La sfâr[itul perioadei de suplimentare, procentul copiilor pozitivi pentru rotaviusuri a sc`zut
de la 5.21% la 0.29% în grupul Actimel®, comparativ cu 4.81% la 2.2% în grupul copiilor care
au consumat iaurt.
În plus, toate scaunele au fost mai bogate în Lactobacilli, mai ales în grupul Actimel.
4.3 Actimel poate reduce durata infec]iilor
de iarn` la subiec]ii vârstnici
Un studiu pilot, efectuat pe 360 de persoane cu vârste peste 60 de ani care locuiau pe
cont propriu a demonstrat c` Actimel poate reduce durata infec]iilor ap`rute iarna. Acest
efect benefic rezult` din îmbun`t`]irea eficien]ei sistemului imun, sistem care este mediat de
sistemul imun al mucoasei, care depinde de flora intestinal`.
Studiul randomizat [i controlat a fost efectuat într-un singur centru. Unul din grupuri a
consumat 2 sticlu]e de Actimel în fiecare zi, timp de 3 s`pt`mâni, în timp ce cel`lalt grup
nu a consumat nici un produs. Participan]ii nu au avut voie s` consume mai mult de 2 por]ii/
s`pt`mân` de alte produse de iaurt fermentat.

Activitatea enzimatic` a fost de asemenea alterat` pe durata desf`[ur`rii studiului, nivelul �- Un procent egal (82%) din cele dou` grupuri a fost vaccinat împotriva gripei cu 3 luni înainte
glucuronidaza era de 2 ori mai sc`zut la copii care consumaser` iaurt (15%) comparativ cu cei de începerea studiului.
din grupul Actimel (32,5%).

44 45
 Durata bolii a fost cu 20% mai mic` în grupul celor care au consumat Actimel (7.0 zile ± 3.2)
fa]` de grupul control (8.7 zile ± 3.7), o diferen]` semnificativ` din punct de vedere statistic
(p=0.024).
Dac` vom compara subgrupurile nevaccinate, diferen]a ca durat` este la pragul de
semnifica]ie.
Temperatura maxim` în toate patologiile a fost mai mic` la grupul Actimel în compara]ie cu
grupul de control (38.3 ± 0.5°C vs. 38.5 ± 0.6 °C). Aceasta corespunde unei reduceri a febrei
medii peste temperatura normal` (37°C) de aproximativ 13%.
Totu[i nu s-a înregistrat o diferen]` semnificativ` între cele 2 grupuri referitor la inciden]a
diverselor patologii de iarn`.
Rezultatele studiului au demonstrat asocierea dintre consumul de Actimel [i reducerea
severit`]ii bolilor de iarn` (durat` [i temperatur` maxim`), ceea ce sugereaz` c` Actimel
poate intensifica ap`rarea natural` a persoanelor vârstnice s`n`toase [i care au un risc crescut
de infec]ie împotriva infec]iilor. (Figura 4.6)
4.4 Actimel poate cre[te rata de eradicare
a Helicobacter pylori
Un studiu a fost efectuat pentru a determina dac` suplimentarea cu Actimel poate îmbun`t`]i
rata de eradicare a H. pylori la copii cu tripl` terapie pentru gastrit`.
Au fost împ`r]i]i aleator 86 de copii simptomatici, cu teste pozitive pentru H. pylori, în dou`
grupuri: control cu tratamentul standard (omeprazol, amoxicilin` [i claritromicin` – OAC)
pentru 7 zile [i test cu tratament standard, 7 zile, plus suplimentare cu Actimel (LC), 14 zile.
Grupului control i s-a administrat o b`utur` placebo (lapte pasteurizat nefermentat). Statusul
H. pylori a fost evaluat la 4 s`pt`mâni dup` terapie, utilizând 2 teste non-invazive.
Infec]ia cu H. pylori a fost considerat` eradicat` dac` ambele teste (testul de antigeni din fecale
[i testul respirator pentru C-uree) au fost negative la 4 s`pt`mâni dup` terapie. Aceste teste
au fost citite orb, f`r` s` se cunoasc` rezultatele altor investiga]ii sau regimul de eradicare.

Figura 4.6: Durata medie a patologiilor Ratele de eradicare au fost de 84,6% în grupul ITT [i de 91,6% în grupul celor care au consumat
Actimel versus 57,5% [i 61,3% în grupul OAC.
10
Rezisten]a primar` la claritromicin` a fost observat` la 10 subiec]i. 5 din 6 pacien]i din grupul
9
Actimel cu tulpini rezistente au fost vindeca]i comparativ cu 1 din 4 pacien]i din grupul
8 8.7 control.
7
Acest studiu a demonstrat c` suplimentarea cu Actimel a condus la cre[terea ratei de eradicare
7.0
Timp (în zile)

6 [i a conferit un beneficiu terapeutic crescut la eradicarea cu succes a H. pylori la copiii cu

5 tripl` terapie pentru gastrit` (Figura 4.7).

4 Figura 4.7: Ratele de eradicare H. pylori 100

n=36
3 90

91.6
n=39
2 80

84.6
1 70

Ra]ele de eradicare H. pylori

n=44
0 60 n=47

61.3
57.5
50

40

30

20

10

0
ITT Per protocol
p = 0.0045 p = 0.0019

46 47