1.

A1 Agitaţie psihomotorie este: a) Percepţii false ce apar în prezenţa stimulări externe

a) Hiperactivitate fizică şi mintală care este neproductivă
b) Hiperactivitate fizică şi mintală care este productivă b) Percepţii false ce apar în absenţa oricărei stimulări externe
c) Hipoactivitate fizică asociată cu o senzaţie de furtună interioară c) percepţii eronate a unui obiect neclar conturat
d) Simptomul preponderent în tulburărilor depresive d) percepţii senzoriale cantitativ şi calitative asociate cu tulburări de gîndire
e) O stare fiziologică normală
2. A1 Anhedonia o putem defini prin afirmaţia: e) percepţii senzoriale impuse de anumiţi factori exteriori
a) Apariţia interesului sporit faţă de activităţile sociale 7. A1 Euforia poate fi definită ca:
b) Posibilitatea de a soluţiona conflictele
c) Pierderea interesului şi retragerea din toate activităţile obişnuite plăcute a) Simţământ exagerat de bunăstare, care este nepotrivit cu evenimentele
d) Un semn caracteristic pentru tulburările de personalitate reale.
e) O dereglare psihosenzorială caracteristică psihozelor. b) Simţământ exagerat de nefericire, care este nepotrivit cu evenimentele
3. A1 Circumstanţialitatea este o tulburare a proceselor asociative de reale.
gândire şi vorbire în care pacientul face digresiuni în amănunte nenecesare şi
gânduri nepotrivite înainte de a comunica ideea centrală. Se întâlneşte în: c) Gînduri şi idei permanente de automutilare
a) Tulburări bipolare d) Hiperactivitate fizică şi mintală care este productivă
b) Tulburări somatoforme e) Hipoactivitate fizică asociată cu o senzaţie de furtună interioară
c) Schizofrenie
d) Tulburări ale spectrului autist 8. A1 Fobia este:
e) Psihoze alcoolice a) Frică persistentă, patologică, nerealistă şi intensă de un obiect sau de o
4. A1 Confabulaţia poate fi definită ca: situaţie
a) Umplerea inconştientă a golurilor de memorie prin imaginarea de trăiri b) Frică persistentă, fiziologică, nerealistă şi intensă de un obiect sau de o
sau evenimente fără bază faptică situaţie
b) Umplerea conştientă a golurilor de memorie prin imaginare sau minciună c) Frică persistentă, fiziologică, realistă de un obiect sau de o situaţie
c) Uitarea inconştientă a trăirilor sau evenimente după un stres puternic d) Frică neîntemeiată, dar realistă de un obiect sau de o situaţie nereală
d) O dereglare complexă de memorie, ce include în sine mai multe e) Frică aparentă, doar în unele cazuri profundă de un obiect sau de o situaţie
componente repetitivă.
e) Pierdere de memorie progresivă de la prezent spre trecut
5. A1 Depersonalizarea poate fi definită ca: 9. A1 Negativismul este opoziţia sau rezistenţa verbală sau non-verbală
la sugestiile şi îndemnurile din afară şi se întâlneşte frecvent în
a) Emoţie complexă care este caracteristică tulburărilor afective a) Schizofrenia catatonică
b) Schizofrenie paranoidă
b) Simţământ de nerealitate cu privire la mediul înconjurător c) Schizofrenie simplă
c) Simţământ de nerealitate cu privire la sine d) Tulburare schizoafectivă
d) O stare obişnuită şi frecvent întîlnită în oboseală e) Tulburare anxioasă
10. A1 Care din cele descrise mai jos fac parte din tulburări de
e) Este o dereglare de gîndire frecvent întînită în psihoze exogene dispoziţie:

6. A1 Halucinaţiile sunt: a) Depresia majoră
1
b) Schizofrenia d) Idei delirante de culpabilitate
c) Tulburarea de panică e) Agitatie psihomotorie
d) Tulburare de somatizare 16. A1 Episodul de Manie trebuie să includă cel puţin unul din
e) Bulimia nervosa următoarele semne:
11. A1 Care din cele descries mai jos fac parte din tulburări de
dispoziţie: a) O perioadă cu dispoziţie elevată, expansivă, ori iritabilitate, care durează
a) Schizofrenia cel puţin 1 săptămînă.
b) Tulburare de panică b) Autoapreciere ridicată sau idei de grandoare, care durează cel puţin o lună
c) Tulburarea bipolară c) Idei delirante de grandoare, care durează cel puţin o lună
d) Tulburare de somatizare d) Dereglări de conştiinţă, care durează cel puţin o lună
e) Bulimia nervosa e) Scădere în greutate, anorexia.
12. A1 Care din cele descries mai jos fac parte din tulburări de 17. A1 Tulburarea Distimică trebuie să includă cel puţin unul din
dispoziţie: următoarele semne:
a) Schizofrenia
b) Tulburare de panică a) Starea de spirit deprimat pentru cea mai mare parte a zilei, pentru mai
c) Tulburare distimică multe zile decât nu, indicate subiectiv sau obiectiv de cineva cel putin de 2 ani.
d) Tulburare de somatizare b) Sentiment de nefericire indicate subiectiv sau obiectiv de cineva cel putin
e) Bulimia nervosa de 2 ani.
13. A1 Care din cele descries mai jos fac parte din tulburări de
dispoziţie: c) Energie scăzută sau fatigabilitate indicate subiectiv sau obiectiv de cineva
a) Schizofrenia cel putin de 2 ani.
b) Tulburare de panică
c) Tulburare de somatizare d) Idei delirante de culpabilitate indicate subiectiv sau obiectiv de cineva cel
d) Bulimia nervosa putin de 2 ani.
e) Tulburare ciclotimică
14. A1 Episodul Depresiv Major trebuie să includă cel puţin unul din e) Energie scăzută sau fatigabilitate aproape în fiecare zi
următoarele:
a) Dispoziţie depresivă 18. A1 Ciclotimia trebuie să includă cel puţin unul din următoarele
b) Insomnie sau hipersomnie aproape în fiecare zi caracteristici:
c) Fatigabilitate şi energie scăzută aproape în fiecare zi
d) Idei delirante de culpabilitate a) Pentru cel puţin 2 ani, prezenţa a numeroase perioade cu simptome
e) Agitatie psihomotorie hipomaniacale şi numeroase perioade cu simptome depresive care nu satisfac
15. A1 Episodul Depresiv Major trebuie să includă cel puţin unul din criteriile pentru un episod depresiv major.
următoarele: b) Sentimente de inutilitate indicate subiectiv sau observate de alte
a) Scăderea interesului şi a plăcerii persoane, pentru cel puţin 2 săptămâni.
b) Insomnie sau hipersomnie aproape în fiecare zi
c) Insomnie or hipersomnie aproape în fiecare zi
c) Fatigabilitate şi energie scăzută aproape în fiecare zi
d) Energie scăzută sau fatigabilitate indicate subiectiv sau obiectiv de cineva
2
cel putin de 2 ani. c) Amitriptilin
d) Alprazolam
e) Idei delirante de culpabilitate indicate subiectiv sau obiectiv de cineva cel e) Clozapine
putin de 2 săptămîni. 25. A1 Definiţia sinuciderii este:
a) Moartea intenţionată auto-indusă
19. A1 Prima alegere de medicaţie în caz de tulburare bipolară este: b) Moartea întîmplătoare indusă de circumstanţe sociale
a) un neuroleptic c) Tentativa suicidară cu scop demonstrative
d) Potenţiarul suicidar depistat la persoană
b) un antidepresant e) O tulburare psihică gravă
c) un anxiolitic 26. A1 Riscul crescut de sinucidere sunt toate în afară de:
d) un timostabilizator a) vîrsta mai mică de 45 de ani
e) un antipsihotic b) sexul masculin
20. A1 Prima alegere de medicaţie în caz de tulburare bipolară este: c) Statutul marital: Divorţat(ă) sau văduv(ă)
a) Clorpromazine d) Statul social: şomer
b) Risperidone e) fundal familial haotic sau conflictual
c) Acid Valproic 27. A1 Risc scăzut de sinucidere denotă toate afirmaţiile în afară de
d) Diazepam a) vîrsta mai mică de 45 de ani
e) Aripiprazol b) sexul feminin
21. A1 Prima alegere de medicaţie în caz de tulburare bipolară este: c) Statutul marital: divorţat(ă) sau văduv(ă)
a) Clorpromazine d) Statul social: angajat
b) Risperidone e) fundal familial stabil
c) Lithium 28. A1 Tulburări medicale şi mintale asociate cu riscul suicidar crescut
d) Diazepam sunt toate cele enumerate mai jos în afară de:
e) Aripiprazol a) SIDA
22. A1 Care din cele enumerate mai jos sunt antidepresante? b) Tulburare bipolar
a) Olanzepine c) Delirium
b) Ziprazidone d) Demenţă
c) Venlafaxine e) Tulburare somatoformă
d) Alprazolam 29. A1 Criteriile de diagnostic pentru retardare mintală sunt:
e) Clozapine a) Funcţionare intelectuală semnificativ sub medie: IQ de aproximativ 70 sau
23. A1 Care din cele enumerate mai jos sunt antidepresante? mai redus la un test de inteligenţă administrat individual
a) Olanzepine b) Deficite sau alterări concomitente ale dispoziţiei, voinţei şi emoţiilor.
b) Ziprazidone c) cel puţin două sau mai multe lezări a funcţiilor psihice
c) Paroxetine d) abilităţi sociale/interpersonale lezate cu păstrarea resurselor de
d) Alprazolam conducere de sine şi abilităţi academice
e) Clozapine e) Debut după varsta de 18 ani.
24. A1 Care din cele enumerate mai jos sunt antidepresante? 30. A1 Codificările pe baza a gradului de severitate care reflectă nivelul
a) Olanzepine de afectare intelectuală sunt cele descrise mai jos in afară de
b) Ziprazidone a) Retardare mintală uşoară: Nivel IQ 50-55 pană la aproximativ 70
3
b) Retardare mintală moderată: Nivel IQ 35-40 - 50-55 c) adesea pare să nu asculte atunci cand i se vorbeşte direct
c) Retardare mintală severă: Nivel IQ 20-25 - 35-40 d) adesea nu dă curs instrucţiunilor şi nu işi termină temele, sarcinile casnice
d) Retardare mintală profundă: IQ sub 20 sau 25 sau indatoririle de muncă (nu se datorează comportamentului opoziţional sau
e) Retardare mintală de limită: Nivel IQ 10-19 neinţelegerii instrucţiunilor)
31. A1 Tratamentul farmacologic în retardarea mintală se face cu e) adesea nu are dificultăţi in organizarea sarcinilor şi activităţilor
următoarele preparate în afară de: 35. A1 Criteriile de diagnostic pentru tulburare prin deficit
a) antidepresive atenţional/hiperactivitate sunt următoarele în afară de:
b) antipsihotice a) adesea işi mişcă mainile sau picioarele sau se frămantă pe scaun;
c) anticonvulsivante b) adesea işi părăseşte locul, in clasă sau in alte situaţii in care este de
d) nootrope aşteptat să rămană la locul său;
e) anticolinesterazice
32. A1 Criteriile de diagnostic pentru tulburare autistă sunt următoarele c) adesea fuge sau se caţără excesiv, in situaţii in care acest lucru este
în afară de: nepotrivit;
a) modificare calitativă a interacţiunii sociale
b) alterarea marcată a utilizării, pentru reglarea interacţiunii sociale, a unor d) adesea are dificultăţi să se joace sau să se angajeze in activităţi de timp
multiple comportamente nonverbale, cum ar fi privirea in ochi, expresia facială, liber fără să facă zgomot;
posturile corpului şi gesturile
c) nedezvoltarea relaţiilor cu cei de aceeaşi varstă, adecvate cu nivelul de e) adesea este iniţiatotăţi cu character social şi util
dezvoltare 36. A1 Criteriile de diagnostic pentru tulburare prin deficit
d) lipsa căutării spontane de a impărtăşi cu alte persoane bucuria, interesele atenţional/hiperactivitate sunt următoarele în afară de:
sau realizările a) adesea răspunde inainte ca intrebarea să se fi terminat;
e) reciprocitatea socială sau emoţională dezvoltată
33. A1 Criteriile de diagnostic pentru tulburare autistă sunt următoarele b) adesea are dificultăţi să işi aştepte randul;
în afară de:
c) adesea intrerupe sau inoportunează pe alţii
a) alterări calitative ale comunicării d) adesea este un exemplu bun la învăţătura la şcoală
b) intarzierea sau absenţa totală a dezvoltării limbajului vorbit e) adesea işi părăseşte locul, in clasă sau in alte situaţii in care este de
c) alterarea marcată a capacităţii de a iniţia sau de a susţine o conversaţie cu aşteptat să rămană la locul său;
alţii
d) utilizare stereotipă şi repetitivă a limbajului sau limbaj idiosincratic 37. A1 Preparatele din grupa benzodiazepinelor sunt toate în afară de:
e) prezenţa imaginaţiei sau a jocurilor imitative social variate, spontane, a) alprazolam
adecvate nivelului de dezvoltare b) lorazepam
34. A1 Criteriile de diagnostic pentru tulburare prin deficit c) diazepam
atenţional/hiperactivitate sunt următoarele în afară de: d) clonazepam
e) clorpromazin
a) adesea nu dă destulă atenţie amănuntelor sau greşeşte din neglijenţă in 38. A1 Preparatele antidepresante sunt:
activitatea şcolară, muncă, sau alte activităţi a) clorppromazin
b) adesea are dificultăţi de susţinere a atenţiei in cursul unor sarcini sau in b) lorazepam
activităţi de joc c) amitriptilin
4
d) clonazepam e) Nivel scăzut al energiei; fatigabilitate.
e) carbamapezin 44. A1 Criteriile de diagnostic al epizodului maniacal sunt toate în afară
39. A1 Preparatele antidepresante sunt: de:
a) clorppromazin a) stimă de sine inflaţionată sau grandiozitate.
b) lorazepam b) nevoie descrescută de somn
c) paroxetina c) fugă de idei sau senzaţia subiectivă că gandurile aleargă.
d) clonazepam d) stare de oboseală de dimineaţa
e) carbamapezin e) mai vorbăreţ ca de obicei sau presiunea de a vorbi continuu.
45. A1 Tulburarea bipolară de tip I este:
40. A1 Efectele terapeutice ale benzodeazepinelor sunt toate în afară a) Pacientul a indeplinit criteriile pentru un episod maniacal sau mixt
de: complet, de obicei sufficient de sever pentru a necesita spitalizarea
b) Pacientul a avut cel puţin un episod depresiv major şi cel puţin un episod
a) sedative hipomaniacal
b) anxiolitic c) Patru sau mai multe episoade depresive, maniacale sau mixte in decurs de
c) anticonvulsivant 12 luni.
d) antipsihotic d) Tulburare mai puţin severă, cu perioade alternante de hipomanie şi
e) miorelaxant moderată depresie.
41. A1 Efectele adverse ale benzodiazepinelor sunt:
a) sedative e) Mai puţin severă decat tulburarea depresivă majoră. Mai frecventă şi mai
b) anxiolitic cronică la femei decat la bărbaţi. Debutul este insidios. Simptomele tind să se
c) anticonvulsivant accentueze in a doua parte a zilei
d) sindrom de sevraj 46. A1 Tulburarea bipolară de tip II este:
e) miorelaxant a) Pacientul a indeplinit criteriile pentru un episod maniacal sau mixt
42. A1 Epizodul depresiv major include toate dereglările enumerate mai complet, de obicei sufficient de sever pentru a necesita spitalizarea.
jos în afară de: b) Pacientul a avut cel puţin un episod depresiv major şi cel puţin un episod
a) Dispoziţie depresivă - sentimentul subiectiv de tristeţe pentru o perioadă hipomaniacal
prelungită de timp. c) Patru sau mai multe episoade depresive, maniacale sau mixte in decurs de
b) Anhedonie - incapacitatea de a resimţi plăcere. 12 luni.
d) Tulburare mai puţin severă, cu perioade alternante de hipomanie şi
c) Retragere socială. moderată depresie.
d) Lipsa motivaţiei, toleranţă la frustrare redusă.
e) Mai puţin severă decat tulburarea depresivă majoră. Mai frecventă şi mai
e) stare crepusculară cronică la femei decat la bărbaţi. Debutul este insidios. Simptomele tind să se
43. A1 Epizodul depresiv major include toate dereglările enumerate mai accentueze in a doua parte a zilei.
jos în afară de: 47. A1 Tulburarea bipolară cu ciclare rapidă este:
a) Pierderea libidoului. a) Pacientul a indeplinit criteriile pentru un episod maniacal sau mixt
b) Scădere in greutate şi anorexie. complet, de obicei sufficient de sever pentru a necesita spitalizarea.
c) Creştere in greutate şi hiperfagie. b) Pacientul a avut cel puţin un episod depresiv major şi cel puţin un episod
d) Hipertensiune cu atacuri de panică hipomaniacal
5
c) Patru sau mai multe episoade depresive, maniacale sau mixte in decurs de b) Kandinski,1882
12 luni. c) Bleuler,1911
d) Tulburare mai puţin severă, cu perioade alternante de hipomanie şi
moderată depresie. d) Hecher,1871
e) Clerambault,1874;
e) Mai puţin severă decat tulburarea depresivă majoră. Mai frecventă şi mai 51. A1 Ce sindrom este caracteristic pentru Schizofrenia Simpla:
cronică la femei decat la bărbaţi. Debutul este insidios. Simptomele tind să se
accentueze in a doua parte a zilei. a) Automatism motor
b) Apato-Abulic
48. A1 Tulburarea ciclotimică se poate defini ca: c) Paranoid
a) Pacientul a indeplinit criteriile pentru un episod maniacal sau mixt d) Ipohondric
complet, de obicei sufficient de sever pentru a necesita spitalizarea. e) Depresiv;
b) Pacientul a avut cel puţin un episod depresiv major şi cel puţin un episod 52. A1 Sindromul Kandinski-Clerambault e caracteristic pentru
hipomaniacal următoarea forma a Schizofreniei:
c) Patru sau mai multe episoade depresive, maniacale sau mixte in decurs de
12 luni. a) Catatonica
b) Hebefrenica
d) Tulburare mai puţin severă, cu perioade alternante de hipomanie şi c) Paranoida
moderată depresie. d) Simpla
e) Mai puţin severă decat tulburarea depresivă majoră. Mai frecventă şi mai e) Febrila;
cronică la femei decat la bărbaţi. Debutul este insidios. Simptomele tind să se 53. A1 Din neurolepticele atipice fac parte ,cu exceptia:
accentueze in a doua parte a zilei.
a) Risperidona
49. A1 Tulburarea distimică poate fi definită ca:
a) Pacientul a indeplinit criteriile pentru un episod maniacal sau mixt b) Ziprexa
complet, de obicei sufficient de sever pentru a necesita spitalizarea. c) Olanzepina
b) Pacientul a avut cel puţin un episod depresiv major şi cel puţin un episod
hipomaniacal d) Serocvelum

c) Patru sau mai multe episoade depresive, maniacale sau mixte in decurs de e) Haloperidol
12 luni. 54. A1 Afectarea carei functii psihice NU este caracteristica
d) Tulburare mai puţin severă, cu perioade alternante de hipomanie şi schizofreniei:
moderată depresie.
a) memoria
e) Mai puţin severă decat tulburarea depresivă majoră. Mai frecventă şi mai b) gindirea
cronică la femei decat la bărbaţi. Debutul este insidios. Simptomele tind să se c) perceptia
accentueze in a doua parte a zilei d) afectivitatea
50. A1 Cine a propus termenul de "Schizofrenie" si in ce an e) constiinta
a) Morel 1857 55. A1 Caracteristic pentru schizofrenie patomorfologic este :
6
 a) Halucinaţii auditive
a) Nu sunt prezente modificări specifice
b) Halucinaţiile vizuale
b) Cortexul este complet atrofiat
c) Confabulatii
c) Se determină hematom al ventricolului lateral
d) Oneiroidul
d) Leziuni aterosclerotice vasculare de proporţie
e) Delirul
e) Ictus ischemic 59. A1 Formele schizofreniei sunt:

56. A1 In patogeneza schizofreniei se presupune că un rol însemnat îl a) Hebefrenă
are:
b) Melancolică
a) Excesul de Alumuniu,fiindca la acesti bolnavi silicatul de aluminiu a fost
găsit în plăcile din creier c) Ironică

b) Ateroscleroză importantă, fiind urmată de accidente vasculo-cerebrale d) Posttraumatică
tranzitorii frecvente
e) Simptomatică
c) Involuţia senilă a cortexului
60. A1 Schizofrenia hebefrenă se poate instala mai frecvent la vîrsta de :
d) Dezechilibru al activitatii sistemelor dopaminergice cerebrale
a) 35-50 ani
e) Atrofia lobilor temporo-parietali b) dupa 70 ani
c) 60-70 ani
57. A1 In clinica schizofreniei paranoide predomina: d) 16-18 ani
e) 8-9 ani
a) Tulburari ale gindirii, tulburari de perceptie 61. A1 Scizofrenia hebefrenă :

b) Manifestari a rigiditatii musculare şi tremor a) Are 3 faze de evoluţie (paranoică,paranoidă,parafrenică)

c) Caşexie,exoftalmie,excitaţie psihomotorie b) Se manifestă prin flexibilitate ceroasă, negativism, mutism
d) Crize convulsive şi echivalente psihice paroxistice
e) Tulburări de memorie, agnozia culorilor şi formei, alexie, agrafie c) Se manifestă prin"Intoxicatie metafizica"

58. A1 Cel mai frecvent intilnite tulburari de percepţie în schizofrenie d) are 2 etape de evoluţie (tonică, clonică)
sunt:
e) Se manifesta prin reacţii impulsive, manierism, irascibilitate, excitaţii
7
psihomotorii cu expresii patetice,veselie neadecvată a) disforia
b) delirium
62. A1 Schizofrenia catatonică: c) absenta
d) oneiroid
a) este o formă malignă a schizofreniei e) starea maniacala
66. A1 Disforia in cadrul epilepsiei presupune:
b) duce la deces în curs de 5-10 ani
a) stare de depresie, cu iritabilitate si capacitate usoara de a trece la
c) apare ca urmare a accidentelor cerebrovasculare frecvente agresiune

d) are debut brusc sub formă de excitaţie sau stupot cataton b) stare de bine, euforie, in special dupa convulsii

e) accesul debutează cu prodrom şi aură c) stare de bine, euforie, in special ca prodrom, inainte de convulsii

63. A1 Etiologia schizofreniei cuprinde mai multe aspecte printre care d) depresie caracterizata de o mihnire adinca, cu izolare, ideatie suicidara
NU se enumeră :
e) este o stare de liniste interna, caracteristica perioadei post-ictale
a) aspecte genetice 67. A1 Pentru starea crepusculara din epilepsie este caracteristic:
b) aspecte infecţioase
a) ingustarea constiintei, dezorientare in timp, spatiu
c) aspecte endocrine b) idei delirante si pseudohalucinatii auditive

d) aspecte organice c) idei delirante si pseudohalucinatii vizuale

e) aspecte psihologice d) se cupeaza cu doze mari de neuroleptice si antidepresive

64. A1 Echivalent psihic a crizelor epileptice este e) nu este o stare psihotica, pacientul nu poate comite acte ilicite fiind perfect
constient de actiunile sale
a) Grand mal si Petit mal
68. A1 Tulburări de personalitate şi comportament ale adultului sunt
b) Automatism ambulator caracterizate clinic prin:
c) Diskinezia tardiva
a) Ecoul gandirii
d) Absenta
b) Inserţia şi răspândirea gândirii
e) Crize convulsive in serie c) Atitudini şi comportament marcat dizarmonice şi durabile
65. A1 Tulburare afectiva specifica epilepsiei, prezenta ca prodrom, ca d) Idei delirante de control
stare post-ictala sau chiar ca echivalent psihic al convulsiei epileptice:
e) Idei delirante de influenţă
8
 69. A1 Tulburarea paranoidă de personalitate este caracterizată de:
b) Atitudine persistentă de dispreţuire a normelor şi regulilor sociale
a) Idei delirante de control
c) Sentimente de îndoială şi prudenţă excesive
b) Ecoul gandirii
d) Răceală emoţională şi detaşare
c) Sensibilitate excesivă la eşecuri
e) Autorizarea acordată altora de a lua decizii foarte importante pentru viaţa
d) Halucinaţii auditive sa
e) Intreruperi in cursul gandirii
70. A1 Tulburarea schizoidă de personalitate întruneşte următoarele 73. A1 Tulburarea emoţional-instabilă de personalitate include tipul:
condiţii:
a) Histrionic
a) Tendinta de a purta ranchiuna permanent
b) Impulsiv
b) Răceală emoţională şi detaşare
c) Schizoid
c) Atitudine persistentă de iresponsabilitate şi dispreţuire a normelor
d) Disocial
d) Explozii de violenţă
e) Paranoid
e) Auto-dramatizare
74. A1 Tulburarea emoţional-instabilă de personalitate include tipul:
71. A1 Tulburarea schizoidă de personalitate întruneşte următoarele a) Histrionic
condiţii: b) Schizoid
c) Borderline
a) Tendinta de a purta ranchiuna permanent d) Disocial
e) Paranoid
b) Sentimente de îndoială şi prudenţă excesive 75. A1 Tulburarea emoţional-instabilă de personalitate de tip impulsiv
întruneşte următoarele condiţii:
c) Răceală emoţională şi detaşare
a) Sentimente persistente de ingrijorare
d) Atitudine persistentă de iresponsabilitate şi dispreţuire a normelor b) Explozii de violenţă
c) Sentimente de îndoială şi prudenţă excesive
e) Auto-dramatizare
72. A1 Tulburarea disocială de personalitate întruneşte următoarele d) Răceală emoţională
condiţii: e) Auto-dramatizare

a) Sentimente persistente de ingrijorare 76. A1 Tulburare de personalitate histrionică este caracterizată de:
9

a) Tendinta de a purta ranchiuna permanent b) Tendinţă de a purta ranchiună permanent

b) Sentimente de îndoială şi prudenţă excesive c) Suspiciune
d) Sugestibilitate, este uşor influienţat de către alţii sau de circumstanţe.
c) Răceală emoţională şi detaşare
e) Tendinţă către o stimă de sine excesivă, manifestată printr-o atitudine
d) Auto-dramatizare persistentă de referinţă la sine însuţi.
80. A1 Pentru tulburarea schizoidă de personalitate sunt caracteristice
e) Atitudine persistentă de iresponsabilitate şi dispreţuire a normelor următoarele simptome cu excepţia :

77. A1 Tulburarea anankastă de personalitate este caracterizată prin: a) Puţine activităţi care produc plăcere

a) Răceală emoţională b) Răceală emoţională, detaşare sau afect tocit

b) Auto-dramatizare c) Un sentiment combative şi tenace de susţinere a drepturilor personale,
care nu este adecvat situaţiei prezente.
c) Sentiment cronic de vid
d) Capacitate limitată de a exprima căldură, sentimente tandre, sau mânie faţă
d) Sentimente de îndoială şi prudenţă excesive de ceilalţi

e) Sugestibilitate e) Indiferenţă aparentă faţă de laudă sau critici adresatede ceilalţi

78. A1 Tulburare de personalitate anxios-evitantă este caracterizată de: 81. A1 Pentru tulburarea schizoidă de personalitate sunt caracteristice
următoarele simptome cu excepţia :
a) Răceală emoţională
a) Interes scăzut faşă de stabilirea relaţiilor sexuale cu alte persoane
b) Sentiment cronic de vid b) Seducţie inadecvată în comportament sau înfăţişare

c) Sentimente persistente şi generale de tensiune şi îngrijorare c) Preferinţe aproape invariabile pentru tendinţe solitare.

d) Auto-dramatizare d) Lipsa prietenilor apropiaţi sau a relaţiilor bazate pe încredere, sau a
dorinţei de a stabili astfel de legături.
e) Atitudine persistentă de dispreţuire a normelor
e) Preocupări excesive pentru fantezii şi introspecţie
79. A1 Pentru tulburarea paranoidă de personalitate sunt caracteristice
afirmaţiile cu excepţia : 82. A1 Pentru tulburarea disocială de personalitate sunt caracteristice
următoarele simptome cu excepţia :
a) Sensibilitate excesivă la eşecuri şi atitudini neprietenoase
10
a) Un sentiment cronic de gol interior
85. A1 Pentru tulburarea emoţional instabilă de personalitate sunt
b) Nepăsare rece faşă de sentimentele celorlalţi caracteristice următoarele simptome cu excepţia :

c) Atitudine marcată şi persistentă de iresponsabilitate şi depreţuire a a) Auto-dramatizare, expresie teatrală, exagerată a emoţiilor
normelor, regulilor şi convenţiilor sociale
b) Sentimente de îndoială şi prudenţă excesivă
d) Incapacitate de a menţine relaţii durabile, deşi nu există nici o dificultate în
stabilirea lor. c) Afectivitate labilă şi superficială

e) Incapacitatea de a trăi sentimentul de vină şi de a învăţa din experienţă, în d) Sugestibilitate, pacientul este uşor de influienţat dă către alţii sau de
special din pedepse circumstanţe

83. A1 Pentru tulburarea emoţional instabilă de personalitate sunt e) Căutarea continuă a senzaţiilor puternice, a admiraşiei celorlalţi, şi a
caracteristice următoarele simptome cu excepţia : activităţilor în care pacientul este în centrul atenţiei.

a) Tendinţa de a acţiona impulsiv, fără a lua în vedere consecinţele 86. A1 Seducţia inadecvată în comportament sau înfăţişare este
b) Instabilitate afectivă carateristică pentru tulurarea de personalitate :
c) Răceală emoţională, detaşare
a) Anancastă
d) Explozii de furie intense
b) Emoţional instabilă borderline
e) Capacitate minimă de a face planuri ''în avans"
c) Disocială
84. A1 Pentru tulburarea emoţional instabilă de personalitate tip d) Histrionică
borderline sunt caracteristice următoarele simptome cu excepţia:
e) Dependentă
a) Atenţie exagerată acordată atracţiei fizice. 87. A1 Pentru tulburarea histrionică de personalitate mai caracteristic
este :
b) Imaginea de sine, ţelurile şi preferinţele sale interne (inclusiv sexuale) sunt
deseori necalare sau tulburate a) Există un sentiment cronic de gol interior

c) Există un sentiment cronic de gol interior. b) Interes scăzut faţă de stabilirea relaţiilor sexuale cu alte persoane

d) O tendinţă de a se implica în relaţii intense şi instabile, poate cauza crize c) Atenţie exagerată acordată atracţiei fizice
emoţionale repetate.
d) Incapacitatea de a trăi sentimentul de vină şi de a învăţa din experienţă, în
e) Eforturi excesive de a preveni abandonarea şi o serie de acte suicidare sau special din pedepse
autovătămare.
11
e) Preocupări excesive pentru fantezii şi introspecţie
91. A1 Criteriile de diagnostic pentru anorexia nervoasă conform DSM-
88. A1 Preocupare de detalii , reguli, liste, ordine, organizare sau IV sunt:
programare, perfecţionism sunt caracteristice pentru tulburarea de
personalitate : a) Refuzul de a menţine greutatea corporală la sau deasupra unei greutăţi
normale minime pentru vârsta şi înâlţimea sa.
a) Emoţional instabilă borderline b) Teama internă a subiectului că se va îngrasă, deşi are mult sub greutatea
normală.
b) Disocială
c) Tulburări ale imaginii şi formei corpului datorite importanţei acestora în
c) Histrionică autoapreciere sau negarea gravităţii stării subponderale actuale.

d) Anancastă d) La femeile la care s-a instalat ciclul menstrual, apariţia amenoreei,
e) Dependentă respectiv absenţa ciclului pe o perioadă de cel puţin trei luni.
89. A1 Pentru care tip de personalitate este caracteristică
hipersensibilitatea la rejecţie şi critică ? e) Toate confirmaţiile sunt corecte
92. A1 Criteriile de diagnostic pentru bulimia nervoasă conform DCM-IV
a) Emoţional instabilă borderline sunt:

b) Disocială a) Mîncatul într-o anumită perioadă de timp a unei cantităţi de măncare mult
mai mare decât aceea pe care ar mănca-o alte persoane în aceeaşi perioadă de
c) Anxios evitantă timp şi in condiţii similare, mâncatul compulsiv.

d) Histrionică b) Sentimentul lipsei de control asupra episoadelor de alimentare excesivă

e) Anancastă c) Comportamentul compensator inadecvat recurent menit sâ preveni
creşterea în greutate
90. A1 Tricotilomania este :
d) Preocupări privind forma şi greutatea corpului
a) Incendierea proprietăţilor sau diferite obiecte, fără motiv aparent
e) Toate confirmaţiile sunt corecte
b) Dorinţă intensă de a juca jocuri de noroc 93. A1 Comportamentul compensator inadecvat recurent menit să
prevină creşterea în greutate în bulimia nervoasă înclude:
c) Lipsa notabilă a părului datorită unor eşecuri repetate de a rezista
impulsurilor de smulgere a părului a) Voma provocată

d) Eşuarea repetată a impulsurilor de a fura obiecte. b) Utilizare excesivă de laxative, diuretici sau alte medicamente pentru slăbit

e) Mişcări stereotipe cu smulgerea părului în copilărie c) Regim alimentar
12
d) Exerciţii fizice în exces. e) Toate confirmaţiile sunt corecte

e) Toate confirmaţiile sunt corecte 97. A1 După vârstă deosebim următoarele variante ale anorexiei
nervoase:
94. A1 Tip de mâncat compulsiv/purgativ al anorexiei nervoase
include: a) Anorexia infantilă

a) În cursul episodului actual de anorexie nervoasă persoana se angajează b) Anorexia prepubertară
în mod repetat într-un comportament compulsiv sau purgativ
c) Anorexia pubertară
b) Vome autoprovocate d) Anorexia adolescenţilor
e) Toate confirmaţiile sunt corecte
c) Abuz de laxative şi clisme
d) Abuz de diuretice 98. A1 Deosebim următoaele variante ale anorexiei nervoase:

e) Toate confirmaţiile sunt corecte a) Anorexia masculină
95. A1 Pentru debutul anorexiei nervoase la inceputul adolescenţei
sunt specifice: b) Anorexia mixtă cu episode psihotice

a) Evitarea mâncatului c) Anorexia tardivă

b) Voma d) Anorexia psihotică
c) Activitate fizică în exces
e) Toate confirmaţiile sunt corecte
d) Utilizarea laxativelor
99. A1 Parasomniile includ totul, exclusiv:
e) Toate confirmaţiile sunt corecte
a) Somnambulism
96. A1 Din simptome generale ale anorexiei fac parte urmatorii b) Pavor nocturn
parametri : c) Coşmaruri

a) Hipotermie d) Vorbirea în somn

b) Hipotensiune e) Tulburări de somn dependente de alcool
100. A1 Parasomnii de tip „Tulburări ale tranziţiei somn-veghe" includ
c) Bradicardie totul, în afară de:

d) Căderea părului a) Mişcări ritmice

13
b) Mioclonii e) Voyerismul
c) Vorbire în somn
104. A1 Hormonii cel mai mult implicaţi în structura somnului sunt:
d) Sindromul crampelor nocturne
a) Somatostatina
e) Dissomnii b) Hormonul creşterei
101. A1 Parasomnii asociate cu somnul pardoxal sunt toate, în afară de:
c) Gonadotropinele, hormonul tireotrop
a) Coşmarurile
d) Hormonul corticotrop, prolactina, hormonul antidiuretic, melatonina
b) Alterarea erecţiei peniene legate de somn
e) Toate confirmaţiile sunt corecte
c) Erecţii dureroase în somn 105. A1 Pentru hormonul melatonina sunt specifice:

d) Tulburări de comportament în somnul paadoxal a) Secreţia de melatonină are un strict ritm circadian şi se secretă exclusiv
noaptea
e) Dissomnii
b) Are un rol sincronizator al activităţii endocrine cu fotoperioadele şi cu
102. A1 Pentru parasomnii toate confirmaţiile sunt corecte, în afară de: ritmul somn-veghe

a) Bruxism c) Este un hormon epifizar

b) Enurezis d) Formarea melatoninei în glanda pineală respectă ritmul circadian.
c) Apneea de somn a nou-născuţilor
e) Toate confirmaţiile sunt corecte
d) Coşmarurile 106. A1 Pentru hormonul tireotrop (TSH) sunt caracteristice:

e) Narcolepsia a) Secreţia maximă precede instalarea somnului care pare a avea un rol
inhibitor
103. A1 Disfuncţiile sexuale includ toate confirmaţiile, în afară de:
b) Întîrzierea adormirii se acompaniază cu persistenţa secreţiei de TSH.
a) Lipsa sau pierderea dorinţei sexuale c) Secreţia de TSH pare a fi dependentă de ciclul nictemeral.

b) Aversiunea sexuală şi lipsa plăcerii sexuală d) Se poate deduce că un exces de secreţie tiroidiană ar fi incompatibilă cu un
somn bun
c) Eşecul răspunsului genital
e) Toate confirmaţiile sunt corecte
d) Disfuncţia orgasmică
107. A1 Pentru hormonul adrenocorticotrop (ACTH) şi hormonul
14
corticosuprarenal (cortizoli) sunt caracteistice:
a) Eroziuni ale smaltului dentar
a) ACTH şi cortisolul sunt secretate după un ritm circadian precis.
b) Osteoporoza
b) Secreţia ACTG este strâns legată de secreţia de cortisol, pe care o recede.
c) Constipatie
c) Secreţia de ACTH-cortisol survine, în mod normal, la sfărşitul somnului d) Edeme periferice
preparând organismul pentru trezire.
d) În caz de schimbare nictemerală a ritmului de somn, adaptarea secreţiei de e) Toate confirmaţiile sunt corecte
ACTH şi cortisol la noul orar se face lent şi pregresiv, în decurs de aproximativ
3 săptămăni. 111. A1 Pentru anorexie nervoasă clinic sunt caracteristice:

e) Toate confirmaţiile sunt corecte a) Extremitati reci
b) Parestezii (furnicaturi)
108. A1 Pentru anorexie nervoasă clinic sunt caracteristice:
c) Fatigabilitate extrema
a) Indice de masa corporala sub limitele normal
d) Deficit de concentrare si memorie
b) Intarzierea cresterii (daca boala a debutat in perioada de crestere) e) Toate confirmaţiile sunt corecte

c) Tulburari endocrine: amenoree, scaderea libidoului si impotenta la barbati 112. A1 Pentru anorexia nervoasă sunt caracteristice:

d) Bradicardie si hipotensiune arteriala, uneori aritmii a) Anorexia nervoasă este o tulburare psihiatrică din categoria tulburărilor de
alimentare, caracterizată printr-o reducere anormală a greutăţii corpului şi
e) Toate confirmaţiile sunt corecte printr-o deformare a imaginii propriului corp cu teama prevalentă, persistentă
de îngrăşare.
109. A1 Pentru anorexie nervoasă clinic sunt caracteristice: b) Persoanele suferind de anorexia nervoasă îşi limitează greutatea corpului
prin abţinerea voluntară îndelungată de a se hrăni (infometare sau post
a) Hipotermie, senzatie permanenta de frig voluntar) (anorexia nervoasă de tip restrictiv) şi prin alte metode - ca de pildă
abuzul de purgative, clisme, şi diuretice, folosirea de substanţe anorectigene şi
b) Anemie si anomalii sanguine de minerale si electroliti excesul de exerciţii fizice (anorexia nervoasă de tip eliminator, purgativ).

c) Păr subtire, fin si pufos (lanugo) crescut pe tot corpul c) Boala afectează mai ales tinerele adolescente, însă 10 % din cazuri apar la
tineri de sex masculin.
d) Piele uscata, unghii friabile
d) Anorexia nervoasă este o tulburare psiho - somatică sau psiho - fiziologică
e) Toate confirmaţiile sunt corecte complexă, implicând componente psihologice, neuro-biologice şi socio-
culturale.
110. A1 Pentru anorexie nervoasă clinic sunt caracteristice: e) Toate confirmaţiile sunt corecte.
15
 e) Apatie
113. A1 Metode de tratament în anorexia nervoasă sunt:
117. A1 Simptomele caracteristice intoxicaţiei patologice cu alcool:
a) Cura de creştere in greutate: a) Delir de relaţie

b) Psihoterapia individuală, psihoterapie în grup, psihoterapia b) Delir de otrăvire
psihodinamică (de orientare psihanalitică), psihoterapia comportamentală:
c) Delir de bogăţie
c) Terapia de familie
d) Delir hipocondriac
d) Tratamente medicamentoase. e) Delir de reformă
e) Toate confirmaţiile sunt corecte 118. A1 Starea caracteristică pentru intoxicaţie patologică:

114. A1 Factorii ce predispun la alcoolism: a) Catatonica

a) Factori endogeni b) Amentivă
b) Factorii socio-psihologici c) Crepusculară
c) Traumele cerebrale d) Oneiroidă
e) Hipocondriacă
d) Ateroscleroza 119. A1 Formele intoxicaţiei patologice cu alcool:
e) Infecţiile
115. A1 Simptomele caracteristice intoxicaţiei alcoolice simple: a) Demenţială

a) Hipocondrie b) Epileptoidă

b) Astenie c) Hipocondriacă

c) Euforie d) Astenică

d) Amenţie e) Apatică
e) Obnubilare 120. A1 Formele intoxicaţiei patologice cu alcool:

116. A1 Simptomele caracteristice intoxicaţiei patologice cu alcool: a) Psihopatică

a) Cefalee b) Catatonica
b) Astenie c) Paranoidă
c) Halucinaţii auditive d) Astenică
e) Apatică
d) Delir hipocondriac 121. A1 Formele intoxicaţiei patologice cu alcool:
16
 b) Intoxicaţie patologică
a) Hipocondriacă c) Astenie

b) Catatonica d) Pierderea autocontrolului
c) Psihopatică
e) Apatie
d) Isteroidă
e) Apatică 126. A1 Criteriile alcoolismului cronic:
122. A1 Simptomele caracteristice intoxicaţiei patologice cu alcool:
a) Delirul de persecuţie
a) Apatie
b) Astenie b) Beţie alcoolică obişnuită
c) Stare crepusculară
d) Hipocondrie c) Starea de abstinenţă
e) Demenţă d) Sindromul hipocondriac
123. A1 Criteriile alcoolismului cronic:
e) Sindromul disforic
a) Intoxicare acută
127. A1 Simptome caracteristice delirului alcoolic acut (delirium
b) Dependenţă patologică tremens):
a) Apatie
c) Intoxicaţie patologică b) Halucinaţii vizuale
d) Astenie c) Halucinaţii olfactive
e) Apatie d) Hipocondrie
124. A1 Criteriile alcoolismului cronic: e) Demenţă

a) Insomnie 128. A1 Simptome caracteristice delirului alcoolic acut (delirium
tremens):
b) Creşterea toleranţei
a) Insomnie
c) Intoxicaţie patologică
b) Astenie
d) Astenie c) Sindromul Korsacov

e) Apatie d) Pseudohalucinaţii

125. A1 Criteriile alcoolismului cronic: e) Delir de urmărire

a) Insomnie 129. A1 Simptome caracteristice delirului alcoolic acut (delirium
17
tremens): c) Amnezie
d) Apatie
a) Delir de urmărire e) Astenie
b) Delir de influenţă
c) Iluzii vizuale 133. A1 Simptome caracteristice psihozei alcoolice Korsakov:

d) Pseudohalucinatii a) Tulburări psihosenzoriale
b) Halucinaţii tactile
e) Apatie c) Cefalee
d) Confabulaţii
130. A1 Simptome caracteristice delirului alcoolic acut (delirium
tremens): e) Astenie
134. A1 Simptome caracteristice psihozei alcoolice Korsakov:
a) Dezorentarea în timp şi spaţiu
a) Hipocondrie
b) Hipocondrie b) Dezorientare temporo- spaţială
c) Delir de influenţă c) Cefalee

d) Astenie d) Halucinaţii olfactive

e) Apatie e) Astenie

131. A1 Preparate utilizate în tratamentul delirul alcoolic acut (delirium 135. A1 Simptome caracteristice psihozei alcoolice Korsakov:
tremens): a) Hipocondrie

a) Insulină b) Halucinaţii olfactive
b) Relanium
c) Triftazină c) Amnezie de fixare
d) Astenie
d) Piracetam
e) Delir de otrăvire
e) Rispolept
136. A1 Simptome caracteristice psihozei alcoolice Korsakov:
132. A1 Simptome caracteristice psihozei alcoolice Korsakov:
a) Halucinaţii olfactive
a) Halucinaţii vizuale
b) Delir de grandoare
b) Halucinaţii auditive
c) Confabulaţii
18

d) Delir de persecuţie b) Apatie

e) Delir de otrăvire c) Euforie

137. A1 Dereglări psihice aparute în psihoza alcoolică Korsakov: d) Disforie

a) De gandire e) Hipocondrie
b) De percepţie
c) De memorie 141. A1 În starea de intoxicatie acută cu opiacee apare:
d) Emoţionale
a) Depresie
e) Psihosenzoriale b) Excitaţie motorie

138. A1 Preparate specifice în tratamentul alcoolismului: c) Excitaţie anxioasă

a) Aminazină d) Excitaţie isterică

b) Vitamina „C" e) Hipocondrie
142. A1 În starea de abstinenţă la bolnavi cu opiomanie apare:
c) Teturam
a) Astenie
d) Dimedrol b) Apatie
e) Haloperidol c) Euforie
139. A1 Metode specifice în tratamentul alcoolismului: d) Vomă
e) Hipocondrie
a) Apomorfinoterapia 143. A1 În starea de abstinenţă la bolnavi cu opiomanie apare:

b) Insulinoterapia a) Euforie
b) Diaree
c) Vitaminoterapia c) Apatie
d) Amenţie
d) Terapia rezobtivă e) Idei delirante
144. A1 Criteriile de diagnostic pentru bulimia nervoasă conform DCM-
e) Terapia vasculară IV sunt:

140. A1 În starea de intoxicatie acută cu opiacee apare: a) Măncatul într-o anumită perioadă de timp a unei cantităţi de măncare mult
mai mare decât aceea pe care ar mănca-o alte persoane în aceeaşi perioadă de
a) Astenie timp şi in condiţii similare, mâncatul compulsiv.
19
 b) Voma
b) Sentimentul lipsei de control asupra episoadelor de alimentare excesivă c) Activitate fizică în exces
d) Utilizarea laxativelor
c) Comportamentul compensator inadecvat recurent menit sâ preveni e) Toate confirmaţiile sunt corecte
creşterea în greutate 148. A1 După vârstă deosebim următoarele variante ale anorexiei
nervoase:
d) Preocupări privind forma şi greutatea corpului
a) Anorexia infantilă
e) Toate confirmaţiile sunt corecte b) Anorexia prepubertară
c) Anorexia pubertară
145. A1 Comportamentul compensator inadecvat recurent menit să
prevină creşterea în greutate în bulimia nervoasă înclude: d) Anorexia adolescenţilor
e) Toate confirmaţiile sunt corecte
a) Voma provocată 149. A1 Deosebim următoaele variante ale anorexiei nervoase:
a) Anorexia masculină
b) Utilizare excesivă de laxative, diuretici sau alte nedicamente pentru slăbit
b) Anorexia mixtă cu episode psihotice
c) Regim alimentar
c) Anorexia tardivă
d) Exerciţii fizice în exces.
d) Anorexia psihotică
e) Toate confirmaţiile sunt corecte
146. A1 Tip de mâncat compulsiv/purgativ al anorexiei nervoase e) Toate confirmaţiile sunt corecte
include: 150. A1 Parasomniile includ totul, exclusiv:

a) În cursul episodului actual de anorexie nervoasă persoana se angajează a) Somnambulism
în mod repetat într-un comportament compulsiv sau purgativ b) Pavor nocturn
c) Coşmaruri
b) Vome autoprovocate d) Vorbirea în somn
e) Tulburări de somn dependente de alcool
c) Abuz de laxative şi clisme 151. A1 Parasomnii de tip „Tulburări ale tranziţiei somn-veghe" includ
d) Abuz de diuretice totul, în afară de:

e) Toate confirmaţiile sunt corecte a) Mişcări ritmice

147. A1 Pentru debutul anorexiei nervoase la inceputul adolescenţei b) Miocolinii
sunt specifice: c) Vorbire în somn
d) Sindromul crampelor nocturne
a) Evitarea mâncatului e) Dissomnii
20
 152. A1 Parasomnii asociate cu somnul pardoxal sunt toate, în afară de:
a) Obsesive
a) Coşmarurile b) Astenice
b) Alterarea erecţiei peniene legate de somn c) Hipocondriace
c) Erecţii dureroase în somn d) Senzoriale
d) Tulburări de comportament în somnul paradoxal e) Paranoice
e) Dissomnii 158. A1 Tulburările motorii conversive includ:

153. A1 Pentru parasomnii toate confirmaţiile sunt corecte, în afară a) Surditatea
de: b) Mutismul
c) Astazia- abazia
a) Bruxism d) Parestezia
b) Enurezis e) Orbirea
c) Apneea de somn a nou-născuţilor 159. A1 Anxietatea de separare la copii include:
d) Coşmarurile
e) Narcolepsia a) Teama de accidente a celor apropiaţi
154. A1 Disfuncţiile sexuale includ toate confirmaţiile, în afară de: b) Nedorinţa de a mânca în singurătate
a) Lipsa sau pierderea dorinţei sexuale c) Refuz de a merge la şcoală
b) Aversiunea sexuală şi lipsa plăcerii sexuală d) Iluzii pasagere
c) Eşecul răspunsului genital e) Cosmaruri nocturne cu scene de despartire
d) Disfuncţia orgasmică 160. A1 Atacul de panică atinge intensitate maximă în decurs de
e) Voyerismul aproximativ
155. A1 Din disfuncţiile sexuale, necauzate de o boală sau tulburare a) 2 ore
organică, fac parte: b) 45 minute
c) 12 ore
a) Lipsa dorinţei sexuale d) 24 ore
b) Pedofilia e) 10 minute
c) Necrofilia 161. A1 În tratamentul anxietăţii de separare la copii, se va da
d) Fetisismul prioritate:
e) Transsexualismul a) Tranchilizantelor
156. A1 Tulburările anxios- fobice se manifestă prin: b) Psihoterapiei mamă- copil
c) Izolarea copilului de mamă
a) Idei de supravaloare d) Neurolepticelor

b) Astenie e) Antidepresivelor
c) Ritualuri 162. A1 Claustrofobia este teama de:
d) Atacuri de panică a) Spaţii deschise
e) Idei delirante b) A nu roşi
157. A1 Tulburarea de conversie include manifestări: c) Spaţii închise
21
d) A rămâne singur e) atimic
e) Singurătate 168. A1 Mai frecvent genereaza o dezvoltare nevrotica a personalitatii
163. A1 Agorafobia este frica de: cele:

a) Oameni a) de tip explozivitate afectiva
b) Spaţii deschise
c) Murdărie b) de tip pseudoschizoid;
d) A nu fi singur c) de tip anxios-fobic
e) Spaţii inchise d) de tip schizoid
164. A1 Ideile obsesive sunt: e) toate variantele sunt corecte
169. A1 Definitia tulburarilor neurotice :
a) Paranoice
b) Parazitare a) sunt dereglari functionale, ce nu implica schimbari cerebrale organice si nu
c) Prevalente reprezinta psihoze
d) Delirante
e) Parafrenice b) o stare de nedezvolatre psihica
165. A1 În tulburarea de conversie cea mai eficace s- a dovedit a fi c) o schimbare durabila de personalitate
următoarea metodă de psihoterapie: d) o dereglare intelecuala stabila a memoriei, simtului critic
a) Trainingul autogen e) o stare grava de tulburare a atentiei
b) Psihoterapia cognitiv- comportamentală 170. A1 În maladia Alzheimer au precădere factorii
c) Psihoterapia de grup a) vasculari
d) Psihoterapia psihanalitică b) traumatizanți
e) Psihodrama Moreno c) endocrini
d) degenerativi
166. A1 La baza dezvoltarii nevroticii a personalitatii de regula se afla: e) involutive.
171. A1 Manifestările clinice ale maladiei Alzheimer
a) o stare neurotica de durata
b) Decompensarea starii neurotiforme a) halucinații,
c) sunt corecte toate variantele anterioare de raspuns b) delir,
d) nici una dintre variantele anterioare nu este corecta c) amnezii,
d) confuzii,
e) este corecta doar varianta (B) e) involutive.
172. A1 În Demența Vasculară predomină:
167. A1 Pentru dezvoltarea nevrotica a personalitatii mai a) dereglări de comportament,
caracteristice sunt tulburarile afective de tip: b) tulburări mnestice,
a) depresiv c) tulburări de gîndire,
b) disforic; d) tulburări emoționale
c) incontinenta afectiv e) tulburari de alimentatie
d) apato-abulic 173. A1 Tulburări emoționale ale Demenței Vasculare sunt:
22
 postuniversitara in domeniu
a) depresia e) Un pedagog
179. A1 Cînd a apărut prima şcoală psihoterapeutic?
b) euforia a) în secolul 8, realizată de medicul persan Rhazes din Bagdad
c) incontinența afectivă
d) disforia b) pînă în secolul 18, cînd bolile psihice au fost tratate ca fiind posesiuni
demonice sau afecțiuni medicale care necesitau pedeapsă și închisoare
e) amnezie c) în secolul 19 cu începutul introducerii intervențiile psihosociale pentru
174. A1 Demența în boala Pick se manifestă reabilitarea "nebunilor".
a) obsesii, d) în 1900 cu apariția psihanalizei a lui Sigmund Freud
b) logoree
c) parafazie e) în 1879 cu apariția laboratorului psihologic de la Leipzih.
d) confabulații
e) memorie pastrata 180. A1 Cine este întemeetorul psihanalizei?
175. A1 Demența în boala Huntington:
a) amnezii a) Carl Rogers
b) anxietatea, b) Sigmund Freud
c) depresia c) Karl Gustav Jung
d) agitația d) Joseph Wolpe
e) Abraham Maslow
e) melancolie 181. A1 Care este aria ocupaţională a terapeuţilor comportamentalisti?
176. A1 Demența în boala Parkinson
a) apatie a) Procesele intrapsihice
b) depresie, b) comportamentul observabil
c) bradifrenie, c) condiţiile de mediu care modelează personalitatea
d) logorea d) probleme emoţionale a personalităţii
e) calm e) interacţionea interpersonală.
177. A1 Demența în boala SIDA debutează: 182. A1 Cine este întemeetorul analizei tranzacţinale?

a) hiperbulie, a) Beck
b) bulemie b) Freud
c) depresie, c) Ellis
d) confuzie. d) Bern
e) echilibrat e) Perls
178. A1 Cine poate fi psihoterapeut? 183. A1 Ce abordează analiza tranzacţională?
a) Un medic generalist
b) un psihiatru a) Ego-ul
c) Un psiholog b) Id-ul
d) O persoana cu studii superioare in domeniul umanitar, cu formare c) Supraego-ul
23
d) Comportamentul b) Refugiații, migranții și persoanele expuse unor situații extremale suferă de
e) Emoţiile. un șir de tulburări specifice de sănătate mintală.
184. A1 Cum puteţi defini hipnoza?
a) Stare de relaxare pentru ameliorarea şi revigorarea stării fizice şi psihice, c) Aproape 100 000 de persoane anual comit suicid.
precum a homeostazei. d) Tulburările psihice afectează în preponderență bătrînii.
b) Stare temporară a conştiinţei, caracterizată prin reducerea volumului şi
focusarea asupra conţinutului celor spuse spre a influenţa, legate de e) Tulburările psihice au o rată înaltă a mortalității.
schimbările funcţiei individuale de autocunoaştere.
c) O metodă de analiză a comportamentelor umane, relaţiilor interpersonale 189. A1 Indici care atestă ameninţări asupra sănătaţii mintale
şi a sferei inconştiente a personalităţii. semnificative la nivel mondial și în RM sunt în afară de:
d) O terapie de grup bazată pe interacţiunea participanţilor şi manifestarea a) Deteriorarea generala a stării de sănătate a populaţiei;
diverselor experienţe emoţionale.
b) Expansiunea abuzului si a dependenţei de substanţe psiho-active;
e) O terapie individuală bazată pe interiorizare, dezvoltarea capacităţilor
spirituale a personalităţii şi meditare c) Creşterea ratei suicidului, în special în rândul tinerilor;
d) Supra-structurarea cu factori de stres a societăţii (declin economic,
185. A1 Din ce curent psihoterapeutic face parte Gestalt-terapia? creşterea şomajului, scăderea nivelului de trai)
a) Curentul psihodinamic e) Mortalitatea înaltă.
b) Curentul comportamental 190. A1 Dezvoltare istorică a serviciilor de sănătate sunt următoarelein
c) Curentul umanist afara de:
d) Curentul existenţial a) Dezvoltarea pînă la apariția primei școli psihoterapeutice în 1900
e) Curentul transpersonal.
186. A1 Sănătatea Mintală include în sine: b) Tratamente agresive psihiatrice
a) cum facem fata stresului
b) cum aplicam experienta educationala c) dezvoltarea azilurilor, între 1880 şi 1950;
c) cum invatam
d) cum percepem lumea celorlalți d) declinului azilurilor, de prin 1950 până la 1980;
e) cum conflictam. e) reforma serviciilor de sănătate mintală, începând aproximativ din 1980.
187. A1 Sănătatea mintală este un concept care decurge din cel de 191. A1 Fenomenul de stigma sunt toate enunțurile în afară de:
normalitate, adaptat la viata psihica a individului și se poate aborda ca aspect: a) compromiterea şi discriminarea socială a unei persoane.
a) medico-psihologic b) orice atribut ori semn fizic care devalorizează identitatea unui individ până
b) medico-genetic într-acolo încât el nu mai poate beneficia de întreaga acceptare a societăţii
c) medico-biologic
d) bio-genetic c) orice atribut ori semn social care devalorizează identitatea unui individ
e) psihologico-educational până într-acolo încât el nu mai poate beneficia de întreaga acceptare a societăţii
188. A1 De ce sănătatea mintală ar trebui să fie o prioritate la nivel
global? d) proteția persoanelor cu probleme de SM în societate
a) Aproximativ 800 de milioane de persoane suferă de tulburări mintale e) barieră în asistenţa şi tratarea diferitelor boli.

24
 192. A1 Metodele de intervenție utilizate în sănătatea mintală sunt
următoarele în afară de: e) este o endogenie și afectează mai frecvent copiii.
a) Psihofarmacologia
b) Psihoterapia 197. A1 Tulburarea Disociativă (de Conversie) este:
c) Reabilitarea psihosocială a) este o tulburare organică legată de traumatismele cranio-cerebrale.
d) Ergoterapia b) un grad considerabil de control conştient asupra amintirilor şi senzaţiile
e) Asistența judiciară. care pot fi selectate pentru atenţie imediată, şi mişcărilor care urmează să fie
193. A1 Ținta reabilitării sunt toate în afară de: efectuate.
a) concentrarea puterilor asupra persoanei integre nu asupra simptomului,
b) restabilirea abilităţilor primare şi secundare de autodeservire a persoanei; c) este o tulburare cu prevalenţa mică de pînă la 1%.
d) este o tulburare cu debut lent, neobservabil.
c) reînvăţarea vechilor deprinderi sau învăţarea altor noi,
e) este o endogenie și afectează mai frecvent copiii.
d) axarea asupra potenţialului şi vocaţiilor personale;
198. A1 Tulburarea Disociativă (de Conversie) este:
e) îngrijirea sănătăţii în general. a) este o tulburare organică legată de traumatismele cranio-cerebrale.

194. A1 Reabilitarea profesională include în sine următoarele măsuri în b) este o tulburare cu debut lent, neobservabil.
afară de:
a) Terapia ocupaţională c) este o tulburare cu prevalenţa mică de pînă la 1%.
b) Ergoterapia
c) Reprofesionalizarea d) este o tulburare cu debut şi încetare de stare disociativă bruscă, și este
d) Activitatea profesională protejată legată de un factor psihotraumatisant.
e) Psihoterapia
195. A1 Tulburări Disociative (de Conversie) sunt următoarele în afară e) este o endogenie și afectează mai frecvent copiii.
de:
a) Amnezie disociativă 199. A1 Selectații afirmația incorectă despre scara HAM-D:
b) Fugă disociativă a) Este utilă în precizarea stării curente
c) Stupoare disociativă b) Este utilă în evaluarea eficacității tratamentului
d) Tulburări de transă şi posesiune c) Se utilizează în cuantificarea depresiei
e) Tulburări factice d) Conține 21 întrebări punctate diferit
196. A1 Tulburarea Disociativă (de Conversie) este: e) Se completează de orice clinician
a) o pierdere parţială sau completă a integrării normale între amintirile din 200. A1 Selectați afirmația incorectă despre scala SANS:
trecut, conştientizarea identităţii şi senzaţiile imediate, precum şi controlul a) Are 5 compartimente cu 25 itemi
mişcărilor corporale. b) Punctajul de 0-5
b) este o tulburare organică legată de traumatismele cranio-cerebrale. c) Evaluează atacurile de panică
d) Evaluează aplatisarea afectivă, alogia
c) este o tulburare cu prevalenţa mică de pînă la 1%. e) Evaluează avoliția, anhedonia și atenția
d) este o tulburare cu debut lent, neobservabil. 201. A1 Afirmațiile despre scala PSYRATS sunt corecte, cu excepția:
25
a) Este indicată în descrierea halucinațiilor c) Etapa anală(1,5-3 ani)
b) Este indicată în excluderea halucinațiilor d) Etapa falică / Oedipiană (3-7 ani)
c) Descrie frecvența, durata, convingerea halucinațiilor e) Etapa latenței sexualității infantile (8-11 ani)
d) Descrie conținutul, consecințele halucinațiilor 208. A1 Etape în dezvoltarea psihicului uman sunt toate cu EXCEPȚIA:
e) Propusă de Haddock în 1999 a) Etapa școlară (7-11 ani)
202. A1 Pentru evaluarea ADHD se utilizează, cu excepția: b) Etapa orală (0-1,5 ani)
a) Scala MADRS c) Etapa latenței sexualității infantile (8-11 ani)
b) Scala ADHD Rating Scale
c) Vanderbilt Diagnostic Teacher Rating Scale d) Etapa pubertății și adolescenței (12-19 ani)
d) Child Behaviour Checklist
e) Corners-Wells Adolescent Self Report Scale e) Etapa tinereții mature (20-34 ani)
203. A1 Este adevărat despre PANSS, cu excepția: 209. A1 Etape în dezvoltarea psihicului uman sunt toate cu EXCEPȚIA :
a) Este o scală pentru a diagnostica schizofrenia a) Etapa sexualității libere (7-13 ani)
b) Conține 7 itemi pe psihopatologie pozitivă b) Etapa orală (0-1,5 ani)
c) Conține 7 itemi pe psihopatologie negativă c) Etapa anală(1,5-3 ani)
d) Conține 16 itemi pe psihopatologie generală d) Etapa falică / Oedipiană (3-7 ani)
e) Pentru apreciere se necesită circa 30-60 minute utilizând SCID (interviu e) Etapa tinereții mature (20-34 ani)
structurat) 210. A1 Este adevărat despre etapa orală cu EXCEPȚIA:
204. A1 Scale pentru evaluarea depresiei sunt toate, cu excepția: a) Copilul în mod normal reușește să controleze sfincterele
a) SAS b) Activitățile și plăcerea este centrată pe orificiul bucal
b) HAM-D c) Etapa durează de la naștere până la 1,5 ani
c) MADRS d) Copilul treptat ar trebui să reușească să treacă de la principiul plăcerii la
d) Beck principiul realității
e) Zung e) În această etapă copilul este într-o stare de dependență totală în care se
205. A1 Scale pentru evaluarea depresiei sunt toate, cu excepția: formează încrederea bazală în funcție de satisfacția orală
a) PANSS 211. A1 Este adevărat despre etapa orală cu EXCEPȚIA:
b) HAM-D a) Copilul în mod normal reușește să controleze părinții
c) MADRS b) Activitățile și plăcerea este centrată pe orificiul bucal
d) Beck c) Etapa durează de la naștere până la 1,5 ani
e) Zung d) Copilul treptat ar trebui să reușească să treacă de la principiul plăcerii la
206. A1 Scale pentru autoevaluare sunt: principiul realității
a) PANSS
b) HAM-D e) În mod normal copilul reușește să doarmă separat de mamă către sfârșitul
c) MADRS etapei.
d) SAS
e) Zung 212. A1 Este adevărat despre etapa anală cu EXCEPȚIA:
207. A1 Etape în dezvoltarea psihicului uman sunt toate cu EXCEPȚIA:
a) Etapa complexelor (1-7 ani) a) Copilul face prima alegere de obiect și urăște în mod normal părintele de
b) Etapa orală (0-1,5 ani) același sex și iubește părintele de sex opus
26
b) Copilul reușește să-și controleze sfincterele, mușchii, mișcările b) De a participa la formularea diagnosticului și de a participa prin
c) Etapa durează de la 1,5 ani până la 3 ani intermediul metodelor proprii la actul psihoterapeutic.
d) Copilul atinge un anumit grad de autonomie deși încă folosește pe mama ca c) De a trata și eradica prin tehnici sugestive patologia psihiatrică.
„bază de refugiu" d) De a oferi suport în politici de sănătate.
e) În această etapă copilului în mod normal i se oferă date despre rușine, e) De a pronostica patologii psihiatrice cu scop de eugenie.
reguli, interdicții și remunerări, facând baza SupraEu-ului. 217. A1 Care din următoarele preparate NU este relevant pentru
213. A1 Este adevărat despre etapa anală cu EXCEPȚIA: tratamentul epilepsiei:
a) Copilul face totul să fie iubit, activitate sa limitându-se preponderent la a a) Clorpromazina
mânca și dormi b) Carbamazepină
b) Copilul reușește să-și controleze sfincterele, mușchii, mișcările c) Topiramat
c) Etapa durează de la 1,5 ani până la 3 ani d) Lamotrigină
d) Copilul atinge un anumit grad de autonomie deși încă folosește pe mama ca e) Clonazepam
„bază de refugiu" 218. A1 Care din următoarele preparate NU este relevant pentru
e) Este caracteristică anxietatea de separare. tratamentul epilepsiei:
214. A1 Este adevărat despre etapa falică / Oedipiană cu EXCEPȚIA: a) Topiramat
b) Lamotrigină
a) În mod normal fiecare copil reușește să se izoleze de semeni și să se joace c) Clonazepam
singur în pace d) Fenitoină
b) Copilul ar trebui să reușescă să-și răspundă la întrebări ce țin de e) Clozapina
apartenență de sex, diferența de vârstă (adult vs copil), precum și reconcilierea 219. A1 Care din următoarele preparate NU este relevant pentru
dintre copil și părintele de același sex. tratamentul epilepsiei:
a) Acid valproic
c) Etapa durează de la 3 ani până la 7 ani b) Zaleplon
c) Topiramat
d) Este prezentă dorinţa de a imita lumea adulţilor şi rivalitatea între fraţi. d) Fenitoină
e) Fenobarbital
e) Copilul vrea să se căsătorească cu părintele de sex opus şi în acelaşi timp să 220. A1 Care din următoarele preparate NU este relevant pentru
evite părintele de acelaşi sex. tratamentul epilepsiei:

215. A1 Este adevărat despre etapa falică / Oedipiană cu EXCEPȚIA: a) Aripiprazol
b) Carbamazepină
a) Copilul în mod normal nu reușește să controleze încă sfincterele c) Topiramat
b) Copilul resimte rivalitate față de părintele de același sex d) Lamotrigină
e) Clonazepam
c) Copilul tinde spre o apropiere de părintele de sex opus 221. A1 Care din următoarele preparate NU este relevant pentru
d) Etapa durează de la 3 ani până la 7 ani tratamentul epilepsiei:
e) Este prezentă dorinţa de a imita lumea adulţilor şi rivalitatea între fraţi.
216. A1 Psihologia medicală are ca sarcini de bază: a) Topiramat
a) Diagnosticul și tratamentul patologiei psihiatrice (inclusiv farmacologic). b) Lamotrigină
27
c) Clonazepam e) Irascibilitate
d) Fenitoină 227. A1 Tulburarea de personalitate / caracter în cadrul epilepsiei se
e) Trifluoperazina caracterizează prin toate cu EXCEPȚIA:
222. A1 Care din următoarele stări este o tulburare de conștiință a) Egocentrici
caracteristică pentru epilepsie: b) Pedanți
a) Stupor cataton c) Delirium
b) Amenția d) Gândirea vâscoasă
c) Gândire vâscoasă e) Cu greu delimitează esențialul de inutil / secundar
d) Idei delirante
e) Starea crepusculară 228. A1 Tulburarea de personalitate / caracter în cadrul epilepsiei se
223. A1 Care din următoarele stări este caracteristic pentru schimbările caracterizează prin toate cu EXCEPȚIA:
pe termen lung în epilepsie: a) Egocentrici
b) Pedanți
a) Somnambulismul c) Un pattern pervasiv de că utare a atenţie şi de a-i impresiona pe ceilalţi
b) Grand mal d) Gândirea vâscoasă
c) Petit mal e) Meticuloși
d) Absențe 229. A1 Pentru accesul epileptic NU este caracteristic:
e) Schimbări de caracter/ personalitate a) Debut brusc
224. A1 Care din următoarele simptome NU este caracteristic pentru b) Tulburări ale conștiinței (lipotimii)
stările disforice din epilepsie: c) Cădere ușoară, fără lovituri
a) Dispoziție depresivă d) Lipsa răspunsului la stimuli verbali
b) Agitație psihomotorie e) Amnezie post-ictală
c) Impulsivitate 230. A1 Pentru accesul epileptic NU este caracteristic:
d) Agresivitate a) Conștiința clară
e) Delirium b) Recuperare lentă post-ictală
225. A1 Care din următoarele simptome NU este caracteristic pentru c) Leziuni bucale (limbă, mucoasă)
stările disforice din epilepsie: d) Reflexe patologice
e) Durata accestului până la 5 minute
a) Dispoziție depresivă 231. A1 Pentru accesul epileptic NU este caracteristic:
b) Agitație psihomotorie
c) Atac de panică a) Debut brusc
d) Agresivitate b) Tulburări ale conștiinței (lipotimii)
e) Irascibilitate c) Durata până la 30 minute
226. A1 Care din următoarele simptome NU este caracteristic pentru d) Recuperare lentă post-ictală
stările disforice din epilepsie: e) Lipsa răspunsului la stimuli verbali
a) Dispoziție depresivă 232. A1 Pentru accesul epileptic NU este caracteristic:
b) Agitație psihomotorie a) Convulsii foarte polimorfe, intenționate
c) Impulsivitate b) Recuperare lentă post-ictală
d) Oneiroid c) Leziuni bucale (limbă, mucoasă)
28
d) Durata accestului până la 5 minute b) lipsă de motivaţie şi discernămînt
e) Amnezie post-ictală
233. A1 Pentru accesul epileptic NU este caracteristic: c) disperare
a) Tulburări ale conștiinței (lipotimii) d) stimă de sine scăzută
b) Debut lent e) auto-reproşuri şi gînduri de autoînvinuire
c) Reflexe patologice 239. A3 Mania poate fi definită prin:
d) Durata accestului până la 5 minute a) Euforie
e) Lipsa răspunsului la stimuli verbali b) agitaţie, hiperactivitate
234. A3 Cum puteţi defini abulia?
a) dereglare de personalitate c) hipersexualitate
b) Impuls redus de a acţiona şi gândi d) gândire şi vorbire accelerate (fugă de idei)
c) absenţa voinţei e) atacuri de panică.
d) tulburare specifică de personalitate 240. A3 Compulsiile se caracterizează prin:
e) indiferenţa faţă de consecinţe a) Conştiinţa caracterului morbid al tulburării
235. A3 În agorafobie apar următoarele dereglări: b) Pierdere de timp importantă (> 1 h/zi)
c) Nu au consecinţe asupra activităţilor profesionale, sociale
a) Frica patologică de locuri deschise d) La copii, compulsiile în stare pură nu se întâlnesc niciodată
b) Frica patologică de locuri închise e) Sunt resimţite ca excesive, neadecvate
c) frica de părăsirea mediului familiar al locuinţei 241. A3 Sunt afirmaţii adevărate despre tulburarea de panică:
d) Frica patologică de diferite situaţii a) Declanşată de diverşi factori stresanţi
e) Frica patologică de animale şi obiecte b) Sunt evitate anumite situaţii pentru a preveni declanşarea unui nou atac de
236. A3 Catatonia este caracterizată prin: panică
a) Agitaţie, impulsivitate şi comportament agresiv, de mare intensitate. c) Comportamentul pacientului în viaţa cotidiană nu este modificat
b) Stare apato-abulică permanentă cu tulburări de gîndire d) Apare mai ales la bărbaţi
e) Odată diagnosticată, nu se vindecă niciodată
c) Asumarea voluntară a unei posturi nepotrivite sau bizare, menţinute în 242. A3 Managementul tulburării de panică se realizează astfel:
general pentru perioade îndelungate de timp. a) Tratament simptomatic cu inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei,
d) Poziţie motorie fixă şi susţinută, care este rezistentă la modificare. timp de 12 săptămâni
e) Tulburări afective şi de memorie progresive. b) Betablocante selective, timp de 1 an
237. A3 Catatonia este caracterizată prin: c) Căutarea şi tratarea unei cauze organice acute
a) Agitaţie, impulsivitate şi comportament agresiv, de mare intensitate. d) Psihoterapie de susţinere
b) Stare apato-abulică permanentă cu tulburări de gîndire e) Tratament simptomatic cu benzodiazepine, maxim 12 săptămâni
243. A3 Tulburarea anxioasă generalizată are următoarele
c) Asumarea voluntară a unei posturi nepotrivite sau bizare, menţinute în caracteristici:
general pentru perioade îndelungate de timp. a) Pacientul reuşeşte să-şi controleze preocupările
d) Poziţie motorie fixă şi susţinută, care este rezistentă la modificare.
e) Tulburări afective şi de memorie progresive. b) Simptomele persistă mai mult de 6 luni
238. A3 Depresie este o stare mintală caracterizată prin simţăminte de: c) Anxietatea apare voluntar
a) tristeţe, singurătate d) Boala Parkinson este un diagnostic diferenţial
29
e) În evoluţie, se poate croniciza b) Apare mai ales după vârsta de 7 ani
244. A3 Agorafobia se caracterizează prin: c) Agresivitate, automutilare
a) Conduite de evitare d) Izolare, tulburări de limbaj
b) Conştientizarea caracterului morbid al tulburării e) Absenţa contactului vizual
c) Reprezintă teama de spaţii largi, de mulţime 251. A3 Sunt cauze ale întârzierii achiziţiilor corespunzătoare vârstei la
d) Evoluţia este invariabilă către schizofrenie copii:
e) Persoane sau obiecte contrafobice a) Deficit auditiv, vizual
245. A3 Sunt factori de stres în tulburarea de adaptare: b) Encefalopatii cromozomiale
a) Dificultăţi sociale c) Retard mintal dacă IQ < 30
b) Probleme profesionale d) Tulburări psihotice
c) Probleme familiale e) Boala Hirschprung
d) Tulburări alimentare 252. A3 Sunt diagnostice diferenţiale ale autismului Kanner:
e) Tulburări de somn a) Mericism
246. A3 Sunt afirmaţii adevărate despre starea de stres acut: b) Surditate
a) Apare după mai mult de o lună de la eveniment c) Cecitate
b) Flash-back, coşmaruri d) Sindrom Rett
c) Retrăire spontană sau provocată e) Sindrom X fragil
d) Anxietate, tulburări de somn 253. A3 Cele mai frecvente dificultăţi de învăţare la copii sunt cele de:
e) Sexul masculin este un factor de risc a) Scris
247. A3 Sunt comorbidităţi ale tulburării obsesiv-compulsive: b) Jucat
a) Schizofrenia c) Calcul matematic
b) Depresia d) Relaţionare
c) Hipotiroidismul e) Citit
d) Sindromul Gilles de la Tourette 254. A3 Sunt tulburări de comportament la copii:
e) Ticuri cronice a) Tulburarea hiperkinetică cu deficit de atenţie
248. A3 Sunt afirmaţii adevărate despre enurezis: b) Tulburarea de tip opoziţie-sfidare
a) Micţiunile sunt parţiale, voluntare c) Tulburarea de conduită
b) Forma secundară este mai frecventă d) Encoprezis, enurezis
c) Apariţia este nocturnă e) Mericism, pica
d) Diabetul este un diagnostic diferenţial 255. A3 Care din afirmaţiile de mai jos sunt corecte?
e) Evoluţia este nefavorabilă a) La bărbaţi sinuciderile realizate sunt de trei ori mai numeroase decat la
249. A3 Despre encoprezis se poate afirma: femei.
a) Defecarea este voluntară b) Femeile comit de patru ori mai multe tentative de sinucidere decat
b) Se poate asocia cu constipaţia bărbaţii.
c) Se ameliorează cu tratament c) Bărbaţii folosesc metode violente mai frecvent decat femeile
d) Forma primară este mai frecventă d) Riscul sinuciderii scade cu varsta.
e) Fecalomul este un diagnostic diferenţial e) Două din fiecare trei sinucideri sunt comise de bărbaţi adulţi albi
250. A3 Autismul infantil Kanner are următoarele caracteristici: 256. A3 Care din afirmaţiile de mai jos sunt corecte:
a) Tulburări de coordonare motorie a) La bărbaţi varful riscului de sinucidere apare după varsta de 55 de ani;
30
b) la femei varful se constată după 65 de ani. d) Stima de sine scăzută este unul din simptomele de bază in retardare
c) Persoanele mai in varstă incearcă mai rar să se sinucidă, dar reuşesc mai mintală
frecvent. e) Retardarea mintală se poate uşor trata prin tratamente asociate şi
d) După varsta de 75 de ani, rata sinuciderilor scade la ambele sexe. psihoterapie.
e) In prezent creşterea cea mai rapidă a ratei suicidului se inregistrează la 262. A3 Tratamentul retardării mintale poate fi:
bărbaţii tineri in varstă de 25 pană la 34 de ani. a) Farmacologic
257. A3 Care afirmaţii de mai jos sunt corecte? b) Educaţional
a) Boala medicală sau chirurgicală constituie un factor de risc în sinucidere c) Psihologic
b) 50% din persoanele care se sinucid sunt depressive d) Psihoterapeutic
c) Tulburarea de personalitate borderline se asociază cu o rată ridicată a e) chirurgical
comportamentului suicidar. 263. A3 Tratamentul educaţional în retardare mintală cuprinde
d) O tulburare prin uz de substanţe scade riscul de sinucidere următoarele elemente:
e) Demenţa, deliriumul, stările de panică cresc riscul de sinucidere a) Remediere
258. A3 Alţi factori de risc pentru sinucidere sunt: b) pregătire vocaţională
a) Senzaţia de lipsă a speranţelor. c) pregătirea abilităţilor sociale
b) Dorinţa de a atrage atenţia d) învaţare la domiciliu
c) Adunatul medicamentelor. e) intervenţie în criză
d) Strategii de manipulare a celor apropiaţi 264. A3 Tratamentul psihologic în retardarea mintală cuprinde
e) Istoricul familial de suicid. următoarele activităţi:
259. A3 Retardarea mintală este determinată de următorii factori: a) Consiliere parentală şi familială.
a) Factori genetici b) Psihoterapie suportivă individuală. Conştientizarea inadecvărilor poate să
b) Factori culturali inducă scăderea stimei de sine.
c) fenilcetonuria c) Activităţile de grup pentru socializarea
d) Anomalii cromozomiale. d) Psihoterapie psihodinamică
e) Sindromul cromozomului X fragil - 1 la 1000 băieţi născuţi vii e) Psihoterapie existenţială
260. A3 Retardarea mintală este determinată de următorii factori: 265. A3 Criteriile de diagnostic pentru tulburare autistă sunt
a) Erori innăscute ale metabolismului următoarele:
b) Sindromul Down (trisomie 21), a) modificare calitativă a interacţiunii sociale
c) Sechele ale infecţiilor, toxinelor sau ale traumatismelor cerebrale survenite b) alterări calitative ale comunicării
prenatal, perinatal c) paternuri restricţionate, stereotipe şi repetitive ale comportamentului,
d) Tulburări de personalitate şi caracter intereselor şi activităţilor,
e) Tulburări de ataşament d) manierisme motorii stereotipe şi repetitive
261. A3 Care din afirmaţiile de mai jos despre retardarea mintală este e) tulburări de gîndire şi de dispoziţie profunde
corectă: 266. A3 Criteriile de diagnostic pentru tulburare prin deficit
a) Retardarea mintală uşoară este cauzată frecvent de absenţa cronică a atenţional/hiperactivitate sunt următoarele:
stimulării intelectuale. a) Simptome de inatenţie
b) Gandirea tinde să fie concretă şi egocentrică. b) simptome de hiperaktivitate
c) Există un comportament sau un tip de personalitate tipic, caracteristic c) Simptome de impulsivitate
pentru retardarea mintală d) Simptome de inapetenţă
31
e) Simptome de dereglarea a somnului activităţile, in cea mai mare parte a zilei, aproape in fiecare zi
267. A3 Care sunt preparatele de bază din grupa benzodiazepinelor: b) Pierdere in greutate semnificativă, fără să ţină un regim de slăbire, sau
a) alprazolam creştere in greutate
b) lorazepam c) Insomnie sau hipersomnie aproape in fiecare zi.
c) diazepam d) Tulburări de memorie şi atenţie pronunţate practiv permanente
d) clonazepam e) Simţăminte de devalorizare sau de vinovăţie excesivă sau inadecvată
e) clorpromazin aproape in fiecare zi
268. A3 Preparatele antidepresante sunt: 274. A3 Criteriile pentru epizod depresiv major sunt următoarele:
a) Amitriptilin a) Oboseală sau pierdere a energiei aproape in fiecare zi.
b) Paroxetin b) Idei recurente de moarte, ideaţie suicidară recurentă fără un plan specific
c) Risperiron sau tentativă de sinucidere ori plan specific de sinucidere.
d) Haloperidol c) Dereglări de percepţie, în special halucinaţii şi iluzii vizuale
e) Moditen depo d) Scăderea progresivă a memoriei cantitativ şi calitativ
269. A3 Preparatele antidepresante sunt: e) Automatism ambulator
a) Clonazepam 275. A3 Criteriile de diagnostic al epizodului maniacal sunt următoarele:
b) Orfiril a) Distractibilitate
c) Carbamazepin b) stimă de sine inflaţionată sau grandiozitate.
d) Melipramin c) nevoie descrescută de somn
e) fluoxetina d) fugă de idei sau senzaţia subiectivă că gandurile aleargă.
270. A3 Efectele terapeutice ale benzodeazepinelor sunt: e) creşterea activităţilor orientate către un scop
a) sedative
b) anxiolitic 276. A3 Criteriile de diagnostic al epizodului maniacal sunt următoarele:
c) anticonvulsivant a) implicare excesivă in activităţi plăcute care au potenţial ridicat de
d) antipsihotic consecinţe negative
e) antistres b) stimă de sine inflaţionată sau grandiozitate.
271. A3 Efectele adverse a benzodiazepinelor sunt: c) nevoie descrescută de somn
a) Psihomotor d) Stare de oboseală de dimineaţa
b) Sindrom de sevraj e) creşterea activităţilor orientate către un scop
c) Hipotonie şi căderi 277. A3 Cu care maladii se face diagnosticul diferenţiat al epizodului
d) Agravarea apneei hipnice şi a altor tulburări pulmonare obstructive maniacal a tulburării bipolare
e) Coşmaruri nocturne a) Tulburare schizoafectivă
272. A3 Antagoniştii receptorilor dopaminici sunt: b) Schizofrenie
a) Clorpromazina c) Epilepsie
b) Trifluoperazina d) Tulburare de personalitate
c) Haloperidol e) Tulburări conversionale
d) Lorazepam 278. A3 Cu care maladii se face diagnosticul diferenţiat al epizodului
e) carbamazepin depresiv a tulburării bipolare
273. A3 Criteriile pentru epizod depresiv major sunt următoarele: a) Doliu
a) Interes sau plăcere marcat diminuate faţă de toate, sau aproape toate, b) Schizofrenia
32
c) Tulburări de somn c) Paranoida
d) Tulburări disforice d) Parafrenica
e) Psihoze infecţioase e) Hebefrena
279. A3 Care sunt preparatele de elecţie în epizodul depresiv: 285. A3 Variantele de evolutie a Schizofrenie sunt:
a) Antidepresivele triciclice
b) SSRI a) Continua
c) Bupropionul b) Epizodica , cu defect progressive
d) Clorpromazina c) Epizodica remitenta
e) nootropele d) Reziduala
280. A3 Care sunt preparatele de elecţie în epizodul maniacal: e) Acuta
a) Antidepresivele triciclice 286. A3 Care idei delirante se intilnesc mai des in Schizofrenia
b) timostabilizatoarele paranoida:
c) Bupropionul
d) Antipsihotice a) De otravire
e) Preparatele de litiu b) De urmarire
281. A3 Pentru excitatia catatonica este caracteristic, cu exceptia: c) De gelozie
d) De persecutie
a) ecolalie e) De influenta;
b) catalepsie 287. A3 In excitatia catatonica constiinta poate fi:
c) ecopraxie
d) inhibitia motorie a) Obnubilare
e) excitatie motorie b) Crepusculara
c) Lucida
282. A3 Forma Hebefrenica are o evolutie: d) De tip oneroid
a) Favorabila e) De tip amentiv
b) Nefavorabila
c) Epizodica,cu defecte progresive 288. A3 Care din urmatorii psihiatri au studiat mai aprofundat
d) Epizodic remitenta Schizofrenia:
e) Continua
283. A3 Din grupa simptomelor fundamentale a Schizofreniei fac parte: a) Korsakov
a) Autism b) Kandinski
b) Tulburarea constiintei c) Krapaelin
c) Tulburari de perceptie d) Kahlbaum
d) Tulburari de gindire e) Rush
e) Idei delirante 289. A3 Din simptomele deficitare a schizofreniei fac parte:
284. A3 Etapele schizofreniei paranoide sunt, cu exceptia:
a) Stari anxioase
a) Paranoiala b) Tulburari de gindire
b) Stupor catatonic c) Sindrom delirant
33
d) Tulburare de constiinta c) Febrila
e) Discordanta psihomotorie d) Simpla
290. A3 Prin ce se caracterizeaza tulburarile neuro-astenice din cadru e) Catatonica
schizofreniei paranoide: 295. A3 Automatismul mintal are urmatoarele variante:

a) Pierderea interesului fata de familie a) Asociativ
b) Irascibilitate b) Senzitiv
c) Pierderea interesului fata de ambianta c) Cataleptic
d) Cresterea interesului fata de familie d) Amentiv
e) Cresterea interesului fata de ambianta e) Cenestetic
291. A3 In schizofrenia simpla gindirea este: 296. A3 In schizofrenia simpla :

a) Viscoasa a) Dispare vointa
b) Haotica b) Este prezenta motivatia
c) Paralogica c) Apare antipatie fata de cei din jur
d) Rezonera d) Agresivitate
e) Accelerata e) Izolare de realitate;
292. A3 Teoriile etiologice a schizofreniei sunt: 297. A3 Etapa paranoiala a schizofreniei paranoide se manifesta prin:

a) Genetica a) Apar manifestari depresiv -anxioase
b) Autoimuna b) Irascibilitate
c) Infectioasa c) Depersonalizare
d) Biochimica d) Prezenta fenomenului "déjà vu"
e) Sindrom apatico-abulic.
e) Postiradiere 298. A3 Din cadrul psihozelor endogene fac parte:
293. A3 Ce preparat se va administra in caz de sindrom halucinator,cu
exceptia: a) Psihozele infecţioase
b) Psihozele somatogene
a) Aminazina c) Tulburari psihice în traumele cranio-cerebrale
b) Seduxen d) Schizofrenia
c) Nuredol e) Psihoza maniaco-depresivă
d) Ruditel 299. A3 Schizofrenia este:
e) Haloperidol
a) O boala psihică caracterizată printr-o etiologie neelucidată pe deplin şi
294. A3 "Intoxicatia filozofica" apare in urmatoarea forma a simptomatologie polimorfă
schizofreniei,cu exceptia: b) Este o boală ce se manifestă prin crize convusive şi echivalente psihice cu
un caracter paroxistic
a) Hebefrenica
b) Paranoida c) Este o patologie exogenă
34
d) Este o boala endogenă e) Confabulatii
e) Este o tulburare nevrotică corelată cu stresul
300. A3 In patogeneza schizofreniei un rol important îl au : 304. A3 Pentru clinica schizofreniei sunt caracteristice :

a) Tulburările metabolismului azotat a) Simptome fundamentale
b) Simtome deficitare (negative)
b) Prezenţa în serul sanguin a unei subsubstanţe toxice-taraxeina c) Simptome neurovegetative
d) Coma cetoacidozică
c) Perturbarea metabolismului dopaminei şi serotoninei e) Simptome productive (pozitive)
305. A3 Pentru tulburările de conştiinţă în schizofrenie e caracteristic:
d) Dereglări în metabolismul mineralilor (creşte Calciul şi Cuprul, scade
sodiul şi ferul) a) În general tulburările de conştiinţă nu sunt specifice pentru schizofrenie
b) În faza acută a schizofreniei catatonice şi hebefrene se observă stări
e) Prezenţa focarului epileptic oneiroide şi amentive

301. A3 Caracteristic patomorfologic pentru schizofrenie este : c) E caracteristică coma

a) Macroscopic s-a stabilit o greutate medie sau mare a creierului d) E caracteristic delirium tremens
b) Reducerea volumului ventriculului lateral
e) E caracteristic starea amentivă şi delirium tremens
c) Arterele laterale bazale deseori au aspesct hipoplazic
306. A3 Formele scizofreniei sunt:
d) Ictus hemoragic în regiunea lobului occipital
e) Deseori nu prezintă modificari specifice a) Apatică

302. A3 Simptomele negative ale bolii sunt : b) Catatonică
c) Agitată
a) Sindrom delirant d) Simplă
e) De absenţă
b) Autism 307. A3 Scizofrenia hebefrenă :
c) Negativism
d) Tulburări de conştiinţă a) Are evoluţie nefavorabilă
e) Stări anxioase
303. A3 Din manifestarile productive ale schizofreniei fac parte : b) Este o forma malignă
c) Este o forma benignă a schizofreniei
a) Idei delirante d) Se remite şi fără tratament
b) Halucinatii e) Apare mai frecvent la adolescenţi
c) Astenie 308. A3 Scizofrenia hebefrenă:
d) Apato-abulie
35
a) Se instalează rapid la pensionari d) Mutism
b) Se manifestă prin catalepsie e) Manierism
c) Are evoluţie nefavorabilă 313. A3 Excitaţia catatonă se manifestă prin:

d) Se manifestă prin excitaţie psihomotorie cu expresii a) Predomină fenomenele halucinator-delirante
patetice,irascibilitate,manierism,comportament pueril,agresivitate
b) Clinica e dominată de tulburare crepusculara a constiintei
e) Predomină fenomenele halucinator-delirante
309. A3 Pentru Schizofrenia catatonică sunt veridice urmatoarele c) Repetarea cuvintelor şi mişcărilor celor din jur (ecolalie,ecopraxie)
afirmari :
d) Negativism,mutism
a) Debutează mai frecvent la 19-35 ani
b) Are 2 forme (excitaţie şi stupor catatonic) e) Stereotipii
c) Se poate manifesta prin amnezia disociativă,fuga disociativă,stupor 314. A3 Catalepsia este:
disociativ, convulsii disociative
d) E caracteristică incoerenta gindirii a) păstrarea timp îndelungat a unei poziţii anumite
b) e caracteristică schizofreniei simple
e) In excitaţia catatonică sunt prezente stereotipii, c) flexibilitate ceroasă
manierisme,ecolalie,ecopraxie d) sunt mişcări bizarre,stereotipale
310. A3 Excitaţia catatonă se manifestă prin : e) ii este caracteristic simptomul pernei de aer
315. A3 Schizofrenia hipertoxică (febrilă):
a) Manierism
b) Ecopraxie, ecomimie a) este o formă benignă a schizofreniei
c) Stereotipii b) este o psihoză supraacută,asociată cu intense tulburari somatice
d) Ecolalie
e) Flexibilitate ceroasă c) are pronostic nefavorabil,deseori letal
311. A3 Stuporul catatonic se manifestă prin:
d) este una din formele catatonice ale schizofreniei
a) inhibiţie motorie e) principalul simptom al bolii este hipertermia
b) stereotipii 316. A3 Schizofrenia hipertoxică :
c) flexibilitate ceroasă
d) ''bot de peşte'' a) Are evoluţie malignă si pronostic nefavorabil
e) catalepsie
312. A3 Stuporul catatonic se caracterizează prin: b) Necesită un tratament energic în primele zile de boală

a) Ecolalie, ecopraxie c) Se manifestă printr-un şir de simptoame catatonice
b) Stereotipii
d) Debutează prin semne de intoxicaţie, bradicardie, hipotermie
c) Negativism
36
e) Este însoţită de rigiditate musculară, tremor
b) scopul este de a-l scoate pe bolnav din adinamie, autism, de a-i stimula
317. A3 Forma hebefrenă a schizofreniei se manifestă prin: voinţa

a) stupor, comă c) joacă un rol deosebit în procesul de readaptare şi resocializare

b) agitaţie hebefrenă d) este indicat doar în formele maligne de schizofrenie
c) hipertermie, tahicardie,tulburari trofice,echimoze pe corp e) este de dorit ca bolnavul singur sa-şi aleagă tipul de activitate după plac
321. A3 Tratamentul în schizofrenie se efectuează prin:
d) stare emoţională haotică,veselie neadecvată, reacţii impulsive,gesturi
ciudate a) neuroleptice
b) terapia convulsivă
e) uneori are în componenţa sa şi elemente catatonice
c) ergoterapia - în remisiune
318. A3 Pentru schizofrenia simplă e caracteristic:
d) psihoterapia - în timpul remisiunii
a) este o formă malignă
e) tratament specific cu : apomorfina, teturam, acid nicotinic, espiral
b) se manifestă prin amnezie disociativă
322. A3 ''intoxicatia filosofica'' este:
c) se manifestă prin stări anxios-fobice
a) interesul faţă de filosofie şi alte idei abstracte
d) îi este caracteristică ''intoxicaţia filosofică''
b) se întîlneşte preponderent în schizofrenia simplă
e) evoluţia este lentă cu timpul instalîndu-se un defect apatico-abulic
c) bolnavii citesc lucrări filosofice fără să le perceapă sensul
319. A3 Tratamentul schizofreniei :
d) se întîlneşte în psihoza maniaco-depresivă
a) trebuie sa fie precoce, complet, de durată, individualizat e) se întîlneşte în boala Pick
b) preparatele psihotrope mai frecvent utilizate: aminazina, clorpromazina,
haloperidolul, triftazina 323. A3 Etapele schizofreniei sunt :

c) preparatele mai frecvent utilizate în schizofrenie : amitriptilina, a) De debut
melipramina, seroxat, rexetin b) Paranoică
d) în schizofrenie se utilizeaza neuroleptice atipice: olanzapin, rispolept c) De stare
e) terapia electroconvulsivă este recomandată în schizofrenia hipertoxică d) Catatonică
320. A3 Ergoterapia în schizofrenie: e) De remisie cu restructurarea personalităţii

a) se foloseste pe larg în remisiuni 324. A3 Urmatoarele fraze pentru schizofrenie sunt adevărate :
37
 caracteristice
a) conform criteriilor constitutionale schizofrenia aparţine tipului leptosom
a) delir sistematizat
b) una din cauzele etiologice ale schizofreniei este cea ereditară b) fantezii de tip delirant
c) riscul genetic de a dezvolta schizofrenie la gemenii monozigoti este 60- c) halucinatii auditive
90%
d) halucinatii vizuale
d) se determină modificări patomorfologice sub formă de placi senile in lobii e) sindromul Cotard
frontali şi temporali 329. A3 Criteriile pentru tulburări ale personalităţii şi
comportamentului adultului:
e) la electroencefalografie în perioada acută se determină unde skipe (unde
de virf) a) Ecoul gândirii, inserţia sau furtul gândirii şi răspândirea gândirii

325. A3 Tulburările de limbaj în schizofrenie : b) Atitudini şi comportament marcat dizarmonice şi durabile

a) în unele cazuri se poate determina schizofazia c) Tulburarea duce la un disconfort subiectiv
b) e caracteristic pentru unii bolnavi paragramatismul d) Tulburarea este de obicei asociată cu probleme semnificative în
performanţa profesională şi socială
c) uneori se determină mutism e) Idei delirante de control şi influenţă
330. A3 Criteriile pentru tulburări ale personalităţii şi
d) unii pacienţi prezintă ecolalie comportamentului adultului:

e) unii pacienţi prezintă afazie motorie a) Ecoul gândirii şi răspândirea gândirii
326. A3 La copii schizophrenia evolueaza preponderent cu b) Atitudini şi comportament marcat dizarmonice şi durabile
c) Tulburarea este de obicei asociată cu probleme semnificative în
a) simptomatica hebefrena performanţa profesională şi socială
b) simptomatica catatonica d) Tulburarea duce la un disconfort subiectiv
c) asemanator formei simple
d) asemanator formei paranoide e) Inserţia sau furtul gândirii
e) cu halucinatii auditive
327. A3 Pentru tabloul clinic al schizofreniei la copii sunt 331. A3 Criteriile pentru tulburări ale personalităţii şi
caracteristice comportamentului adultului:

a) tulburari motorii a) Ecoul şi răspândirea gândirii
b) frici, fobii şi angoase b) Atitudini şi comportament marcat dizarmonice şi durabile
c) obsesii c) Tulburarea duce la un disconfort subiectiv
d) halucinatii auditive d) Tulburarea este de obicei asociată cu probleme semnificative în
e) halucinatii vizuale performanţa profesională şi socială
328. A3 Pentru tabloul clinic al schizofreniei la copii sunt
38
e) Idei parafrenice b) Idei delirante de control

332. A3 Criteriile pentru tulburări ale personalităţii şi c) Sensibilitate excesivă la eşecuri
comportamentului adultului:
d) Halucinaţii auditive
a) Furtul şi răspândirea gândirii
b) Atitudini şi comportament marcat dizarmonice şi durabile e) Suspiciune
c) Tulburarea duce la un disconfort subiectiv 337. A3 Tulburarea paranoidă de personalitate este caracterizată de:
d) Tulburarea este de obicei asociată cu probleme semnificative în
performanţa profesională şi socială a) Refuzul de a ierta desconsiderarea
e) Manifestările mai sus menţionate apar în copilărie sau adolescenţă, şi b) Idei delirante de control
continuă în viaţa adultă c) Sensibilitate excesivă la eşecuri
d) Halucinaţii auditive
333. A3 Tulburarea paranoidă de personalitate este caracterizată de: e) Suspiciune
338. A3 Tulburarea schizoidă de personalitate întruneşte următoarele
a) Idei delirante de control condiţii:
b) Ecoul gândirii
c) Sensibilitate excesivă la eşecuri a) Tendinta de a purta ranchiună permanent
d) Tendinta de a purta ranchiuna permanent b) Răceală emoţională
e) Intreruperi în cursul gândirii c) Atitudine persistentă de iresponsabilitate şi dispreţuire a normelor
334. A3 Tulburarea paranoidă de personalitate este caracterizată de:
d) Detaşare
a) Idei delirante de control
b) Ecoul gândirii e) Auto-dramatizare
339. A3 Tulburarea schizoidă de personalitate întruneşte următoarele
c) Sensibilitate excesivă la eşecuri condiţii:
d) Halucinaţii auditive
e) Refuzul de a ierta insultele a) Tendinta de a purta ranchiună permanent
335. A3 Tulburarea paranoidă de personalitate este caracterizată de:
a) Idei delirante de control b) Răceală emoţională şi detaşare
b) Ecoul gândirii c) Atitudine persistentă de iresponsabilitate şi dispreţuire a normelor
d) Explozii de violenţă
c) Sensibilitate excesivă la eşecuri e) Puţine (dacă există vreuna) activităţi care produc plăcere
d) Halucinaţii auditive
340. A3 Tulburarea schizoidă de personalitate întruneşte următoarele
e) Suspiciune condiţii:
336. A3 Tulburarea paranoidă de personalitate este caracterizată de:
a) Tendinta de a purta ranchiună permanent
a) Un sentiment combativ de susţinere a drepturilor personale b) Răceală emoţională şi detaşare
39
c) Capacitatea limitată de a exprima căldura a) Sentimente persistente de ingrijorare
d) Explozii de violenţă b) Explozii de violenţă

e) Lipsa prietenilor apropiaţi c) Sentimente de îndoială şi prudenţă excesive
d) Lipsa controlului impulsurilor
341. A3 Tulburarea disocială de personalitate întruneşte următoarele e) Auto-dramatizare
condiţii:
345. A3 Tulburarea emoţional-instabilă de personalitate de tip impulsiv
a) Sentimente persistente de ingrijorare întruneşte următoarele condiţii:
b) Atitudine persistentă de dispreţuire a normelor şi regulilor sociale
c) Sentimente de îndoială şi prudenţă excesive a) Sentimente persistente de ingrijorare
d) Atitudine marcată de iresponsabilitate
e) Autorizarea acordată altora de a lua decizii foarte importante pentru viaţa b) Explozii de violenţă
sa c) Lipsa controlului impulsurilor
d) Sentimente de îndoială şi prudenţă excesive
342. A3 Tulburarea disocială de personalitate întruneşte următoarele e) Comportament agresiv, în special ca răspuns la criticile altora
condiţii: 346. A3 Tulburarea emoţional-instabilă de personalitate de tip
borderline întruneşte următoarele condiţii:
a) Sentimente persistente de ingrijorare
a) Sentimente persistente de ingrijorare
b) Atitudine persistentă de dispreţuire a normelor b) Sentiment cronic de vid
c) Sentimente de îndoială şi prudenţă excesive
c) Sentimente de îndoială şi prudenţă excesive d) Comportament, gesturi sau ameninţări recurente de suicid

d) Atitudine marcată de dispreţuire a regulilor e) Răceală emoţională

e) Atitudine marcată de iresponsabilitate 347. A3 Tulburarea emoţional-instabilă de personalitate de tip
borderline întruneşte următoarele condiţii:
343. A3 Tulburarea emoţional-instabilă de personalitate include
tipurile: a) Eforturi disperate de a evita abandonul real sau imaginar

a) Histrionic b) Sentimente persistente de ingrijorare
b) Impulsiv c) Sentiment cronic de vid
c) Schizoid d) Sentimente de îndoială şi prudenţă excesive
d) Borderline e) Auto-dramatizare
e) Disocial
344. A3 Tulburarea emoţional-instabilă de personalitate de tip 348. A3 Tulburare de personalitate histrionică este caracterizată de:
impulsiv întruneşte următoarele condiţii:
a) Tendinta de a purta ranchiuna permanent
40
b) Sentimente de îndoială şi prudenţă excesive
c) Expresia exagerată a emoţiilor d) Sentimente persistente ingrijorare
d) Auto-dramatizare e) Auto-dramatizare
e) Atitudine persistentă de iresponsabilitate şi dispreţuire a normelor 354. A3 Tulburare de personalitate anxios-evitantă este caracterizată
349. A3 Tulburare de personalitate histrionică este caracterizată de: de:

a) Tendinta de a purta ranchiuna permanent a) Răceală emoţională
b) Căutarea continuă a senzaţiilor puternice b) Convingerea că este incapabil social
c) Auto-dramatizare c) Sentiment cronic de vid
d) Atenţie exagerată acordată atracţiei fizice d) Sentimente persistente de tensiune
e) Atitudine persistentă de iresponsabilitate şi dispreţuire a normelor e) Sentimente persistente de ingrijorare
355. A3 Din tulburarile preferinţei sexuale fac parte
350. A3 Tulburare de personalitate histrionică este caracterizată de:
a) Piromania
a) Tendinta de a purta ranchiuna permanent b) Fetişismul
b) Sugestibilitate c) Frotteurismul
c) Căutarea continuă a senzaţiilor puternice d) Cleptomania
d) Auto-dramatizare e) Necrofilia
e) Atenţie exagerată acordată atracţiei fizice 356. A3 Din tulburarile preferinţei sexuale fac parte
351. A3 Tulburarea anankastă de personalitate este caracterizată prin:
a) Voyeurismul
a) Răceală emoţională b) Pedofilia
b) Sentimente de îndoială excesive c) Piromania
c) Sentiment cronic de vid d) Fetişismul
d) Sentimente de prudenţă excesive e) Tricotilomania
e) Sugestibilitate 357. A3 Tulburări ale obiceiurilor şi impulsurilor includ:
352. A3 Tulburarea anancastă de personalitate este caracterizată prin:
a) Joc de noroc patologic
a) Răceală emoţională b) Pedofilia
b) Sentimente de îndoială excesive c) Piromania
c) Conştiinciozitate d) Cleptomania
d) Sentiment cronic de vid e) Tricotilomania
e) Sentimente de prudenţă excesive 358. A3 Este adevărat despre Tricotilomanie:
353. A3 Tulburare de personalitate anxios-evitantă este caracterizată a) Căutarea continuă a senzaţiilor puternice
de:
b) Zmulgerea compulsivă a firelor de păr, care produce zone depilate
a) Răceală emoţională (alopecia areata)
b) Sentimente persistente de tensiune c) Auto-dramatizare
c) Sentiment cronic de vid d) Atenţie exagerată acordată atracţiei fizice
41
e) Plăcere, gratificare sau uşurare după zmulgerea părului. d) Perfecţionism care interferează cu îndeplinirea sarcinilor
359. A3 Criteriile pentru tulburări ale personalităţii şi
comportamentului adultului: e) Afectivitate labilă şi superficială

a) Ecoul gândirii, inserţia sau furtul gândirii şi răspândirea gândirii 363. A3 Pentru tulburarea anakastă de personalitate este caracterisitic :

b) Atitudini şi comportament marcat dizarmonice şi durabile a) Evitarea activităţilor sociale sau profesionale care implică contacte
interpersonale semnificative din cauza fricii de a fi respins, criticat.
c) Tulburarea nu duce la un disconfort subiectiv
b) Pedanterie excesivă şi aderentă la convenţiile sociale
d) Tulburarea nu este de obicei asociată cu probleme semnificative în
performanţa profesională şi socială c) Rigiditate şi încăpăţinare
d) Insistentă nerezonabilă ca ceilalţi să respecte modul său de a acţiona, sau
e) Tulburarea este de obicei asociată cu probleme semnificative în rezistenţă de a permite celorlalţi să facă ceva
performanţa profesională şi socială
e) Dorinţă de a evita relaţiile cu oamenii, dacă nu este sigur că este agreat
360. A3 În ce perioadă de regulă devin evidente elementele tulburării de
personalitate? 364. A3 Pentru tulburarea anxios-evitantă de personalitate este
caracterisitic :
a) Copilărie
b) Adolescenţă a) Afectivitate labilă şi superficială
c) Începutul vieţii adulte b) Dorinţă excesivă de a fi apreciat
d) Maturitate
e) Etate c) Sentimente persistente şi generale de tensiune şi îngrijorare
361. A3 Trasăturile asociate personalităţii histrionice sunt : d) Convingerea că este incapabil social, neatractiv sau inferior celorlalţi
a) Dorintă continuă de a fi apreciat e) Preocupare excesivă privind criticile sau respigerea pe plan social
b) Prezenţa sentimentelor uşor de rănit şi comportament manipulativ pentru 365. A3 Pentru tulburarea anxios-evitantă de personalitate este
satisfacerea nevoilor proprii. caracterisitic

c) Rigiditate şi încăpăţânare a) Dorinţă de a evita relaţiile cu oamenii, dacă nu este sigur că este agreat
d) Egocentrism, autoindulgenţă
e) Sentiment de îndoială şi prudenşă excesivă b) Afectivitate labilă şi superficială
362. A3 Pentru tulburarea anakastă de personalitate este caracterisitic : c) Evitarea activităţilor sociale sau profesionale care implică contacte
interpersonale semnificative din cauza fricii de a fi respins, criticat.
a) Dorinţă excesivă de a fi apreciat
b) Sentimentul de îndoială şi prudenţă excesivă d) Rigiditate şi încăpăţânare
e) Preocupare de detalii , reguli, liste, ordine, organizare sau programare
c) Preocupare de detalii , reguli, liste, ordine, organizare sau programare
366. A3 Este caracteristic pentru tulburarea dependentă de
42
personalitate simptomele : 370. A3 Incendierea patologică reprezintă :
a) Încurajarea sau autorizare acordată altora de a lua decizii importante
pentru viaţa pacientului. a) Incendierea proprietăţilor sau diferite obiecte, fără motiv aparent.

b) Dorinţă de a evita relaţiile cu oamenii, dacă nu este sigur că este agreat b) Incendiere motivată, planificată pentru un beneficiu propriu
c) Dorinţă excesivă de a fi apreciat
d) Subiectul nu doreşte să formuleze nici cele mai mici cereri oamenilor de c) Preocupare privind subiectele corelate cu focul şi arderea
care depind.
d) Interes în a privi incendiile
e) Preocupare de detalii , reguli, liste, ordine, organizare sau programare
e) Sentimente raportate de o tensiune crescândă înainte de act şi o intensă
367. A3 Din tulburările habitusului şi impulsurilor fac parte : escitaţie imediat după ce actul a fost îndeplinit.

a) Piromania (incendierea patologică) 371. A3 Incindierea patologică trebuie diferenţiată de :
b) Tricotilomania
a) Incindierea proprietăţilor sau diferite obiecte, fără motiv aparent şi o
c) Cleptomania preocupare persistentă pentru aceasta.
d) Ciclotimia
e) Jocul de noroc patologic b) Incindiere deliberată fără o tulburare psihiatrică manifestă
368. A3 Elementele esenţiale ale tulburării habitusului şi impulsurilor
sunt : c) Incendiu provocat de o persoană tânără cu tulburări de conduită
d) Incendiul în schizofrenie
a) Acţiunini repetate care nu pot fi controlate e) Incendiu provocat de un adult cu tulburare sociopatică a personalităţii
372. A3 Cleptomania este :
b) Incapacitatea de a rezista impulsului
c) Rar domină interesele pacientului a) Eşuarea repetată a controlului impulsurilor de a fura obiecte
d) Tendinţa de a efectua un act dăunător pacientului
e) Motivaţie raţională clară b) Folosirea obiectelor furate în interese personale
c) Furtul pentru supravieţuire
369. A3 Jocul de noroc patologic se manifestă : d) Obiectele furate pot fi aruncate, date mai departe sau stocate

a) Dorinţă intensă de a juca jocuri de noroc e) Furtul în cazul unei tulburări depresive
373. A3 Criteriile anorexiei nervoase, când debutul bolii e la începutul
b) Episoadele de joc sunt periodice adolescenţei include:
c) Sărăcia, afectarea relaţiilor familiare, deteriorarea vieţii personale
determină pacientul să se oprească. a) Pierdere evidentă în greutate.

d) Preocuparea de idei, imagini actului de a juca b) Distorsionarea percepţiei imaginii corporale.
e) Imboldul de a juca creşte în momentele de stres cotidian
43
c) Preocupări excesive privind silueta şi greutatea corporală.
e) Mărirea procentajului de hormoni gonadici
d) Mâncatul într-o anumită perioadă de timp a unei cantităţi de măncare mult
mai mare decăt aceea pe care ar mănca-o alte pesoane în aceeaşi perioadă de 378. A3 Probleme somatice în anorexia nervoasă sunt:
timp.
e) Sentimentul lipsei de control asupra episoadelor de alimentare excesivă a) Stări colaptoide
b) Constipaţii
374. A3 Tulburări ale instinctului alimentar apare mai frecvent la: c) Ameţeli
d) Scăderea performaţei şcolare
a) Adolescente e) Ridicarea performanţei şcolare
b) Femeile tinere 379. A3 Pentru ticul tranzitoriu sunt corecte urmăroarele confirmaţii:
c) La băieţi tineri
d) Bărbaţi maturi a) Apare mai frecvent la vârsta de 5 ani
e) Femei mature b) Se caracterizează prin diferite grimase faciale, clipit, clătinatul capului.
375. A3 Pentru anorexia nervoasă masculină sunt specifici:
c) Are loc pănă la 12 luni
a) 10 % din totalul bolnavilor cu anorexia nervoasă
d) Există permanent
b) Diminuarea libidoului
e) Este caracteristic clinic prin mişcări motorii sau vocalizări stereotipe.
c) Hipoactivitate
d) Hiperactivitate 380. A3 Pentru ticul motor sau vocal cronic sunt corecte următoarele
e) Hipersexualitate confirmaţii:

376. A3 Pentru anorexia nervoasă masculină sunt specifici: a) Este caracteristic clinic prin mişcări motorii sau vocalizări stereotipe

a) Debut precoce b) Ticuri survin de mai multe ori pe zi timp de mai mulţi ani
b) Un risc mai mare decât la femei pentru declanşarea schizofreniei
c) Obsesii c) Cu întreruperi mai mult de 3 luni

d) Amenoree d) Se caracterizează prin diferite grimase faciale, clipit, clătinatul capului
e) Dismenoree
377. A3 Problemele dismetabolice în anorexia nervoasă sunt: e) Există permanent
381. A3 Insomniile cauzate de disfuncţii la nivel de tract gastrointestinal
a) Hipoglicemie cu hipersensibilitate la insulină se constata preponderent în:

b) Tulburări hidroelectrolitice a) În reflux esofagian
c) Hiperazotemie
d) Hiperglicemie b) Gastroduodenite
44
c) Colici abdominale 386. A3 Pentru anorexia nervoasă sunt specifice toate afirmaţiile
d) Crizele nocturne de angor sau astm cardiac exclusiv:
e) Arteritele membrelor inferioare
382. A3 Insomniile din bolile organice cerebrale se constată în afara a) Frica de a se îngraşa
de urmatoarele situatii: b) Au greutatea corporală mică
c) Prezinta comportament social închis
a) Insomnia în tumori cerebrale d) Simptome ascunse
e) Menstruaţia cel mai frecvent neregulată
b) Agripnia din encefalita Von Economo 387. A3 Pentru anorexia nevoasă sunt specifice urmatoarele simptome,
c) Insomnia în panencefalita japoneza exclusiv:
d) Insomnia în colitele cronice
e) Insomnia în tenesmele rectale a) Foamea negată
383. A3 Tulburări ale instinctului alimentar sunt:
b) Debut la 13-20 de ani
a) Anorexia nervoasă c) Simptome evidente
b) Bulimia nervoasă d) Comportamentul social deschis
c) Anorexia neurotiformă e) Foamea recunoscută
d) Anorexia psihopatiformă 388. A3 Pentru bulimie sunt specifice toate, exclusiv:
e) Anorexia afectivă
384. A3 Pentru balbism toate confirmaţiile sunt corecte, exclusiv: a) Idealul privind greutatea corporala poate să fie normală

a) Balbismul se observă la 4 % din copii de 4-5 ani, când se formează b) Fobia de a se îngrăsa există
vorbirea. c) Greutatea corporală normală sau puţin sub cea normală
d) Greutatea corporală mică
b) Se caravterizează clinic prin repetarea sau prelungirea frecventă a
sunetelor, silabelor sau cuvintelor intrerupte prin pauze. e) Idealul privind greutatea sub cea normală

c) Poate fi acompaniat de mişcări motorii. 389. A3 Pentru bulimie sunt specifice următoarele, exclusiv:

d) Constă într-o rată de vorbire rapidă cu intreruperi. a) Debut la 16-25 de ani
e) Balbismul se observă la 40 % din copii. b) Comportamentul social deschis
385. A3 În clasificarea ticurilor întră totul, exclusiv: c) Simptome ascunse
a) Tic tranzitoriu d) Sexualitatea limitată sau absentă
b) Tic motor sau vocal cronic e) Menstruaţia lipseşte
c) Tic vocal asociat cu tic motor multiplu (sindrom Jilles de la Tourette) 390. A3 Somnolenţa periodică însoţită de bulimie (sindromul Kleine-
Levin) prezintă următoarele simptome, exclusiv:
d) Tic subacut
e) Tic obişnuit a) O tulburare episodică caracterizată prin somnolenţa şi bulimie

45
b) Pacienţii sunt în general băieţi la vârsta adolescenţei, care dorm in jur de
18 ore zi trezindu-se doar atât cât este necesar pentru a se alimenta. b) Distonică
c) Maniacală
c) În scurta perioadă de veghe par confuzi, agitaţi şi uneori prezintă d) Astenică
halucinaţii. e) Apatică
395. A3 Formele intoxicaţiei patologice cu alcool:
d) Insomnie
e) Anorexie a) Delirantă
391. A3 Hipersomnolenţa se poate situa pe primul plan al tabloului b) Distonică
clinic în afecţiuni neurologice degenerative ca, exclusiv: c) Epileptoidă
d) Apatică
a) Paralizia supranucleară progresivă e) Psihastenică
b) Boala Parkinson 396. A3 Formele intoxicaţiei patologice cu alcool:

c) Boala Alzheimer în stadii avansate a) Paranoidă

d) Schizofrenia b) Distonica
c) Psihopatică
e) Tulburarea schizotipală d) Apatică
e) Maniacală
392. A3 Dissomniile sunt caracterizate prin anomalii cantitative sau 397. A3 Formele intoxicaţiei patologice cu alcool:
calitative de reglare a somnului, exlusiv:
a) Psihopatică
a) Insomnia non-organică
b) Hipersomnie non-organică b) Nevrotică
c) Tulburare anorganică a ciclului somn-veghe c) Delirantă
d) Coşmaruri d) Epileptoidă
e) Psihastenică
e) Somnambulism 398. A3 Simptomele caracteristice intoxicaţiei patologice cu alcool:
393. A3 Criteriile alcoolismului cronic:
a) Delir de relaţie
a) Creşterea toleranţei b) Delir de urmărire
b) Intoxicaţie patologică c) Delir de bogăţie
c) Pierderea autocontrolului d) Delir de reformă
d) Apatie e) Halucinaţii auditive
e) Abstinenţa 399. A3 Simptomele caracteristice intoxicaţiei patologice cu alcool:
394. A3 Formele intoxicaţiei patologice cu alcool:
a) Halucinaţii olfactive
a) Depresivă b) Halucinaţii auditive
46
c) Delir hipocondriac 405. A3 Simptome caracteristice delirului alcoolic acut (delirium
d) Delir de relaţie tremens):
e) Hipocondrie
400. A3 Simptomele caracteristice intoxicaţiei patologice cu alcool: a) Dezorientare în spaţiu şi timp
b) Apatie
a) Delir de relaţie c) Halucinaţii vizuale
b) Amnezie d) Disforie
c) Delir de bogăţie e) Amnezie
406. A3 Simptome caracteristice psihozei alcoolice Korsakov:
d) Halucinaţii auditive
e) Delir de reformă a) Halucinaţii auditive
401. A3 Criteriile alcoolismului cronic: b) Amnezie
c) Delir de urmărire
a) Euforia d) Polinevrite
b) Abstinenţa e) Confabulaţii
c) Depresia 407. A3 Simptome caracteristice psihozei alcoolice Korsakov:
d) Pierderea reflexului de vomă
e) Creşterea toleranţei a) Dezorientare tempo-spaţială
402. A3 Stadiile alcoolismului cronic: b) Halucinaţii olfactive
c) Amnezie de fixare
a) Encefalopatică d) Astenie
b) Alcoolismul narcotizat e) Delir de otrăvire
c) Depresiv 408. A3 Preparate specifice în tratamentul alcoolismului:
d) Disforic
e) Iniţial a) Apomorfin
403. A3 Psihozele alcoolice sunt următoarele: b) Vitamina C
c) Teturam
a) Psihoza Korsakov d) Dimedrol
b) Delirul de gelozie e) Cordiamin
c) Sindromul Kandinski-Clerambault 409. A3 Preparate specifice în tratamentul alcoolismului:
d) Delirul de grandoare
e) Delirium tremens a) Esperal
404. A3 Psihozele alcoolice sunt următoarele: b) Seduxen
c) Teturam
a) Sindromul Kandinski-Clerambault d) Dimedrol
b) Psihoza Korsakov e) Haloperidol
c) Delirul de gelozie 410. A3 Simptome caracteristice delirului alcoolic acut (delirium
d) Delirul de grandoare tremens):
e) Delirium tremens
47
a) Dezorientare temporo-spaţială 416. A3 În tulburarea algică:
b) Delir de influenţă
c) Hipocondrie a) Factorii psihologici sunt consideraţi importanţi
d) Halucinaţii vizuale b) Simptomele sunt determinate de factori endogeni
e) Euforie c) Durerea este localizată în unul sau mai multe sedii anatomice
411. A3 În nevroze d) Simptomul nu este simulat
a) Contactul cu realitatea se pierde e) Simptomul este simulat
b) Vulnerabilitatea la stress este crescută 417. A3 In hipocondrie subiectul:
c) Bolnavul doreste tratament
d) Bolnavul nu este conștient de boala sa a) Este preocupat în legătură cu faptul, că ar avea o maladie severă
e) Există acuze somatoforme supraadăugate b) Interpretează eronat simptomele corporale
412. A3 Tulburările limitrofe includ: c) Interpretează corect simptomele corporale
a) Psihozele puerperale d) Dispreţuieşte evaluarea medicală corespunzătoare
b) Psihopatiile e) Convingerea este de intensitate delirantă
c) Psihozele endogene 418. A3 În tulburarea dismorfică corporală subiectul:
d) Nevrozele
e) Alcoolizmul a) Este preocupat pentru schimbarea aspectului exterior al corpului
413. A3 Tulburările non-organice ale somnului includ:
b) Nu este preocupat pentru un presupus defect оn aspectul exterior al
a) Absenţele corpului
b) Insomnia
c) Hipersomnia c) Este preocupat ca ar avea o maladie severă
d) Somnambulismul d) Prezintă tulburări de conștiință
e) Transele e) Prezintă o deterioare în diferite domenii importante de funcţionare
414. A3 Din disfuncţiile sexuale, necauzate de o boală sau tulburare 419. A3 Neurastenia se manifestă clinic prin următoarele simptome:
organică, fac parte:
a) Astenie
a) Lipsa sau pierderea dorinţei sexuale b) Mentism
b) Aversiunea sexuală c) obsesii
c) Pedofilia d) Cefalee
d) Exhibiţionismul e) Insomnie
e) Disfuncţia orgasmică 420. A3 Clasificarea tulburărilor nevrotice:
415. A3 Acuzele somatice în tulburarea somatoformă nediferenţiată: a) Tulburari de depersonalizare
b) Tulburari anxios- fobice
a) Nu pot fi explicate complet de o condiţie medicală generală cunoscută c) Tulburări de conversie
b) Pot fi explicate complet de o condiţie medicală generală cunoscută d) Tulburari de derealizare
c) Dureaza cel puțin 2 luni e) Neurastenia
d) Nu pot fi explicate de efectele directe ale unei substanţe 421. A3 Clasificarea tulburărilor nevrotice:
e) Durează cel puţin 6 luni
48
a) Tulburari anxios- fobice
b) Tulburari de gândire a) Astenia fizică
c) Tulburari de conversie b) Crize de suspendare a cunoştinţei
d) Tulburari de depersonalizare c) Obsesia
e) Reacţie acută la stres d) Astenia mentală
422. A3 Tulburarea anxios- fobică se caracterizează prin: e) Incapacitatea de a se relaxa
428. A3 Tulburările anxios- fobice includ:
a) Idei prevalente
b) Idei delirante a) Agorafobia
c) Idei de persecuţie b) Fobiile sociale
d) Atacuri de panică c) Astenia
e) Fobii d) Fobiile specifice
423. A3 Tulburările nevrotice se pot manifesta la trei niveluri: e) Idei delirante
429. A3 Fobiile sociale includ:
a) Tulburări de derealizare a) Frica de a fi privit de alţi oameni
b) Simptome nevrotice izolate b) Frica de a manca în public
c) Tulburări nevrotice minore c) Frica de înălţime
d) Sindroame nevrotice specifice d) Frica de a vorbi în public
e) Tulburări a schemei corporale e) Claustrofobia
424. A3 Predispoziţiile nevrozelor: 430. A3 Fobiile specifice includ:
a) Condiţiile de viaţă nefavorabile a) Frica de înălţimi
b) Maladiile infecţioase b) Frica de furtună cu trăsnete
c) Condiţiile de muncă nefavorabile c) Mentismul
d) Maladiile vasculare d) Idei de persecutie insotite de frica
e) Traumatismul cranian e) Frica de a manca în public
425. A3 Trăsăturile nevrotice din copilărie includ: 431. A3 Pentru tulburarea de panică este caracteristic:

a) Suptul degetelor a) Palpitaţii
b) Rosul unghiilor b) Tremor
c) Convulsiile generalizate c) Delir de relaţie
d) Autismul d) Pseudohalucinaţii
e) Balbismul e) Confabulaţii
426. A3 Tulburările nevrotice includ: 432. A3 Tulburarea de panică include:
a) Neurastenia a) Palpitaţii
b) Hipocondria b) Tremor
c) Epilepsia c) Convulsii
d) Tulburarea anxios- fobică d) Discomfort toracic şi abdominal
e) Psihopatiile e) Senzaţie de sufocare
427. A3 Pentru pacienţi cu neurastenie este caracteristic: 433. A3 Activităti repetitive, care odată efectuate scad anxietatea sunt:
49
a) Obsesii a) debut brusc
b) Frici de obiecte ascuţite b) debut lent
c) Compulsii c) reflex sfincterian păstrat
d) Claustrofobii d) convulsii dezordonate
e) Ritualuri e) răspuns pozitiv la întrebări
434. A3 Tulburarea de conversie include manifestări: 440. A3 Tulburările disociative includ.
a) Somnabulismul
a) Motorii b) Fuga disociativă
b) Hipocondriace c) Hipocondria
c) Astenice d) Stupoarea disociativă
d) Senzoriale e) Ritualurile
e) Paranoice 441. A3 Ce afectiuni cuprinde boala psihogena?
435. A3 Tulburările motorii conversive includ: a) afectiuni neurotice
b) afectiuni psihotice
a) Paralizia funcțională c) depresii
b) Astazia- abazia d) schizofrenii
c) Surditatea e) traume psihice
d) Afonia 442. A3 Factori principali si etiologia tulburarilor psihice corelate cu
e) Orbirea stresul?
436. A3 Tulburările senzoriale conversive includ: a) retrairile
a) Paralizia b) stresurile sociale;
b) Astazia- abazia c) stresurile familiale
c) Anestezia d) traume psihice
d) Afonia
e) Orbirea e) nemultumire
437. A3 Tulburările senzoriale conversive includ: 443. A3 Factori etiologici in neuroze?
a) atmosfera familiala
a) Orbirea b) conflicte intrapshice
b) Hiperestezia c) stari de iondispozitie permanenta
c) Anestezia d) neliniste
d) Surditatea e) nemultumire
e) Spasme şi contracturi 444. A3 Prin ce se caracterizeaza persoanele predespuse la neuroze?
438. A3 În hipocondrie subiectul: a) biotonusul scazut
a) Este preocupat în legătură cu faptul, că ar avea o maladie severă b) tip asteno-depresiv
b) Interpretează eronat simptomele corporale c) tip histrionic
c) Interpretează corect simptomele corporale d) tip euforic
d) Dispreţuieşte evaluarea medicală corespunzătoare e) traume psihice
e) Este preocupat în legătură cu faptul, că nu ar avea o maladie severă 445. A3 In ce grupe se impart tulburarile corelate cu stresul:
439. A3 Pentru criza isterică este caracteristic.
50
a) tulburarile anxios- fobice; a) idei obsesive
b) reactii la stres sever si tulburari de adaptare b) teama de nenorociri in viitor;
c) reactii de panica, de realizare, de personalizare c) frica de moarte a persoanelor apropiate
d) dereglari de gindire d) tensiune emotionala permanenta
e) ideile delirante e) nu-si poate gasi locul
446. A3 In ce grupe se impart tulburarile corelate cu stresul 452. A3 La ce virsta mai frecvent apare tulburarea obsesiv-compulsiva?

a) tulburarile disociative a) la batrinete
b) tulburarile somatoforme; b) in copilarie
c) neurostenia c) la sugari
d) oligofrenie d) la adolescenti
e) schizofrenia e) la presenili
447. A3 Prin ce se caracterizeaza tulburarile instinctiv-subiective: 453. A3 In ce se subdivizeaza tulburari-obsesiv-compulsive?
a) sentimente de neputinta;
b) irascibilitate; a) ginduri obsesive
c) descurajare b) acte compulsive
d) lipsa de calm c) ritualuri obsesionale
e) lipsa de bucuria a vietii d) eforturi fizice majore
448. A3 Simptomele fundamentale in tulburarile nevrotice? e) actiuni nedorite
454. A3 Ce duce la aparitia reactiilor la stres sever?
a) lipsa de energie
b) oboseala a) cutremur de pamint
c) astenia b) accidente rutiere
d) cenestopatii c) decesul unei persoane apropiate
e) cefaleie d) inundatii
449. A3 Agarofobia este definita ca: e) nasterea copilului
a) frica obsesiva de legende,mituri 455. A3 Tulburarea disociativa motorie poate prezenta clinic:
b) frica de inaltimi,virfuri, balcoane
c) frica de oameni si multime a) paralizii
d) frica de apa b) miscari amorale
e) frica de spatii largi, de pieti, de stadioane c) spazm
450. A3 Simptome prezente in tulburarea de panica d) contracturi
a) dispnee e) convulsii clonico- tonice
b) senzatie de strangulare 456. A3 Convulsii disociative se caracterizeaza prin:
c) palpitatii, tahicardie a) debut lent
d) disconfort, greturi b) lipotemie
e) lipotemie c) constiinta clara
451. A3 Ce include tulburare de tip anxietate generalizata? d) cu muscarea limbii
e) raspuns pozitiv la intrebari
51
 457. A3 Prin ce se caracterizeaza convulsii disociative: a) boala Alzheimer
b) demența vasculară
a) debut brusc cu aura c) boala Pick
b) dureaza pina la 5 min d) boala Huntington
c) dureaza pina la 30 de min e) boala Parkinson
d) la intrebari nu raspunde 464. A3 Ce este Psihoterapia?
e) recuperarea rapida
458. A3 Sindromul Ganzer este caracterizat de: a) este un domeniu interdisciplinar - situat la graniţa dintre medicină şi
a) raspunsuri aleatorii la intrebarile puse psihologie
b) tulburarile ale constiintei b) este modalitatea de tratament cuprinzator, deliberat şi planificat, prin
c) dezorientarea temporo spatiala mijloace şi metodologii stiinţifice
d) halucinatii vizuale
e) halucinatii auditive c) este un tratament complex, ce conţine abordarea medicala,
459. A3 Simptomele clinice a neurostenie: psihofarmacologica, psihologică şi socială
a) dureri musculare
b) ameteli, cefaleie d) este un cadru clinic şi teoretic, centrat pe reducerea sau eliminarea unor
c) dispipsie simptome, tulburări mintale sau stări de suferinţă psihosociale şi/sau
d) tulburari de somn psihosomatice şi comportamente disfuncţionale
e) instabilitate
460. A3 Demența Alzheimer debutează: e) este abordarea persoanei din punct de vedere psihologic
a) disthimie
b) dispraxie, 465. A3 Ce semnifică un proces psihoterapeutic?
c) dismorfofobie, a) o interacţiune dintre una sau mai multe persoane aflate în tratament şi
d) acalculie unul sau mai mulţi psihoterapeuţi
e) alexie b) o suţinere de către psihoterapeut a pacientului pe tot parcursul vieţii
461. A3 Demența Alzheimer se manifestă: c) înlăturarea atitudinilor ce perturbă procesul de schimbare, încurajarea
a) afazie, maturizării, dezvoltării şi sănătăţii persoanei aflate întratament.
b) agrafie, Psihoterapeutului i se cere, în acest sens, parcurgerea
c) alexie, d) un program de educaţie şi formare generală şi specifică
e) un proces de dezvoltare personală atît pentru pacient cît şi pentru
d) apraxie psihoterapeut
e) ahedonie. 466. A3 Unde îşi găseşte aplicare psihoterapia?
462. A3 Demența vasculară este: a) în tratamentul majorităţii bolilor psihice
a) cu debut acut, b) în psihoze
b) multiinfarct, c) în cazul unor boli somatice cu o importantă componentă psihică
c) subcorticală,
d) toxică, d) la pacienţii fără discernămînt
e) mixtă corticală și subcorticală. e) în situaţiile de normalitate în vederea optimizării proceselor volitive şi
463. A3 Sindromul amnestic organic se întâlnește: afective, a performanţelor fizice, psihice sau intelectuale.
52
 467. A3 Ce semnifică profesia de psihoterapeut? d) persoanele, care manifestă crize existenţiale cotidiene
a) o profesie universitara, strict reglementată
b) o profesie distinctă, de aceea, psihoterapeuţii beneficiază de un program e) psihopaţi, unii pacienţi psihotici, mai ales schizofrenii.
de instruire specific
c) garantarea necondiţionată a integrităţii fizice, sexuale, sociale şi 471. A3 Care este rolul interacţiunii psihoterapeutice?
psihologice, a demnităţii şi respectului pacienţilor/clienţilor în timpul
procesului terapiei a) căpătarea abilitaţilor sociale bazate pe dovezi
d) practicarea profesiei într-o manieră competentă şi etică b) relaţii si colaborare strânsă dintre psihoterapeut si client
e) Un garant de confidenţialitate cu privire la toate informaţiile care le-au c) posibilitatea discutării problemei, care necesita rezolvare si diminuarea
devenit cunoscute tensiunii intre psihoterapeut si client
468. A3 Ce se află la baza psihoterapiei? d) învăţare interactiva din sursele primite de la psihoterapeut
a) convingerea conform căreia persoanele cu probleme psihologice prezintă e) modificarea operativa a comportamentului pacientului pe baza acceptării
schimbări de personalitate profunse si neacceptării din partea psihoterapeutului
b) convingerea conform căreia persoanele cu probleme psihologice au
capacitatea de a se modifica, învăţând noi strategii 472. A3 De ce criterii depinde succesul psihoterapiei?
c) convingerea conform căreia persoanele cu probleme psihologice necesită o
asistenţă permanentă calificată a) trăirea subiectivă a pacientului (dispariţia simptoamelor; se simte mai
d) convingerea conform căreia persoanele cu probleme psihologice trebue să bine, e mai mulţumit, mai fericit, mai împăcat cu sine)
se înveţe a percepe şi evalua realitatea şi de a se comporta nonconflictual. b) concluziile investigaţiilor clinice şi paraclinic
e) convingerea conform căreia persoanele cu probleme psihologice pot c) recunoaşterea socială (progresele realizate de pacient în profesie, familie,
transforma o convingere despre viaţă într-o realitate. la învăţătură etc.)
469. A3 Ce se află la baza psihoterapiei? d) schimbările durabile în timp
a) convingerea conform căreia persoanele cu probleme psihologice prezintă e) materializarea expectaţiilor psihoterapeutului în ceea ce priveşte
schimbări de personalitate profunse modificările realizate în sfera personalităţii şi în comportamentul subiectului
b) convingerea conform căreia persoanele cu probleme psihologice au 473. A3 Care sunt forţele motrice a psihoterapiei?
capacitatea de a se modifica, învăţând noi strategii a) Forţa psihodinamică
c) convingerea conform căreia persoanele cu probleme psihologice necesită o b) Forţa comportamentală
asistenţă permanentă calificată c) Forţa cognitivă
d) convingerea conform căreia persoanele cu probleme psihologice trebue să d) Forţa umanistă
se înveţe a percepe şi evalua realitatea şi de a se comporta nonconflictual. e) Forţa transpersonală
e) convingerea conform căreia persoanele cu probleme psihologice pot 474. A3 Care sunt tipurile de psihoterapiai?
transforma o convingere despre viaţă într-o realitate. a) individuală
470. A3 Care ar fi categoriile de pacienţi care nu beneficiază de b) în grup
avantajele psihoterapiei? c) de grup
a) dificienţii mintali care sunt incapabili să înţeleagă sensul interpretărilor d) de colectiv
realizate de psihoterapeut e) de ţară
b) persoanele, care nu ajung la descoperirea cauzelor şi soluţiilor propriilor 475. A3 Care sunt orientările de bază în psihoterapie?
lor probleme a) Psihodinamică
c) persoanele care nu reuşesc să realizeze un contact uman b) hipnoterapeutică
53
c) Cognitiv-comportamentală comportamentelor sale, care a rămas măcar parţial în afara conştiinţei sale.
d) Existenţială d) Transferul este un procesul ce necesită să fie transpus în viaţa de toate
e) Transpersonală zilele
476. A3 Cum definim psihoterapia psihodinamică? e) Transferul este un mecanism conştient, voluntar şi afectiv.
a) reprezintă o forma de tratament psihologic, care abordează personalitatea
psihodinamica 481. A3 Cum definiţi antrenamentul autogen după J. H. Schultz?
b) este o formă de terapie, care atrage atenţia asupra crizei existenţiale, aici şi
acum a) Reprezintă o metodă psihoterapeutică de psihoprofilaxie, psihoigienă şi
c) reprezintă terapiile care se axează asupra comportamentului uman şi relaxare
stereotipurile lor b) Este o metodă utilizată în scopul creşterii capacităţii vitale
d) reprezintă terapii bazate pe insight
e) are la bază consilierea şi corijarea psihologică. c) Este o tehnică de corijare a stereotipurilor comportamentale
477. A3 Ce este psihanaliza?
a) Tehnica terapeutica, care este bazată pe condiţionarea clasică şi operantă d) Este o metodă de analiza a sferei inconştiente
b) Tehnica terapeutica, care aduce la nivelul conştiinţei emoţiile, motivele si
experienţele de care subiectul nu este conştient e) Este o metodă ce utilizează ca instrument de lucru dinamica de grup.
c) Tehnica terapeutica, care analizează conflictele inconştiiente din copilărie
d) Tehnica terapeutica, care se bazează pe abordarea psiho-corporală 482. A3 Care sunt stadiile active psihosexual a teoriei psihanalitice de
e) Tehnica terapeutica, care se bazează pe teoria invăţării dezvoltare a personalităţii?
478. A3 Care este structura personalităţii conform psihanalizei? a) Stadiul oral
b) Stadiul anal
a) Ego c) Stadiul falic
b) Id d) Stadiul latent
c) Inconştientul colectiv e) Stadiul genital
d) Super-Ego 483. A3 Bifaţi mecanismele de apărare a Ego-ului corecte conform
e) Archetip teoriei psihanalitice.
479. A3 Care sunt cele mai importante tehnici psihanalitice? a) Refularea
b) Proiecţia
a) Analiza situaţională c) Retroflexia
b) Asociatiile libere d) Sublimarea
c) Interpretarea viselor e) Raţionalizarea
d) Analiza transferului, contratransferului şi a rezistenţelor 484. A3 Cine întroduce hipnoza în clinică?
a) F. A. Messmer
e) Analiza acţiunii pacienţilor
480. A3 Ce este transferul în psihanaliză? b) J. Braid în 1843
a) Transferul se referă la relaţia pacient-terapeut, care are un caracter c) Charcot
iraţional, proiectiv şi ambivalent. d) Bernheim
b) Transferul este relaţia care contribue la procesul educaţional al pacientului e) Freud
c) Transferul îl conduce pe pacient să-şi pună probleme asupra originii 485. A3 Care sunt sursele de inspiraţie a terapiilor comportamentale?
54
 490. A3 Care sunt treptele treningului autogen?
a) teoria învăţării a) treapta inferioară - învăţarea relaxării cu ajutorul exerciţiilor
b) existenta factorilor psihologici de natura interioara b) treapta medie - de învăţare a comportamentului
c) funcţionarea personalităţii umane in raport de stimulii exteriori, de c) treapta superioară - meditarea autogenă
situaţiile, rolurile si interacţiunile sociale d) treapta clasică - reînvăţarea emoţională
d) forţele psihice interne, abisale e) treapta condiţionată - reflexele condiţionate.
e) conceptul „aici şi acum" 491. A3 Care este esenţa psihoterapiei de grup?
486. A3 Care sunt conceptele de baza ale psihoterapiei a) utilizarea dinamicii grupului, adică relaţionarea şi conlucrarea, care apare
comportamentale? între mebrii grupului, inclusiv şi psihoterapeutulîn cu scop de tratare.
a) Starea de hipnoza b) este o direcţie independentă în psihoterapie
b) întărirea sociala c) reprezintă numai o metodă specifică în utilizarea căreea instrumentul
c) Inferenţa arbitrară principal de acţiune psihoterapeutică este grupul de pacienţi
d) Aici şi acum d) utilizarea dinamicii grupului direcţionată spre aceea ca fiecare participant
e) controlul comportamentului să aibă posibilitatea de a se manifesta, şi de asemenea crearea unui sistem
487. A3 Care sunt accentele terapiei comportamentale? efecftiv de feedback în grup
a) Evidenţiază determinanţii actuali mai degrabă decât determinanţii istorici e) este o terapie, ce permite pacientului să se înţeleagă pe sine, să vadă
ai comportamentului. atitudinea sa neadecvată şi montările pe care le are, stereotipurile emoţionale şi
b) Prezintă schimbarea comportamentului manifest ca fiind criteriul major în de comportament, care influenţează realţiile interpersonale, şi să le schimbe în
evaluarea tratamentului. atmosferă de bunăvinţă şi acceptare.
492. A3 Care sunt etapele distrugerii procesului autoreglator si a
c) Valorifică cercetarea fundamentală în psihologie pentru formularea mecanismelor nevrotice de apărare?
ipotezelor cu privire la tratament şi la tehnicile specifice a) etapa relaţiilor false
d) Defineşte tratamentul în termeni operaţionali şi obiectivi pentru ca b) etapa fobica si a tupicului
metodele aplicate să poată fi reproduse. c) etapa corijarii relatiilor
e) Subliniază, într-o manieră foarte precisă, comportamentul vizat şi tehnicile d) etapa imploziei
de evaluare. e) etapa exploziei
488. A3 Care sunt metodele de lucru în analiza tranzacţională? 493. A3 Serviciile de Sănătate Mintală trebuie dezvoltate la mai multe
a) Analiza situaţională nivele în afară de:
b) Analiza scenariilor vieţii a) servicii în instituții rezidențiale
c) Jocurile b) Serviciile de sănătate mintală în sistemul de îngrijiri primară
d) Analiza stărilor Ego-ului c) Îngrijirea în servicii comunitare de SM
e) Analiza inconştientului.
489. A3 Care sunt parţile componente a Eu-lui descrise de analiza d) Servicii psihiatrice în spitalele generale
tranzacţională? e) Îngrijirea în servicii specializate de SM
a) Eu-Integral 494. A3 Sănătatea Mintală include în sine:
b) Eu-Colectiv a) cum facem fata stresului,
c) Eu-Părinte b) cum relaţionăm cu ceilalţi,
d) Eu-Adult c) cum luam deciziile,
e) Eu-Copil d) cum percepem lumea celorlalți
55
e) cum conflictam. 499. A3 Dezvoltare istorică a serviciilor de sănătate mintală în ultimii
495. A3 De ce sănătatea mintală ar trebui să fie o prioritate la nivel 150 de ani sunt următoarele:
global? a) Dezvoltarea antică a psihiatriei
a) Aproximativ 300 de milioane de persoane suferă de tulburări mintale b) Tratamente agresive psihiatrice
b) Refugiații, migranții și persoanele expuse unor situații extremale suferă de c) dezvoltarea azilurilor, între 1880 şi 1950;
un șir de tulburări specifice de sănătate mintală. d) declinului azilurilor, de prin 1950 până la 1980;

c) Aproape 800 000 de persoane anual comit suicid. e) reforma serviciilor de sănătate mintală, începând aproximativ din 1980.
d) Carențele de iod în alimentație provoacă tulburări mintale pînă la 14 ani. 500. A3 Serviciile de Sănătate Mintală trebuie dezvoltate la mai multe
e) Tulburările psihice au o rată înaltă a mortalității. nivele pentru a spori accesibilitate:
496. A3 De ce sănătatea mintală ar trebui să fie o prioritate la nivel a) servicii în instituții rezidențiale
global? b) Serviciile de sănătate mintală în sistemul de îngrijiri primară
a) Aproximativ 800 de milioane de persoane suferă de tulburări mintale c) Îngrijirea în servicii comunitare de SM

b) Refugiații, migranții și persoanele expuse unor situații extremale suferă de d) Servicii psihiatrice în spitalele generale
un șir de tulburări specifice de sănătate mintală. e) Îngrijirea în servicii specializate de SM
501. A3 Fenomenul de stigma este:
c) Aproape 100 000 de persoane anual comit suicid. a) compromiterea şi discriminarea socială a unei persoane.
b) orice atribut ori semn fizic care devalorizează identitatea unui individ până
d) Carențele de iod în alimentație provoacă tulburări mintale pînă la 14 ani. într-acolo încât el nu mai poate beneficia de întreaga acceptare a societăţii
c) orice atribut ori semn social care devalorizează identitatea unui individ
e) Tulburările psihice au o rată înaltă a mortalității. până într-acolo încât el nu mai poate beneficia de întreaga acceptare a societăţii

497. A3 Sănătatea mintală este un concept care decurge din cel de d) proteția persoanelor cu probleme de SM în societate
normalitate, adaptat la viata psihica a individului și se poate aborda ca aspect: e) barieră în asistenţa şi tratarea diferitelor boli.
a) medico-psihologic
b) medico-profesional 502. A3 Metode de intervenție utilizate în sănătatea mintală sunt
următoarele:
c) medico-biologic a) Psihofarmacologia
d) bio-genetic b) Psihoterapia
e) psihologic-educational c) Reabilitarea psihosocială
498. A3 Indici care atestă ameninţări asupra sănătaţii mintale d) Ergoterapia
semnificative la nivel mondial și în RM sunt: e) Asistența judiciară.
a) Deteriorarea generala a stării de sănătate a populaţiei; 503. A3 Reabilitarea psihosocială aplicată în sănătatea mintală este:
b) Expansiunea abuzului si a dependenţei de substanţe psiho-active; a) un complex de măsuri medico-sociale care urmăresc prevenirea
c) Creşterea ratei suicidului, în special în rândul tinerilor; îmbolnăvirii;
d) Supra-structurarea cu factori de stres a societăţii (declin economic, b) intervenţii prompte aplicate în perioada apariţiei bolii, menite să limiteze
creşterea şomajului, scăderea nivelului de trai) întinderea şi severitatea unui epizod;
e) Mortalitatea înaltă.
56
c) limitarea incapacităţilor produse de boală d) este o tulburare cu debut lent, neobservabil.

d) un ansamblu de îngrijiri psihice şi sociale organizate pentru ajutorarea e) este o endogenie și afectează mai frecvent copiii.
pacienţilor cu tulburări mentale cronice, cu scopul de atingere a unui nivel înalt
de funcţionare socială 508. A3 Instrumente utilizate în contactul informațional cu un adult:
a) jocuri
e) este un proces, în care persoana cu disabilităţi fizice sau psihice este b) interviuri structurate
ajutată să utilizeze cât mai bine posibil resursele ce i-au mai rămas, pentru o c) scale clinice
funcţionare optimă într-un cadru social cât mai decent. d) socializare
e) chat
504. A3 Reabilitarea psihosocială include în sine: 509. A3 Culegerea de date și informații psihopatologice se articulează
a) reabilitarea psihiatrică cu:
a) criterii de diagnosticare
b) reabilitarea socială b) criterii de diferențiere
c) reabilitarea profesională c) personalitatea medicului/ cercetătorului
d) reabilitarea psihologică d) personalitatea pacientului/ beneficiarului
e) reabilitarea comunicațională e) politica instituțională
505. A3 Reabilitarea profesională include în sine următoarele măsuri: 510. A3 Obiective primare în interviurile din relația medic-pacient:
a) Terapia ocupaţională a) Standardizarea întrebărilor și obiectivizare
b) Ergoterapia b) Încrederea și orientarea în răspunsurile pacientului
c) Reprofesionalizarea c) Cunoașterea și ințelegerea persoanei și etapei/ maladiei sale
d) Activitatea profesională protejată d) Evitarea membrilor familiei și prietenilor pacientului
e) Psihoterapia e) Excluderea datelor de la pacient psihotic
506. A3 Tulburări Disociative (de Conversie) sunt următoarele:
a) Amnezie disociativă 511. A3 Tipuri de scale standardizate clinice sunt:
b) Fugă disociativă a) Centrate sindromologic (pe episod și maladie)
c) Stupoare disociativă b) Centrate multidimensional
d) Tulburări de transă şi posesiune c) Orientate pe timp mai scurt
e) Tulburări factice d) Orientate pe timp mai lung
507. A3 Tulburarea Disociativă (de Conversie) este: e) Orientate către satisfacerea beneficiarului
a) o pierdere parţială sau completă a integrării normale între amintirile din 512. A3 Exemple de scale utilizate în anxietate:
trecut, conştientizarea identităţii şi senzaţiile imediate, precum şi controlul a) Hamilton
mişcărilor corporale. b) SANS
b) un grad considerabil de control conştient asupra amintirilor şi senzaţiile c) Social Trate Anxiety Inventory (Spielberger)
care pot fi selectate pentru atenţie imediată, şi mişcărilor care urmează să fie d) Brief Psychiatric Rating Scale
efectuate. e) PANSS
513. A3 Care din scalele indicate nu se atribuie la cele pentru anxietate:
c) este o tulburare cu prevalenţa mică de pînă la 1%. a) Young Mania Rating Scale
b) Yale-Brown Obsessive Compulsive Scale
57
c) Social Anxiety Scale c) Evaluează atacurile de panică
d) Beck d) Evaluează aplatisarea afectivă, alogia
e) PANSS e) Evaluează avoliția, anhedonia și atenția
514. A3 Scale multidimensionale: 520. A3 Afirmațiile despre scala PSYRATS sunt corecte:
a) Brief Psychiatric Rating Scale, BPRS a) Este indicată în descrierea halucinațiilor
b) Composite International Diagnostic Interview, CIDI b) Este indicată în excluderea halucinațiilor
c) Research Diagnotic Criteria, Spitzer și colab. c) Descrie frecvența, durata, convingerea halucinațiilor
d) Descrie conținutul, consecințele halucinațiilor
d) Mini International Neuropsychiatric Interview MINI e) Propusă de Haddock în 1999
e) PANSS 521. A3 Pentru evaluarea ADHD se utilizează:
515. A3 Scalele orientate pe simptomele productive și deficitare în a) Scala MADRS
Schizofrenie sunt: b) Scala ADHD Rating Scale
a) PANSS c) Vanderbilt Diagnostic Teacher Rating Scale
b) Montgomery-Åsberg d) Child Behaviour Checklist
c) SANS e) Corners-Wells Adolescent Self Report Scale
d) Zung 522. A3 Este adevărat despre PANSS:
e) Beck a) Este o scală pentru a diagnostica schizofrenia
516. A3 Scale clinice în depresie completate de pacient sunt: b) Conține 7 itemi pe psihopatologie pozitivă
a) Zung c) Conține 7 itemi pe psihopatologie negative
b) Beck d) Conține 16 itemi pe psihopatologie generală
c) Hamilton e) Pentru apreciere se necesită circa 30-60 minute utilizând SCID (interviu
d) Pitsburg Insomnia Rating Scale structurat)
e) PANSS 523. A3 Scale pentru evaluarea depresiei sunt:
517. A3 Alte direcții de utilizare ale scalelor standardizate în psihiatrie a) SAS
sunt: b) HAM-D
a) În adicții c) MADRS
b) În tulburări de alimentație d) Beck
c) În tulburarea afectivă bipolară e) Zung
d) În stabilirea venitului beneficiarului 524. A3 Scale pentru evaluarea depresiei sunt:
e) În stabilirea prezenței vocilor la beneficiar a) PANSS
518. A3 Selectații afirmația corectă despre scara HAM-D: b) HAM-D
a) Este utilă în precizarea stării curente c) MADRS
b) Este utilă în evaluarea eficacității tratamentului d) Beck
c) Se utilizează în cuantificarea depresiei e) Zung
d) Conține 21 întrebări punctate diferit 525. A3 Sunt scale pentru autoevaluare, cu EXCEPȚIA :
e) Se completează de orice clinician
519. A3 Selectați afirmația corectă despre scala SANS: a) PANSS
a) Are 5 compartimente cu 25 itemi b) HAM-D
b) Punctajul de 0-5 c) MADRS
58
d) SAS același sex și iubește părintele de sex opus
e) Zung
526. A3 Etape în dezvoltarea psihicului uman sunt: b) Copilul reușește să-și controleze sfincterele, mușchii, mișcările
a) Etapa complexelor (1-7 ani) c) Etapa durează de la 1,5 ani până la 3 ani
b) Etapa orală (0-1,5 ani) d) Copilul atinge un anumit grad de autonomie deși încă folosește pe mama ca
c) Etapa anală(1,5-3 ani) „bază de refugiu"
d) Etapa falică / Oedipiană (3-7 ani) e) În această etapă copilului în mod normal i se oferă date despre rușine,
e) Etapa latenței sexualității infantile (8-11 ani) reguli, interdicții și remunerări, facând baza SupraEu-ului.
527. A3 Etape în dezvoltarea psihicului uman sunt: 532. A3 Este adevărat despre etapa anală:
a) Etapa școlară (7-11 ani) a) Copilul face totul să fie iubit, activitate sa limitându-se preponderent la a
b) Etapa orală (0-1,5 ani) mânca și dormi
c) Etapa latenței sexualității infantile (8-11 ani)
d) Etapa pubertății și adolescenței (12-19 ani) b) Copilul reușește să-și controleze sfincterele, mușchii, mișcările
e) Etapa tinereții mature (20-34 ani) c) Etapa durează de la 1,5 ani până la 3 ani
528. A3 Etape în dezvoltarea psihicului uman sunt: d) Copilul atinge un anumit grad de autonomie deși încă folosește pe mama ca
„bază de refugiu"
a) Etapa sexualității libere (7-13 ani) e) Este caracteristică anxietatea de separare.
b) Etapa orală (0-1,5 ani) 533. A3 Este adevărat despre etapa falică / Oedipiană:
c) Etapa anală(1,5-3 ani)
d) Etapa falică / Oedipiană (3-7 ani) a) În mod normal fiecare copil reușește să se izoleze de semeni și să se joace
e) Etapa tinereții mature (20-34 ani) singur în pace
529. A3 Este adevărat despre etapa orală:
a) Copilul în mod normal reușește să controleze sfincterele b) Copilul ar trebui să reușescă să-și răspundă la întrebări ce țin de
b) Activitățile și plăcerea este centrată pe orificiul bucal apartenență de sex, diferența de vârstă (adult vs copil), precum și reconcilierea
c) Etapa durează de la naștere până la 1,5 ani dintre copil și părintele de același sex.
d) Copilul treptat ar trebui să reușească să treacă de la principiul plăcerii la c) Etapa durează de la 3 ani până la 7 ani
principiul realității d) Este prezentă dorinţa de a imita lumea adulţilor şi rivalitatea între fraţi.
e) În această etapă copilul este într-o stare de dependență totală în care se e) Copilul vrea să se căsătorească cu părintele de sex opus şi în acelaşi timp să
formează încrederea bazală în funcție de satisfacția orală evite părintele de acelaşi sex.
530. A3 Este adevărat despre etapa orală: 534. A3 Este adevărat despre etapa falică / Oedipiană:
a) Copilul în mod normal reușește să controleze părinții a) Copilul în mod normal nu reușește să controleze încă sfincterele
b) Activitățile și plăcerea este centrată pe orificiul bucal b) Copilul resimte rivalitate față de părintele de același sex
c) Etapa durează de la naștere până la 1,5 ani c) Copilul tinde spre o apropiere de părintele de sex opus
d) Copilul treptat ar trebui să reușească să treacă de la principiul plăcerii la d) Etapa durează de la 3 ani până la 7 ani
principiul realității e) Este prezentă dorinţa de a imita lumea adulţilor şi rivalitatea între fraţi.
e) În mod normal copilul reușește să doarmă separat de mamă către sfârșitul 535. A3 Psihologia medicală NU are ca sarcini de bază :
etapei. a) Diagnosticul și tratamentul patologiei psihiatrice (inclusiv farmacologic).
531. A3 Este adevărat despre etapa anală: b) De a participa la formularea diagnosticului și de a participa prin
a) Copilul face prima alegere de obiect și urăște în mod normal părintele de intermediul metodelor proprii la actul psihoterapeutic.
59
c) De a trata și eradica prin tehnici sugestive patologia psihiatrică. NEcaracteristică pentru epilepsie:
d) De a oferi suport în politici de sănătate. a) Stupor cataton
e) De a pronostica patologii psihiatrice cu scop de eugenie. b) Amenția
536. A3 Care din următoarele preparate este relevant pentru c) Gândire vâscoasă
tratamentul epilepsiei: d) Idei delirante
a) Clorpromazina e) Starea crepusculară
b) Carbamazepină 542. A3 Care din următoarele stări NU este caracteristic pentru
c) Topiramat schimbările pe termen lung în epilepsie:
d) Lamotrigină a) Somnambulismul
e) Clonazepam b) Grand mal
537. A3 Care din următoarele preparate este relevant pentru c) Petit mal
tratamentul epilepsiei: d) Absențe
a) Topiramat e) Schimbări de caracter/ personalitate
b) Lamotrigină 543. A3 Care din următoarele simptome este caracteristic pentru
c) Clonazepam stările disforice din epilepsie:
d) Fenitoină a) Dispoziție depresivă
e) Clozapina b) Agitație psihomotorie
538. A3 Care din următoarele preparate este relevant pentru c) Impulsivitate
tratamentul epilepsiei: d) Agresivitate
a) Acid valproic e) Delirium
b) Zaleplon 544. A3 Care din următoarele simptome este caracteristic pentru
c) Topiramat stările disforice din epilepsie:
d) Fenitoină a) Dispoziție depresivă
e) Fenobarbital b) Agitație psihomotorie
539. A3 Care din următoarele preparate este relevant pentru c) Atac de panică
tratamentul epilepsiei: d) Agresivitate
a) Aripiprazol e) Irascibilitate
b) Carbamazepină 545. A3 Care din următoarele simptome este caracteristic pentru
c) Topiramat stările disforice din epilepsie:
d) Lamotrigină a) Dispoziție depresivă
e) Clonazepam b) Agitație psihomotorie
540. A3 Care din următoarele preparate este relevant pentru c) Impulsivitate
tratamentul epilepsiei: d) Oneiroid
a) Topiramat e) Irascibilitate
b) Lamotrigină 546. A3 Tulburarea de personalitate / caracter în cadrul epilepsiei se
c) Clonazepam caracterizează prin:
d) Fenitoină a) Egocentrici
e) Trifluoperazina b) Pedanți
541. A3 Care din următoarele stări este o tulburare de conștiință c) Delirium
60
d) Gândirea vâscoasă
e) Cu greu delimitează esențialul de inutil / secundar
547. A3 Tulburarea de personalitate / caracter în cadrul epilepsiei se
caracterizează prin:
a) Egocentrici
b) Pedanți
c) Un pattern pervasiv de că utare a atenţie şi de a-i impresiona pe ceilalţi
d) Gândirea vâscoasă
e) Irascibilitate
548. A3 Pentru accesul epileptic este caracteristic:
a) Debut brusc
b) Tulburări ale conștiinței (lipotimii)
c) Cădere ușoară, fără lovituri
d) Lipsa răspunsului la stimuli verbali
e) Amnezie post-ictală
549. A3 Pentru accesul epileptic este caracteristic:
a) Conștiința clară
b) Recuperare lentă post-ictală
c) Leziuni bucale (limbă, mucoasă)
d) Reflexe patologice
e) Durata accestului până la 5 minute
550. A3 Pentru accesul epileptic este caracteristic:
a) Debut brusc
b) Tulburări ale conștiinței (lipotimii)
c) Durata până la 30 minute
d) Recuperare lentă post-ictală
e) Lipsa răspunsului la stimuli verbali
551. A3 Pentru accesul epileptic este caracteristic:
a) Convulsii foarte polimorfe, intenționate
b) Recuperare lentă post-ictală
c) Leziuni bucale (limbă, mucoasă)
d) Durata accestului până la 5 minute
e) Amnezie post-ictală
552. A3 Pentru accesul epileptic este caracteristic:
a) Tulburări ale conștiinței (lipotimii)
b) Debut lent
c) Reflexe patologice
d) Durata accestului până la 5 minute
e) Lipsa răspunsului la stimuli verbali
61