‘ni2are020 METODA DE CONSERVARE §! RESTAURAREA SANDELOR §! SANDELOR | Conservarea ART TEHNICA PENTRU CONSERVAREA SI RESTAURAREA BANDELOR SI BANDELOR Negnevitskaya 0.1. (experienta Muzeulul de Stat al Artelor Frumoase numit dupa A.S. Puskin) ‘Tapiseri si tapiserii sunt una dintre artele si mestesugurile cu cea mai mare munc3. Principle si metodele de restaurare si conservare a tapiserilor (in continuare vom folosi acest termen mai general - tapiseril) sunt diferite in ciferite t&ri si atellere, In cadrul acestui articol, nu este posibil s8 oferim o analiz complet a acestor metode si a caractersticlor acestora, prin urmare ne vom concentra supra metodei ce restaurare adoptati la Muzeul de Stat de Arte Frumoase din Puskin. Colectia muzeului cuprinde aproximativ 60 de tapiseri, dintre care 25 sunt vechi (secolele XVI-XIX). Cu toate acestea, problemele de conservare si restaurare sunt strans legate de metodele de febricare a tapiserel, cauzele si tipurile de dstrugere a acestora, precum io serie de alte probleme, care sunt discutate pe scurt mai jos. 1. Principii de realizare a tapiserlor Multe tehnici diferte sunt cunoscute in istoria fesutului manual. Au fost folosite in diferite moduri in crearea operelor de art8. Cing Incepeti 8 restaurati tapiseri, trebuie s& cunoasteti tehnicle de baz8 ale acestui tip de tesut decoratv Exist cous tipuri de tesut de tapiserie - Gots si Basis, care corespunde tipului de r8zboi: Gotls, cu o dispunere vertical a firelor de urzealé (francez& haute - high, lisse - warp) $i bas, cu o dispunere orizontalé a urzeli (francezd basse - low), Aproape nu exists nicio diferentS intre tapiserile cute pe un aparat Gottls sau Basls, Metodele de restaurare a acestora sunt aceleasi. In spalierele antice, se luau ca baz free risuitegroase de lan sin nevopste (mai tru au inceput s& foloseascl bumbac). Firele de batéturé sunt trase prin firele de urzealé cu ajutorul unei navete si a degetelor. Batétura este firul care trece prin firele de urzeald. Acesta este de obicel un fir de madelare colorat. In spalierele antice, na si mStasea erau folosite ca bataturs, mai rar fire de aur si argint. {in tesutul traditional de tapisere, firele de b3tStur8 sunt de obicei perpenciculare pe firele de urzeal8, adic8 sunt orizontale (tehnica tesutului simplu). Acest lucru permite ,batut” b3tétura pe toatS lstimea tesdturil. Dar exist multe alte modalitti de a arunca rata, nu rumai la orizontals, ci urmand linile de desenare a motivelor individuale ale compozitiei generale, Aceast% metod& se numeste ,motive de fesut", In acelasi timp, se poate crea cea mal divers8 textur’, diferité de cea uniform’, cu nervuri. Textura cu nervuri sau cu nervuri este tipicd pentru fesutul traditional, Se formeazé deoarece firele de batatur& sunt de obicei mai subtiri decat frele de urzeal, Tesétura simplé (schema 1) este format prin alternarea de picdturi. Filetarea firulul de bStStur8 prin frele de urzealé se realizeazi mai intai intr-o singur3 directie, acoperind, de exemplu, firele de urzealS impare. Apoi pentru formatiunile suprafetei tesute, bStStura trebuie s8 treacd prin urzealé in cealat cirectie, acoperind file de urzealS chiar uniforme. Dup& ce ,cuie” pioarele unul la altl,firele urzelil devin invizibile. Urzeala este complet acoperita de batdtura de pe ambele pari (fat si spate) at-con ulnodelSS60 16‘ni2ara020 METODA DE CONSERVARE §! RESTAURAREA SANDELOR §! SANDELOR | Conservarea ART ‘Schema 1 - tesut simplu. Schema 2 - piercing oblic. Schema 3 - piercing curbiliniar. Diagrama 4-7 - diferite tipuri de conexiuni de bataturd intr ele. Picéturile de rat’ se intind rar de la marginea la marginea spalierului: a urma urmei, fiecare schimbare de culaare din compozitia dgeneralé necesité o schimbare a ratei. In plus, prin schimbarea bitaturi chiar si in sectiuni monocrome ale spalierulu, tesétorul evité deformarea suprafetel tesute, Sectiuni separate de tesdturé de diferte lungim, care nu erau conectate intre ele, au fost apoi cusute pe partea seaménd «liber, fr’ strangere, cu o cusiturd special, de obicei cu fir de matase usor (Schema 10). Enumer’m principale tipuri de alegeri pe care trebuie s3 le cunoasteti atunci cind restaurati tapser (diagramele corespunzétoare pot fi oSsite in iteratura special): tesdtur8 simpls,picsturé obicS (ciagrama 2); piercing curbliniar(Glagrama 3); intindere sau umbrire (Schema 8); trepte, dint, relee (diagrama 9); diferite tpuri de conexiun inte fletele de bataturé - 7 ci, 4 dine ele sunt prezentate in diagramele 4-7; krapotazh,rasucirea frelor de urzeals, gampai, fr zburstor, sumac, boucle. ‘ar-con runadelS560 26‘ni2are020 METODA DE CONSERVARE §! RESTAURAREA SANDELOR §! SANDELOR | Conservarea ART aS SE soo i ree eee k Fed fe ‘imal j Schama 8 -intindere sau umbrke, Schema 9 -rlu. Schema 10 este 0 mead de cust seni ndhidule de fet pe partes aresit 2. Motive pentru distrugerea spalierelor Cele mai vulnerabile exponate expuse si pSstrate in muzee sunt textile. Majoritatea tesdturilor au o baz proteic8 sau de celuloz8 si, prin urmare, sunt foarte sensibile la umiditate, temperaturi extreme si lumind Cauzele distrugeri pot fi clasificate dup& cum urmeazi: 4) efectul chimic al materialelor utilize (pigment, coloranti, mordanti); 2) fenomene atmosferice 1 lumin’; 3) insecte; 4) neglijenta tn timpul depoztérit si agatari; 5) imbatrénire; 6) interventie neprofesionisté (de exemply, [a inceputul secolulul al X1-iea,tapiserile fragile au fost intSrte prin aplicarea lipiculul pe suprafata pling, ceea ce a cus la intdrrea fesaturi i la complicarea restaurari repetate). Fibrele de mitase se descompun mai repede decit fbrele de land. 3. Principalele tipuri de daune Deteriorarea spalierelor poate fi impartité aproximativ in 4 tipuri: 1) abraziunea suprafetei tesute; 2) lacune - divergenta fragmentelor cusute anterior; 3) perforatil- plerderi nesernificaive cu eliberarea frelor de batatur’: ‘ar-con runadelS560 a6‘ni2are020 METODA DE CONSERVARE §! RESTAURAREA SANDELOR § SANDELOR | Conservarea ART 4a) pistrand firele de urzealé, b) cu fre de urzealé pierdute; 4) plerderi semnifcative de urzeala si bataturd La fel ca toate operele de art8 care sunt supuse restaurari,tapiserile trebuie fotografiate inainte si dup restaurare (uneori in proces): intregul si toate fragmentele necesare. Experienta araté c& pierderile urzelii si b&tSturii sunt vSzute mai clar si obiectiv dac& fotografiem tes&tura in luring, adicS oferind ambeloriluminari laterale pentru a dezv3lui textura si iluminarea de fundal, altfel nu sunt vizbile mute plerder. 4, Echipamente pentru atelierul de restaurare Pentru restaurarea spalierelor, este deosebit de important s8 aveti o camer& suficent de spatioass, care s& v8 permité sB lucrati cu spalierele mari si, de regula, gréle. Este de dort s& existe un perete mare liber in camerd pentru agatarea spalierlul in timpul fxari fotografice, cercetérii, precum si pentru o mai bund cusdturS a céptuseli (adic cusutul margin inferioare a cAptuseli ~ vezi mai Jos). Locul de muncd ‘al restauratoruiui trebuie s8 fle bine luminat. Evitai lumina direct a soarelui pe spalier. Toate partile spalierulul ‘are nu functioneaz’ in prezent trebule protejate de lumind si praf. {in interior, trebuie s& controlati temperatura si umiditatea. Este de dorit s& aveti masini cu trei arbori (grinzi), care s8 fle instalate pe stélpi special confectionatl, In acest caz, puteti regia tensiunea spalierulu 0 parte a spalierulu, cea inferioaré, de exemplu, este insurubat® pe un arbore, apol spalierul este aruncat peste arborele din mijlc, care este mai mare decét primul, apoi partea superioar& este insurubat8 pe al trelea arbore. Sistemul de arbori este montat pe portic. Cu aceast pozitie, spalierul este usor de inserat si indepSrtat acul, regleaz8 tensiunea urzelii si bSt&turil introduse, Muzeul de Stat Pushkin de Arte Frumoase nu are inc& un cadru sau o masin8 special pentru restaurarea tapiserilor si se lucreazi pe o masé mare, Pentru a curéta spalieru, aveti nevoie de un aspirator, 0 baie de clitire sau o pardosealé neted8 si uniforma cu gresie, C&utati: un arbore din lemn, sau mai bine - unul din plastic; aprovizionare cu ap& inmuiat’, un furtun cu cap de dus, bureti grec, detergent, m&nusi de cauciuc, diverse materiale pentru uscarea ‘spalierulu: teséturi de bumbac, haitie de fitru, Este necesar& 0 zond de uscare bine ventilaté. Pentru lucrarile de conservare si restaurare, trebuie s& aveti: fre de land de diferite grosimi si rsuciri; fire rAsucite de matase; un set de coloranti chimic; un set de colorant naturali(Ierouri, eSdacini, scoicietc.); un set de mordanti; panza de in sau panz’ pentru dublare si agezare; stifturi din ofel inoxidabil cu capete de sticlé sau plastic; diverse ace: ac semicircular; un ac de spalier cu un capat Contondent si un ochi larg; un ac cu un capt ascutit indoit; foarfece, pensete; forceps; degetar; masin’ de cusut. Aceasta este, desigur, 0 list’ incomplet8 cu tot ce ai putea avea nevoie, dar sunt indicate cele mai importante lucur. 5. Metode de curatare {in primul rand, spalierul trebuie s& fie eliminat, Dac’ este grav deteriorat, atunci se aplic’ tifon de matase pe zone deosebit de deteriorate de pe fat si din interior spre exterior. Zona care este aspirat in acest moment este acoperité cu o plas& de plastic. Aceasta tine free libere fr’ a Impiedica indepértarca prafulul acd spalierul este foarte murdar, atunci dup’ desprifuire trebuie splat, Exist curdtare cu ap umeda cu solvent organici. Alegerea acestei metode sau a acelei metodé de curdtare depinde de numeroase motive: prezenta conditilor necesare sp&lari in atelier, natura polulri, degradarea, materialul din care este fabricattapiseria, elasticitatea fibrelor etc La spalarea unui spalier, timpul de fabricate al acestuia are o mare Important. Cea mai mare grijé trebule acordati la spdlarea tapiterilor tesute dup& a doua jumBtate a secolului al XVIlI-le2, cAnd se foloseau colorant instabili. Prin urmare, sunt necesare teste adecvate pentru debitul colorantului. Toate restaurdrile anterioare trebuie, de asemenea, veriicate pentru pastrarea petelor. Este foarte important sB urm&rit cele mai mici semne de instabiltate a colorantilor in timpul procesului de spalare in ultimit ani, mut restauratori ce tapisei din Occident cred (si acest lucru este confrmat de cercetir) cd clitiea cu ap este indicat pentru tapiserii, Doar intr-un numar mic de cazuri, de obicei cand avem de-a face cu tapiserii realizate mai tarziu de sfarsitul secolului al XIX-lea (coloranti instabill), este necesar si se ia in considerare posibilitatea altor metode de spdlare, dar acest lucru depinde de fiecare caz fnainte de spélare, ndepéitati cSptuseala 5 asemenea, deoarece céptuseala se va micsora si are pot ,curge”, sunt indepartate. de sustinere, deoarece poate pita spaliul atunci cnd este umed si, de spalul atunci cénd se usucd. In plus fatd de céptuseal frele de restaurere, Este ideal s& utiizati c&zi de dimensiuni spalier pentru spilarea spalierelor, dar puteti utiliza, de asemenea, o podea incinats, neteds si uniform’ cu gresie, cu un canal de scurgere in acest scop. Tapiseria este spélaté dintr-un furtun cu cap de dus cu apa inmuiaté si apo! tamponata cu un burete grecesc cu un detergent neutru, Acest proces se repet de mai multe ori, alternand cu clatirea cu ap& curata, Clitirea finald se efectueaz’ in api fart’ cald’, pol in solutie de acid acetic 1%. Pe parcursul intreaii operat, este necesar s& se verifice pH-ul solutiel (trebuie s& fie de cel putin 5). Uscarea se efectueaz pe un plan orizontal plat intr-o ineSpere cu flux fortat de aer. Pénza de bumbac si hartia de filttu de sub at-con ulnodelSS60 46‘ni2are020 METODA DE CONSERVARE §! RESTAURAREA SANDELOR § SANDELOR | Conservarea ART spalier sunt schimbate constant inainte de uscarea final’, Eliminarea dimensiunilor generale ale tapiseriel inainte si dup’ spaiare a arStat cB fesdtura practic nu se micsoreaz8. Tapiseria devine curat8 si moale, coloranti reinvie, Dup& 36 de ore, spalierul este practic scat {n madul descr mal sus, un grup de angajat ai MuzeuluiPuskn in 1986 a efectuat curBtareaapelatapisriel,Luna august (Frente, secoll XVI, 419%3.15) Daca colorantii din spalier sunt instabili, atunci puteti utiliza solventi organici - percloretilend (cloruré de etilen3 complet cloruraté). Dar acest solvent tinde s& formeze acid clorhidric in prezenta umezelii, ceea ce este periculos. Prin urmare, este mai bine s& Yi lima a solvent de hidrocarburi- spre ab, desi efecul sdu de cura este mai putin val. Trebule at in vedere faptul 3 to Solvent degrescaz3 fesstura spaleruu rele devin mai fragile si mal rgie, deoarecelanolna este extras din lan si acest cru este deja de neinlocut, Nu s-a gisit inc un mijfoc de a inmuia fibrele de lén de mult timp. Puteti inmuia lana o vreme cu un amestec: alcool, apa distil, glicerins (3: 6: 1). Spalarea este intotdeauna un risc. Dar restauratoril din multe muzee din intreaga lume au ajuns la concluzia c& curétarea cu aps di rezultate mai bune decat curétarea cu solvent ‘Apa ajuti la restablirea elasticitStifirelor, dar in stare umed8 fibrele isi pierd partial rezistenta, de aceea este necesar s8 clBtti rapid in apa pentru a nu mentine spaliul umed mutt timp, evtat plurle, nu frecai, nu inchideti cénd este ud. Cel mal adesea, ajutorul mai multor persoane este necesar pentru spdlarea si uscarea spalierulul Dup& curdtare, puteti continua cu refacerea spalierului, 6. Principalele metode de conservare si restaurare a tapiserillor Existé diferte metode de restaurare a tapiserillor, bazate pe dou principil opuse: 1) fragmentele completate ar trebul si ias’ in evident, dferind ca aspect de cele autentice; 2) fragmentele completate trebuie s8 imite original fn timp, zonele restaurate tsi schimb8 oarecum culoarea; fire, résucrea si grosimea acestuia nu pot fi asortate complet identic cu originalul, zonele de restaurare vor fi cu sigurant8 vizivle pentru un specialist. Prin urmare, in opinia noastr8, nu este nevoie si evidentiem special fragmentele de restaurare cu culoare si texturd, ‘Sé ludm in considerare al dollea princpiu in detaliu. Recuperarea pierderilor se poate face in diferite modu ‘ntSrirea prin stantare a tesSturi duplicate colorate; - Intirrea cu pictura ukerioar® a feséturil duplicate, repetarea tiparulu fragmentelor pierdute (metoda Fusek, CSFR); ~ prin metoda tesutului de arté realzat manual Una sau alta metodé de restaurare este aleas® in functie de caracteristicile conservarll spalierului, de valoarea istoric8 2 exponatului, de timpul si fondurile cisponibile pentru restaurarea acestei opere de arta Materiale pentru restaurare Pentru conservare, precum si pentru restaurare, este necesar s& se pregiteascS fire de ln8 si m8tese, colorate pentru acest exponat. Dacd este posibil, este recomandabil si nuantati Iéna si métasea cu coloranti naturali folosind mordant’ (conform metode! dezvoltate la Centrul de cercetare stintificd si de cercetare al Uniunil Grabar). Dacé aceasta culoare si nuant nu pot fl obtinute folosind colorant naturall,atunct sunt folost artificial. Ca baza pentru refacerea tapiserlor, se foloseste un fir de in bine rasucit (maki) sau de bumbac, mai rar un fir de 1an8 puternic bine rdsucit. Experienta a ardtat cS, la restaurare, ar trebui selectat un fir usor mai subtire pentru Urzealé si bitatur& decat frul corespunzaitor din orginal Conservare 4) consolidarea decalajelor Dac nu este posibil sé se efectueze o restaurare detaliaté a spalierulul, atunci se efectueazl conservares fn primul rand, ele intiresc golurile de-a lungulintregit suprafete a spalierulul. De obicel, fesdtorii coaseu sectiuni tesute separat (de la 2 cm sau mai mult) cu un fir subtire de matase de o nuant’ deschis8, De-a lungul tapiseriel, a fost folost 0 culoare pentru aceasti ‘cusdtur’. Fragmentele sunt cusute pe partea seam&n8 cu o cusétur’ pentru butoniere, fér8 strangere. Capturati un fir de urzeal8 dintr- un fragment si un fir de urzealé dintr-un at fragment. Cuséturile sunt ficute la'o distantS de aproximativ 0,3-0,5 cm una de cealalts. Apoi, pe avers, sunt vizbile curse scurte de mStase usoar8, iar acest lucru este considerat natural in fabricarea tapiserilor, respect, in timpul restauréri ) consolidarea pierderilor at-con ulnodelSS60 56‘ni2are020 METODA DE CONSERVARE §! RESTAURAREA SANDELOR § SANDELOR | Conservarea ART Pentru a intéri zona in care se pierd batatura sau urzeala si batéture, o bucat’ de tesétur’ duplicat& nuantat® este adusd sub aceasté zon. Dimensiunea fragmentului ar trebui si fie putin mai mare dect pierderea, pentru a-l intéri pe partea intact a spalierulul, CusSturle usoare, fir strangere, intirese firele de batéturd intarziate si urzelile de pe tesdtura din spate. Se folosesc fire de mitase sau bumbac. Distanta dintre cusSturi este de aproximativ 1 om. Toate firele individuale atémate de marginle pierderii sunt aduse in partea gresit8. Nu le puteti tai. And copiat, utilizati aceeasifesditur’ pentru intregul spalier, acesta este pre-spalat bine, Tensiunea tesdturli suport trebuile reglatd cu atentie, Acesta trebule sé fle puternic, s8 asigure o dispunere dreapts si paralelé a frelor de urzealé si, in acelasi timp, s8 nu ,traga” atunci c&nd atérnd spalierul. Cand armatura este complet8, plesturele este fixat cu o serie de ochiuri in jurul perimetrulul, astfl incat ‘cea mai lung& parte a ochiulu s& fe pe partea gresit8. Apoi marginile plasturelui sunt tSiate, ©) alinierea in procesul de tesere a spalerlui pe partea sa cenusi, atunel cénd o culoare a batturi se schimb& fa alta, se formeaz’ un numér mare de capete agBtate din land. Acest lucru contribuié la o acumulare mai mare de praf si murd&rle. in tmnpul procesul de restaurare, aceste capete al frelor nu trebule tiate, deoarece acest ucru poate duce ls distrugerea suplimentard 2 spalierlui. cSptuseals bun’ protejeazé partea murdar8 de murdlre si preiasercinle principale atunc cnd agai splierl in timpulexpuneri ‘CAptuseala se realizeazé dup& intérirea golurilor si pierderior. ‘Sursa primara: Sculpturd, Arta aplicati: Restaurare, Cercetare: Colectie de lucr&ristiintiice, - M.: Ed, VKhNRTS, 1993, at-con ulnodelSS60 ae