Repere in Practica Pedagogica 2 PDF

Coordonatori
Conf. univ. dr. Monica MORARU

Conf. univ. dr. Rodica ENACHE
Lect. univ. dr. Claudia Sălceanu Lect. univ. dr. Mihaela Vărăşteanu
Lect. univ. dr. Alina Iftime Lect. univ. dr. Mihaela Modoran
Lect. univ. dr. Iuliana Lungu Lect. univ. dr. Claudia Simona Popa
Asist. univ. drd. Ramona Budui
REPERE ÎN PRACTICA PEDAGOGICĂ

-Instrument de lucru pentru studenţi-
UNIVERSITATEA ,,OVIDIUS” DIN CONSTANŢA
FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ŞI ŞTIINŢELE EDUCAŢIEI

Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic
Coordonatori
Conf. univ. dr. Monica MORARU
Conf. univ. dr. Rodica ENACHE
Lect. univ. dr. Claudia Sălceanu Lect. univ. dr. Mihaela Vărăşteanu
Lect. univ. dr. Alina Iftime Lect. univ. dr. Mihaela Modoran
Lect. univ. dr. Iuliana Lungu Lect. univ. dr. Claudia Simona Popa
Asist. univ. drd. Ramona Budui
REPERE ÎN PRACTICA PEDAGOGICĂ

-Instrument de lucru pentru studenţi-
Editura SITECH
Craiova, 2014
Corectura aparţine autorului.
© 2014 Editura Sitech Craiova

Toate drepturile asupra acestei ediţii sunt rezervate editurii. Orice reproducere integrală sau
parţială, prin orice procedeu, a unor pagini din această lucrare, efectuate fără autorizaţia
editorului este ilicită şi constituie o contrafacere. Sunt acceptate reproduceri strict rezervate
utilizării sau citării justificate de interes ştiinţific, cu specificarea respectivei citări.
© 2014 Editura Sitech Craiova

All rights reserved. This book is protected by copyright. No part of this book may be reproduced
in any form or by any means, including photocopying or utilised any information storage and
retrieval system without written permision from the copyright owner.
Editura SITECH face parte din lista editurilor românești de prestigiu, recunoscute de către
CNATDCU, pentru Panelul 4, care include domeniile: științe juridice, sociologice, politice și
administrative, științe ale comunicării, științe militare, informații și ordine publică, științe
economice și administrarea afacerilor, științe psihologice, ale educației, educație fizică și sport.
Editura SITECH Craiova, România

Aleea Teatrului, nr. 2, Bloc T1, parter
Tel/fax: 0251/414003
E-mail: sitech@rdsmail.ro
Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

Repere în practica pedagogică / coord.: Monica Moraru,
Rodica Enache. - Craiova : Sitech, 2014
Bibliogr.
ISBN 978-606-11-4152-4
I. Moraru, Monica (coord.)

II. Enache, Rodica (coord.)
37
ISBN 978-606-11-4152-4
„Pe copii nu au dreptul să-i educe decât cei care, în afara cunoştinţelor necesare, au o
inimă caldă şi o profundă comprehensiune socială”
(Alfred Adler)
Student (ă): ............................................................................................
Facultatea ..............................................................................................
Departament ..........................................................................................
Specializare ............................................................................................
Anul universitar ....................................................................................
Grupa .....................................................................................................
Subgrupa ...............................................................................................
Unitatea de practică pedagogică ..........................................................
Profesor mentor ....................................................................................
Profesor coordonator de practică pedagogică ....................................
7
CUPRINS
Introducere…………………………………………………………………………… 11
1. Fişa disciplinei Practică pedagogică – Nivel I Licenţă............................................... 15
2. Fişa disciplinei Practică pedagogică – Nivel II Masterat............................................ 19
3. Activităţi de cunoaştere generală a unităţii de practică pedagogică………………..... 22
3.1. Organigrama unităţii de practică pedagogic…………………………………………. 22
3.2. Planificarea activităţilor Comisiei metodice………………………………………………. 23
3.3. Planificarea activităţilor Comisiei diriginţilor……………………………………………. 24
3.4. Orarul clasei/claselor de aplicaţie……………………………………………………. 25
3.5. Orarul profesorului mentor (pentru orele şi activităţile demonstrative)……………... 26
4. Activităţi de cunoaştere a documentelor curricular………………………………….. 27
4.1. Programa disciplinei ___________ pentru gimnaziu……………………………….. 30
4.2. Programa disciplinei ___________ pentru liceu…………………………………….. 32
4.3. Programa disciplinei Consiliere şi orientare pentru gimnaziu……………………… 34
4.4. Programa disciplinei Consiliere şi orientare pentru liceu…………………………… 36
4.5. Planificarea calendaristică la disciplina de specialitate – gimnaziu…………………. 38
4.6. Planificarea calendaristică la disciplina disciplina de specialitate – liceu…………... 40
4.7. Planificarea calendaristică la disciplina Consiliere şi orientare pentru gimnaziu 42
(opţional)……………………………………………………………………………...
4.8. Planificarea calendaristică la disciplina Consiliere şi orientare pentru liceu 43
(opţional)……………………………………………………………………………...
4.9. Proiectarea unităţilor de învăţare la disciplina de specialitate – gimnaziu…………... 44
4.10. Proiectarea unităţilor de învăţare la disciplina de specialitate – liceu……………….. 47
5. Activităţi de observare şi analiză a lecţiilor susţinute de către profesorul mentor…... 50
5.1. Modele de fişă de observaţie şi analiză……………………………………………… 52
5.2. Modele de fişă de observaţie şi analiză la disciplina Limba engleză........................... 57
6. Activităţi de cunoaştere a elevului/clasei de elevi........................................................ 60
6.1. Fişa/grila de observaţie – modele................................................................................. 60
6.2. Chestionarul – modele.................................................................................................. 65
6.3. Fişa de caracterizare psiho-pedagogică – modele......................................................... 71
6.4. Tehnicile sociometrice.................................................................................................. 89
7. Activităţi instructiv-educative proiectate şi susţinute de studenţii practicanţi………. 92
7.1. Planificarea activităţilor susţinute de studenţi.............................................................. 92
7.2. Elaborarea de proiecte didactice……………………………………………………... 92
7.2.1. Proiecte de lecţie de probă 1......................................................................................... 93
7.2.2. Proiecte de lecţie de probă 2......................................................................................... 94
7.2.3. Proiecte de lecţie finală................................................................................................. 95
7.3. Fişă de analiză a unui proiect didactic.......................................................................... 96
8. Alte activităţi – Activităţi de relaţionare cu părinţii.................................................... 97
9. Educaţia incluzivă- activităţi pentru elevii cu cerinţe educative speciale…………… 100
9.1. Fişă privind traseul educaţional pentru un elev cu cerinţe educative speciale (CES).. 104
10. Norme privind etica profesională în cariera didactică................................................... 106
11. Evaluarea activităţii de practică pedagogică…………...…………………………….. 108
9
11.1. Instrumente metodice de analiză a activităţii practice a studentului………………… 108
11.2. Autoevaluarea activităţii de practică pedagogică......................................................... 117
11.3. Aprecierea relaţiei cu profesorul mentor...................................................................... 120
Bibliografie………………………………………………………………………....... 127
Anexe 129
Anexa 1 Metodologie privind absolvirea programului de formare psihopedagogică pentru 130
profesia didactică.........................................................................................................
Anexa 2 Competenţele şi calităţile profesorului……………………………………………………. 134
Anexa 3 Model planificare calendaristică – disciplinele: Psihologie, Educaţie muzicală, 137
Limba franceză, Religie ortodoxă.................................................................................
Anexa 4 Model proiect al unităţii de învăţare – disciplinele: Psihologie, Educaţie muzicală, 161
Limba franceză..................................................................................................
Anexa 5 Model proiect de lecţie – disciplinele: Psihologie, Limba română, Limba franceză, 172
Limba engleză, Limba spaniolă, Religie ortodoxă.......................................................
Anexa 6 Model proiect al unei activităţi de Consiliere şi orientare……………………………… 205
Anexa 7 Model test de cunoştinţe……………………………………………………………………... 207
Anexa 8 Model plan de intervenţie personalizat……………………………………………………. 210
10
INTRODUCERE
Problema formării personalului didactic a devenit o preocupare a societăţii

contemporane. Profesorul are menirea şi responsabilitatea de a iniţia în şcoală un program
coerent de experienţe educaţionale care să conducă la dezvoltarea personală, educaţională,
profesională şi socială a elevilor, la atingerea unui nivel optim de congruenţă cognitivă, cultural-
axiologică şi comportamentală. Acest proces presupune, însă, un amplu efort de construcţie şi
reconstrucţie a personalităţii profesionale, atât în plan individual, cât şi social.
National Board for Professional Teaching Standards (1998) arată că un profesor eficient
şi responsabil trebuie să dovedească:
 ataşament faţă de elevi şi faţă de procesul de învăţământ;
 cunoaşterea conţinutului şi a celor mai bune metode de predare ;
 responsabilitatea faţă de activitatea de învăţare a elevilor;
 autoevaluarea sistematică şi capacitatea de a învăţa din experienţă ;
 implicarea în comunitatea şcolară.
Rolurile profesorului în societatea actuală vizează mult mai mult decât transmitere de
cunoştinţe. Profesorul trebuie să fie în acelaşi timp:
 Model - oferă elevului reperele necesare pentru atingerea obiectivelor propuse.
 Călăuză - prezintă elevului alternative şi soluţii optime pentru atingerea unui obiectiv.
 Consilier - ascultă, parafrazează, empatizează, îndrumă, oferă sprijin şi ajutor elevului
pentru depăşirea dificultăţilor întâmpinate în învăţare.
 Expert – oferă standarde de cunoastere şi acţiune.
 Facilitator - mediază accesul elevului la cunoaştere.
Programele de formare a profesorilor implică cunoştinţe şi abilităţi psihopedagogice şi de
specialitate, dar şi competenţe relaţionale precum:
 acceptare necondiţionată – recunoaşterea unicităţii, a libertăţii, demnităţii şi valorii
personale a elevului; este premisa fundamentală a procesului de dezvoltare personală
şi de optimizare a funcţionării persoanei;
 autenticitate / congruenţă în relaţia cu sine şi cu elevul / clasa de elevi;
 valorizarea pozitivă a resurselor psiho-sociale ale elevilor;
 empatie şi sensibilitate pentru problemele elevilor - facilitează comunicarea dintre
profesor şi elevi, înţelegerea modului în care gândeşte, simte şi se comportă elevul,
exprimarea emoţiilor, a convingerilor şi valorilor; capacitatea empatică se
perfecţionează prin îmbunătăţirea abilităţilor de comunicare verbală şi nonverbală -
utilizarea foarte rar a întrebărilor închise, utilizarea întrebărilor deschise, a întrebărilor
de tip ipotetic, observarea atentă a elevului, ascultarea activă, evitarea criticii, a feed-
back-ului negativ etc.
 profesionalism, responsabilitate, seriozitate;
 autoimpunerea de standarde profesionale înalte şi a unei corecte linii de conduită
etică.
11
Parte integrantă a programului de pregătire a cadrelor didactice, practica pedagogică
contribuie la formarea competenţelor necesare exercitării cu succes a activităţilor instructiv-
educative. Au fost încheiate protocoale de colaborare ale Departamentului de Pregătire a
Personalului Didactic din cadrul Universităţii „Ovidius” din Constanţa cu Inspectoratul Şcolar
Judeţean Constanţa, dar şi cu Centrul Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională (Centrul
logopedic interşcolar, Centrul de resurse pentru educaţie incluzivă, Centrul judeţean de asistenţă
psihopedagogică, Centrul de mediere şi asistenţă socială).
Reţeaua de practică include 24 şcoli generale şi 25 de licee şi grupuri şcolare din
municipiul şi judeţul Constanţa.
În conformitate cu Regulamentul de organizare şi funcţionare al Departamentului
Pentru Pregătirea Personalului Didactic (DPPD), aprobat de Senatul Universităţii „Ovidius”
din Constanţa, practica pedagogică este disciplină obligatorie şi se desfăşoară conform unui
regulament specific. Studenţii au obligaţia de a respecta normele de conduită morală impuse de
deontologia profesiunii didactice, precum şi normele de conduită profesională specifice impuse
de instituţia de învăţământ în care se efectuează practica.
Durata practicii pedagogice în cadrul Nivelului I este de două semestre, conform panului
de învăţământ al DPPD, atât pentru studenţii cu o singură specializare cât şi pentru cei cu
specializarea A şi B. În cadrul Nivelului II practica pedagogică se realizează pe parcursul unui
singur semestru. Media minimă de promovare la Practica pedagogică este 7 (şapte).
Practica pedagogică se realizează în unităţile de învăţământ primar, gimnazial, liceal

(clasele a IX-a şi a X-a), Nivelul I, iar la Nivelul II în învăţământul liceal, postliceal şi superior,
fiind coordonată de cadre didactice universitare de la DPPD, Universitatea “Ovidius” din
Constanţa.
Practica pedagogică a studenţilor sau cursanţilor DPPD este îndrumată efectiv de către
profesorii de specialitate, din unităţile şcolare de aplicaţie, numiţi "profesori-tutori" pentru
practica pedagogică. Sub îndrumarea acestora şi a profesorului coordonator de practică
pedagogică, studenţii sunt introduşi în cultura mediului organizaţional şcolar, sunt implicaţi în
situaţii profesionale relevante, participând activ la proiectarea, susţinerea, evaluarea şi
autoevaluarea activităţilor didactice susţinute.
Profesorul tutore sau mentor, reprezentant valoros al comunităţii profesionale din care
face parte, prin experienţa psiho-pedagogică şi metodică de care dispune, monitorizeză,
coordonează, asistă direct realizarea practicii pedagogice a studenţilor pe toată durata prevăzută
de planul de învăţământ în cadrul unităţilor şcolare de învăţământ în care îşi desfăşoară
activitatea. De asemenea, susţine lecţiile şi diferitele activităţi cu caracter demonstrativ, fixează
graficul lecţiilor de probă care urmează a fi sustinute de către studenţi, oferă consultaţii
studenţilor în vederea proiectării şi susţinerii lecţiilor planificate, conduce şedinte de analiză a
lecţiilor de probă, evaluează lecţiile susţinute.
Profesorul coordonator de practică pedagogică reprezintă, alături de profesorul
mentor, unul din actorii importanţi în procesul formării iniţiale şi continue a viitorilor profesori.
12
Acesta trebuie să deţină competenţe interpersonale şi manageriale, psiho-pedagogice şi de
specialitate, metodologice şi tehnologice specifice activităţii de practică pedagogică a studenţilor.
Rolurile profesorului coordonator de practică pedagogică (Ezechil, Neacşu, 2011):
- supervizează desfășurarea pregătirii practice a viitorilor profesori;
- asigură un coaching de la distanţă ;
- încurajează viitorii profesori, le acordă asistență și consultanță pentru a se
familiariza cu latura practică a exercitării funcţiilor didactice;
- stimulează motivaţiile pentru învăţare ale viitorilor profesori;
- evaluează rezultatele în învăţare ale viitorilor profesori;
- acordă feed –back.
Pentru a facilita cunoaşterea şi exersarea acţiunilor de proiectare, realizare şi evaluare a
diferitelor activităţi didactice, echipa de didacticieni a Departamentului de Pregătire a
Personalului Didactic a conceput un instrument curricular deosebit de important în procesul de
informare, ghidare și îndrumare a stagiilor de practică pedagogică ale studenților, sub forma unui
caiet de practică pedagogică. Prin conţinutul său - fişe de observaţie, fişe de analiză, grile de
evaluare/autoevaluare, proiecte de lecţie, exemple de planificări calendaristice, planificări
semestriale etc. - acesta reprezintă o importantă resursă pedagogică pentru studenţi, oferind
posibilitatea formării şi dezvoltării competenţelor didactice, stimulând interesul şi motivaţia
pentru cariera didactică.
În evaluarea pregătirii practice a studenţilor, caietul de practică pedagogică deţine un rol

important. Calitatea consemnărilor făcute de către studenţi în acest document constituie
elemente de bază în evaluarea stagiului de practică pedagogică şi în acordarea notei finale de
către profesorii mentori şi coordonatori.
13
1. FIŞA DISCIPLINEI PRACTICĂ PEDAGOGICĂ - NIVEL I LICENŢĂ
1. Date despre program

1.1 Instituţia de învăţământ superior: UNIVERSITATEA „OVIDIUS” DIN CONSTANŢA
1.2 Facultatea de PSIHOLOGIE ŞI ŞTIINŢELE EDUCAŢIEI
1.3 Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic
1.4 Domeniul de studii: STIINŢELE EDUCAŢIEI
1.5 Ciclul de studii: LICENŢĂ
1.6 Programul de studii: PROGRAMUL DE FORMARE PSIHOPEDAGOGICĂ
2. Date despre disciplină
2.1 Denumirea disciplinei - PRACTICĂ PEDAGOGICĂ
2.2 Titularul activităţilor de curs
2.3 Titularul activităţilor de seminar/stagii/lp
2.4 Anul de III 2.5 V, 2.6 Tipul C5+C6 2.7 Regimul OBL
studii Semestrul VI de evaluare disciplinei
3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

3.1 Număr de ore pe 3 din care: 3.3 seminar / 3
săptămână 3.2 curs laborator
(lp) /stagii
3.4 Total ore din planul de 78 din care: 3.6 seminar / 42+36
învăţământ 3.5 curs laborator
(lp) /stagii
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul dupa manual, suport de curs, bibliografie si notiţe 20
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele 20
electronice de specialitate si pe teren
Pregătire seminarii / laboratoare, teme, referate, portofolii şi 30
eseuri
Tutorial 5
Examinări 3
Alte activităţi
3.7 Total ore de 78
studiu individual
3.9 Total ore pe 42+36
semestru
3.10 Numărul de 3+2
credite
4. Competenţele specifice acumulate
Competenţe C1 Proiectarea programelor educaţionale adaptate pentru diverse niveluri şi
profesionale grupuri ţintă
C2 Realizarea programelor educaţionale
C3 Evaluarea programelor educaţionale
C4 Managementul grupurilor şi al proiectelor educaţionale
15
Competenţe CT1 Aplicarea principiilor şi a normelor de deontologie profesională
transversale fundamentate pe opţiuni valorice explicite specifice
CT2 Conştientizarea nevoii de formare continuă; utilizarea eficientă a
resurselor şi tehnicilor de învăţare pentru dezvoltarea personală şi
profesională
5. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)
5.1 Obiectivul Familiarizarea cu specificul acţiunilor de proiectare, implementare şi
general al evaluare didactică.
disciplinei
5.2 Obiectivele 1. Familiarizarea cu specificul acţiunilor de predare-învăţare-evaluare
specifice pentru disciplina...
2. Dezvoltarea capacităţii de analiză şi autoanaliză a activităţilor
didactice.
3. Utilizarea optimă a resurselor metodologice, tehnologice şi materiale
în susţinerea lecţiilor de probă.
4. Formarea capacităţii de observaţie, înregistrare şi prelucrare a datelor
despre elevi.
5. Formarea priceperii de a utiliza documentele şcolare în proiectarea
activităţilor didactice.
6. Activităţi
6.1 Seminar / Laborator/Lucrări practice/Stagii Metode de predare Observaţii
1. activităţi de cunoaştere generală a şcolii de expunerea
aplicaţie: management, organigramă, planificări
ale Comisiei metodice, Comisiei diriginţilor,
orarul claselor de aplicaţie
2. activităţi de cunoaştere a documentelor expunerea
curriculare: programe şcolare, planificări
calendaristice/planificări ale unităţilor de
învăţare
3. activităţi de observare a lecţiilor susţinute de expunerea
către profesorul mentor demonstraţia
4. activităţi de analiză a lecţiilor susţinute de dezbaterea
către profesorul mentor
5. activităţi de observare a lecţiilor de susţinute expunerea
de către profesorul mentor demonstraţia
6. activităţi de analiză a lecţiilor susţinute de dezbaterea
7. activităţi de observare a lecţiilor susţinute de expunerea
către profesorul mentor demonstraţia
8. activităţi de analiză a lecţiilor de susţinute de dezbaterea
9. activităţi de observare a specificului lecţiilor expunerea
de Consiliere şi orientare demonstraţia
10. activităţi de analiză a specificului lecţiilor dezbaterea
de Consiliere şi orientare
16
11. activităţi de proiectare didactică a lecţiilor exerciţiul
de probă; analiză
12. activităţi de proiectare didactică a lecţiilor exerciţiul
de probă; analiză
13. susţinerea, analiza şi autoanaliza primei expunerea
lecţii de probă demonstraţia
dezbaterea
dezbaterea
dezbaterea
dezbaterea
17. susţinerea, analiza şi autoanaliza celei de a expunerea
doua lecţii de probă demonstraţia
dezbaterea
dezbaterea
dezbaterea
dezbaterea
21. susţinerea, analiza şi autoanaliza lecţiei expunerea
finale demonstraţia
dezbaterea
dezbaterea
dezbaterea
dezbaterea
25. prezentarea de către profesorul mentor a expunerea
Raportului final privind desfăşurarea activităţii conversaţia
de practică pedagogică
26. definitivarea completării caietului de reflecţia
practică pedagogică în vederea evaluării finale metoda lucrărilor
practice
17
7. Evaluare 7.1 Criterii 7.2 Metode 7.3 Pondere din nota finală
Tip activitate de evaluare de evaluare
7.4 Curs În functie de
specificul
disciplinei
7.5 Seminar / În functie de Evaluare 70%
laborator/lp/stagii specificul practică
disciplinei
Colocviu 30%
7.6 Standard minim de performanţă
Nota minimă de promovare este de minim 7 şi reprezintă media notelor obţinute la lecţii şi
portofoliul de practică pedagogică.
Notă: În funcţie de numărul studenţilor fiecărei grupe de practică, dar şi de numărul orelor alocate în
Planul de învăţământ pentru fiecare disciplină, se pot susţine mai multe lecţii de probă.
Data Semnătura
Prof. coord. practică pedagogică
18
2. FIŞA DISCIPLINEI PRACTICĂ PEDAGOGICĂ - NIVEL II MASTER
1. Date despre program

1.1 Instituţia de învăţământ superior: UNIVERSITATEA „OVIDIUS” DIN CONSTANŢA
1.2 Facultatea de PSIHOLOGIE ŞI ŞTIINŢELE EDUCAŢIEI
1.3 Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic
1.4 Domeniul de studii: STIINŢELE EDUCAŢIEI
1.5 Ciclul de studii: MASTERAT
1.6 Programul de studii: PROGRAMUL DE FORMARE PSIHOPEDAGOGICĂ
2. Date despre disciplină
2.1 Denumirea disciplinei - PRACTICĂ PEDAGOGICĂ
2.2 Titularul activităţilor de curs
2.3 Titularul activităţilor de seminar/stagii/lp
2.4 Anul de II 2.5 Semestrul IV 2.6 Tipul de C4 2.7 Regimul OBL
studii evaluare disciplinei
3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)
3.1 Număr de ore pe săptămână 3 din care: 3.2 3.3 seminar / 3
curs laborator (lp)
/stagii
3.4 Total ore din planul de 42 din care: 3.5 3.6 seminar / 42
învăţământ curs laborator (lp)
/stagii
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 5
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi 10
pe teren
Pregătire seminarii / laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 20
Tutorial 5
Examinări 2
Alte activităţi
3.7 Total ore de studiu 42
individual
3.9 Total ore pe semestru 42
3.10 Numărul de credite 5
4. Competenţele specifice acumulate
C1 Proiectarea programelor educaţionale adaptate pentru diverse niveluri şi grupuri
ţintă
profesionale
Competenţe
C2 Realizarea programelor educaţionale
C3 Evaluarea programelor educaţionale
C4 Managementul grupurilor şi al proiectelor educaţionale
19
CT1 Aplicarea principiilor şi a normelor de deontologie profesională fundamentate
transversale
Competenţe
pe opţiuni valorice explicite specifice
CT2 Conştientizarea nevoii de formare continuă; utilizarea eficientă a resurselor şi

tehnicilor de învăţare pentru dezvoltarea personală şi profesională
5. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)
5.1 Obiectivul general al Exersarea abilităţilor de proiectare, implementare şi evaluare
disciplinei didactică.
5.2 Obiectivele specifice 1. Exersarea abilităţilor de utilizare a documentelor şcolare în
proiectarea activităţilor didactice – lecţii, seminarii.
2. Dezvoltarea capacităţii de analiză şi autoanaliză a
activităţilor didactice.
3. Utilizarea optimă a resurselor metodologice, tehnologice şi
materiale în susţinerea activităţilor didactice.
4. Dobândirea unor abilităţi de management al clasei de elevi /
grupei de studenţi.
5. Exersarea unui stil didactic interactiv, bazat pe comunicare
şi rezolvare de probleme.
6. Activităţi
6.1 Seminar / Laborator/Lucrări practice/Stagii Metode de Observaţii
predare
1. activităţi de cunoaştere generală a unităţii de expunerea
aplicaţie: management, planificări, orar
2. activităţi de observare a lecţiilor/seminariilor expunerea
susţinute de către profesorul mentor demonstraţia
3. activităţi de analiză a lecţiilor/seminariilor dezbaterea
susţinute de către profesorul mentor
4. activităţi de proiectare didactică; analiză expunerea
demonstraţia
exerciţiul
5. activităţi de proiectare didactică; analiză expunerea
demonstraţia
exerciţiul
6. susţinerea, analiza şi autoanaliza primei lecţii expunerea
de probă demonstraţia
dezbaterea
7. susţinerea, analiza şi autoanaliza primei lecţii expunerea
de probă demonstraţia
dezbaterea
8. susţinerea, analiza şi autoanaliza celei de a doua expunerea
dezbaterea
9. susţinerea, analiza şi autoanaliza celei de a doua expunerea
dezbaterea
20
10. susţinerea, analiza şi autoanaliza lecţiei finale expunerea
demonstraţia
dezbaterea
demonstraţia
dezbaterea
demonstraţia
dezbaterea
13. prezentarea de către profesorul mentor a expunerea
Raportului final privind desfăşurarea activităţii de conversaţia
practică pedagogică
14. Definitivarea completării caietului de practică metoda lucrărilor
pedagogică în vederea evaluării practice
7. Evaluare
Tip activitate 7.1 Criterii de 7.2 Metode de 7.3 Pondere din nota finală
evaluare evaluare
7.4 Curs În functie de
specificul
disciplinei
7.5 Seminar / În functie de Evaluare 70%
laborator/lp/stagii specificul practică
disciplinei
Colocviu 30%
7.6 Standard minim de performanţă
Nota minimă de promovare este de minim 7 şi reprezintă media notelor obţinute la lecţii şi
portofoliul de practică pedagogică.
Notă: În funcţie de numărul studenţilor fiecărei grupe de practică, dar şi de numărul orelor alocate în Planul
de învăţământ pentru fiecare disciplină, se pot susţine mai multe lecţii de probă.
Data
Semnătura
Prof. coord. practică pedagogică
21
3. Activităţi de cunoaştere generală a unităţii de practică pedagogică
În prima săptămână de practică pedagogică, studenţii vor fi familiarizaţi cu specificul

activităţilor desfăşurate în şcoală - management, planificarea activităţilor Comisiei metodice,
planificarea activităţilor Comisiei diriginţilor, orarul profesorului mentor, orarul claselor de
aplicaţie - fiind îndrumaţi să consemneze aceste date în caietul de practică pedagogică.
3.1 Organigrama unităţii de practică pedagogică
Consiliul de
Administraţie
Consiliul profesoral Director Comisia de evaluare şi

asigurare a calităţii
Comisii metodice arii Comisii permanente

curriculare
Limbă şi comunicare Comisia de disciplină şi

securitate în şcoală
Matematică şi ştiinţele Comisia pentru

naturii întocmirea orarului
Arte şi tehnologii Comisia pentru

verificarea ritmicităţii
notării
Educaţie fizică şi sport Comisia pentru

internat şi cantină
Comisia pentru
Om şi societate activităţi
extracurriculare
22
3.2 Planificarea activităţilor Comisiei metodice
Luna Activitatea Profesor metodist

Septembrie
Octombrie
Noiembrie
Decembrie
Ianuarie
Februarie
Martie
Aprilie
Mai
Iunie
23
3.3 Planificarea activităţilor Comisiei diriginţilor
Luna Activitatea Profesor diriginte

Septembrie
Octombrie
Noiembrie
Decembrie
Ianuarie
Februarie
Martie
Aprilie
Mai
Iunie
24
3.4 Orarul clasei/claselor de aplicaţie
Interval LUNI MARŢI MIERCURI JOI VINERI

Orar
Disciplina Clasa Disciplina Clasa Disciplina Clasa Disciplina Clasa Disciplina Clasa
25
3.5 Orarul profesorului mentor (pentru orele şi activităţile demonstrative)
LUNI MARŢI MIERCURI JOI VINERI

ORA
Disciplina Clasa Disciplina Clasa Disciplina Clasa Disciplina Clasa Disciplina Clasa
26
4. Activităţi de cunoaştere a documentelor curriculare
Curriculum: ansamblu de acţiuni planificate pentru a suscita instrucţia, incluzând

definirea obiectivelor învăţământului, conţinuturile, metodele (inclusiv cele vizând evaluarea),
materialele (incluzând şi manualele şcolare) şi dispozitivele de formare a cadrelor didactice (De
Landsheere, 1992).
Curriculumul Naţional – totalitatea documentelor curriculare: plan de învăţământ,
programe şcolare, manuale etc.
Curriculum nucleu - trunchiul comun de experienţe de învăţare, care constituie unicul
sistem de referinţă pentru toate tipurile de evaluare externă şcolii şi care va fi consemnat la
nivelul standardelor de performanţă. Curriculum nucleu este asociat cu numărul minim de ore
pentru fiecare disciplină obligatorie prevăzută în Planul-cadru de învăţământ.
Curriculum la decizia şcolii acoperă în general obiective şi conţinuturi care nu sunt
obligatorii. Se poate concretiza în curriculum nucleu aprofundat, curriculum extins, curriculum
elaborat în şcoală. Numărul de ore destinat curriculum-ului la decizia şcolii este prevăzut în
planul de învăţământ, pentru fiecare an de studiu.
Curriculum nucleu aprofundat presupune realizarea obiectivelor şi însuşirea
conţinuturilor obligatorii din programa disciplinei, prin diversificarea şi adaptarea activităţilor de
învăţare, până la acoperirea numărului maxim de ore din plaja orară a disciplinei respective. Este
recomandat în cazul grupurilor de elevi care înregistrează rămâneri în urmă sau care au un ritm
mai lent de învăţare.
Curriculum extins se referă la parcurgerea în întregime a programei, atât a conţinuturilor
obligatorii, cât şi a celor neobligatorii, extinzându-se astfel oferta de învăţare (cunoştinţe,
capacităţi, atitudini etc.), până la acoperirea numărului maxim de ore din plaja orară a
disciplinelor respective. Se poate opta pentru extindere curriculară în cazul elevilor care
manifestă interes sau aptitudini pentru anumite discipline sau arii curriculare.
Curriculum elaborat în şcoală permite organizarea de activităţi opţionale pe care le
propune şcoala sau pe care le alege din oferta elaborată şi propusă de către autorităţile
educaţionale naţionale.
Proiectarea curriculum-ului elaborat în şcoală se realizează în acord cu resursele umane şi
materiale din şcoală, interesele şi aptitudinile elevilor, opţiunile şi necesităţile comunităţii locale.
Poate lua următoarele forme:
a) Opţionalul la nivelul disciplinei - reprezintă o ofertă diferită faţă de cea propusă prin
programa şcolară şi presupune formularea unor obiective care nu apar în programă, precum şi
selectarea unor conţinuturi, strategii didactice şi de evaluare adecvate;
b) Opţionalul la nivelul ariei curriculare presupune îmbinarea de finalităţi, conţinuturi,
strategii specifice pentru cel puţin două discipline din aceeaşi arie curriculară;
c) Opţionalul la nivelul mai multor arii curriculare se proiectează pe baza unui obiectiv
interdisciplinr sau trasdiciplinar complex, care solicită valorificarea unor elemente de conţinut şi
a unor strategii aparţinând mai multor arii curriculare.
27
Produsele/documentele curriculare: planul cadru de învăţământ, programa şcolară,
manualele alternative etc. Ilustrează structura curriculumului prin enunţarea finalităţilor
educaţionale (obiective cadru şi de referinţă, respectiv competenţe generale şi specifice),
precizarea conţinuturilor, a exemplelor de activităţi de învăţare, a sugestiilor privind strategiile
didactice şi de evaluare.
Planul-cadru pentru învăţământul obligatoriu este principalul document reglator, care
orientează managementul resurselor de timp în procesul educaţional. Acesta prevede alocarea
timpului şcolar pe două direcţii fundamentale: activităţi comune şi obligatorii pentru toţi elevii
(curriculum nucleu) şi activităţi diferenţiate în funcţie de interesele, nevoile şi aptitudinile
specifice ale elevilor (curriculum la decizia şcolii). Planurile cadru sunt organizate pe arii
curriculare - Limbă şi comunicare; Matematică şi Ştiinţe ale naturii; Om şi societate; Arte;
Educaţie fizică şi Sport; Tehnologii; Consiliere şi orientare - în scopul de a încuraja demersurile
interdisciplinare, de a asigura un echilibru între ponderea asociată domeniilor şi disciplinelor de
studiu, de a sugera continuitatea procesului didactic de-a lungul parcursului şcolar al elevului.
Ele prevăd bugetul de timp corespunzător ariilor curriculare şi disciplinelor de învăţământ pe un
întreg ciclu şcolar.
Programa şcolară este parte integrantă a Curriculumului Naţional, iar elaborarea sa este
orientată de principiul centrării pe elev, prin rolul reglator asociat competenţelor. Acest
document şcolar detaliază oferta educaţională corespunzătoare. Structura programelor şcolare
ilustrează preocuparea pentru unitatea şi interacţiunea componentelor curriculumului: ele includ
obiective cadru şi de referinţă (respectiv competenţe generale şi specifice), conţinuturi şi
exemple de activităţi de învăţare (corelate cu obiectivele), sugestii metodologice şi standarde
curriculare de performanţă pentru elevi.
Obiectivele cadru se caracterizează printr-un nivel înalt de generalitate şi complexitate,
vizând formarea unor capacităţi şi atitudini generate de specificul disciplinelor dintr-o arie
curriculară de-a lungul mai multor ani de studiu.
Obiectivele de referinţă vizează progresul în achiziţia de cunoştinţe, formarea de
capacităţi şi atitudini etc. specifice unei discipline de învăţământ, pe parcursul unui an de studiu.
Alături de obiective, în calitate de finalităţi de nivel intermediar, în programele şcolare
sunt utilizate şi alte tipuri de achiziţii traduse în competenţe, care constituie sistemul de referinţă
pentru procesul educaţional la nivelul ciclului liceal.
Competenţele reprezintă ansambluri structurate de cunoştinţe şi deprinderi dobândite
prin învăţare, cu ajutorul cărora se pot identifica şi rezolva probleme caracteristice unui anumit
domeniu.
Competenţele generale se definesc la nivelul unei discipline de studiu şi se formează pe
durata unui ciclu de învăţământ, având rolul de a orienta demersul didactic către achiziţiile finale
dobândite de elev prin învăţare. Ca şi obiectivele cadru, ele se caracterizează printr-un nivel
ridicat de generalitate şi complexitate.
Competenţele specifice se definesc pe obiect de studiu şi ghidează activităţile didactice
dintr-un an şcolar, fiind derivate din competenţele generale şi asociate cu anumite unităţi de
conţinut.
28
Exemplele de activităţi de învăţare însoţesc elementele de conţinut din programă şi
sugerează modalităţi concrete de organizare a proceselor de predare-învăţare, pornind de la
experienţa elevului.
Conţinuturile se constituie în instrumente de atingere a obiectivelor cadru şi de referinţă,
respectiv a competenţelor generale şi specifice, fiind organizate fie monodisciplinar, fie tematic
(integrat) în concordanţă cu logica internă a domeniului de studiu.
Standardele curriculare de performanţă sunt criterii de evaluare a calităţii procesului de
învăţare şi sunt prezentate sub forma unor enunţuri sintetice care vizează nivelul de atingere a
obiectivelor fiecărei discipline de către elevi, la finalul fiecărei etape a învăţământului
obligatoriu. Ele reprezintă fundamentul pentru elaborarea descriptorilor de performanţă (în
învăţământul primar), respectiv a criteriilor de notare (în învăţământul secundar).
În cele ce urmează, vor fi consemnate şi întocmite, după caz, următoarele documente
curriculare:
- programa disciplinei pentru gimnaziu şi liceu (competenţe; unităţi de conţinut, valori
şi atitudini, sugestii metodologice);
- programa dsiciplinei Consiliere şi orientare pentru gimnaziu şi liceu (competenţe;
unităţi de conţinut, valori şi atitudini, sugestii metodologice);
- planificarea calendaristică la disciplina de specialitate (gimnaziu şi liceu);
- planificarea calendaristică la disciplina Consiliere şi orientare pentru gimnaziu şi
liceu (opţional);
- proiectarea unităţilor de învăţare la disciplina de specialitate (gimnaziu şi liceu).
29
4.1 Programa disciplinei ______________pentru gimnaziu
Se vor selecta următoarele informaţii:

 Notă de prezentare
 Competenţe generale
 Competenţe specifice şi unităţi de conţinut
 Atitudini şi valori
 Sugestii metodologice
30
31
4.2 Programa disciplinei ___________ pentru liceu

32
33
4.3 Programa disciplinei Consiliere şi orientare pentru gimnaziu

34
35
4.4 Programa disciplinei Consiliere şi orientare pentru liceu

36
37
4.5 Planificarea calendaristică la disciplina de specialitate - gimnaziu
Planificarea calendaristică este un document administrativ realizat de cadrul didactic

(Anexa 3).
Presupune parcurgerea următorului algoritm:
a. selectarea unităţilor de învăţare din programă (titlurile boldate);
b. selectarea competenţelor specifice (C. S.) asociate fiecărei unităţi de învăţare din
programă – se specifică numărul de ordine al acestora;
c. selectarea conţinuturilor specifice fiecărei unităţi de învăţare specificate în programă;
d. stabilirea numărului de ore pentru parcurgerea conţinuturilor, în funcţie de structura
anului şcolar.
Vor fi consemnate următoarele informaţii:

Şcoala gimnazială....
Disciplina:
Clasa:
Total ore anual:
Semestrul I:
Semestrul II:
Profesor:
Sem. UNITĂŢI DE ÎNVĂŢARE C. S. CONŢINUTURI Nr. Săpt. Observ.

ore
I.
38
II.
39
4.6 Planificarea calendaristică la disciplina de specialitate - liceu

Liceul...
Disciplina:
Clasa:
Total ore anual:
Semestrul I:
Semestrul II:
Profesor:
Sem. UNITĂŢI DE ÎNVĂŢARE C. S. CONŢINUTURI Nr. Săpt. Observ.

ore
I.
40
II.
41
4.7 Planificarea calendaristică la disciplina Consiliere şi orientare pentru gimnaziu
(opţional)
42
4.8 Planificarea calendaristică la disciplina Consiliere şi orientare pentru liceu
(opţional)
43
4.9 Proiectarea unităţilor de învăţare la disciplina de specialitate – gimnaziu
Proiectul unităţii de învăţare (Anexa 4) este un document administrativ realizat de

profesor, de anticipare a unui demers didactic centrat pe elev.
Presupune parcurgerea următorului algoritm:
 selectarea conţinuturilor specifice unităţii de învăţare şi detalierea lor;
 selectarea competenţelor specifice din programă;
 propunerea unor activităţi de învăţare pentru elevi;
 analiza resurselor metodologice: metode şi procedee didactice, mijloace de
învăţământ, modalităţi de organizare a activităţii cu elevii;
 stabilirea modalităţilor de evaluare.
Proiectul unităţii de învăţare trebuie să ofere o derivare simplă a lecţiilor componente.

Şcoala gimnazială....
Disciplina:
Clasa:
Unitatea de învăţare:
Nr. de ore:
Profesor:
Nr. Conţinuturi (detalieri) C. Activităţi Resurse metodologice Ev.

crt. S.
44
45
46
4.10. Planificarea unităţilor de învăţare la disciplina de specialitate - liceu
Liceul...
Disciplina:
Clasa:
Nr. de ore:
Profesor:
Nr. Conţinuturi (detalieri) C. Activităţi Resurse Ev.

crt. S. metodologice
47
48
49
5. Activităţi de observare şi analiză a lecţiilor susţinute de către profesorul mentor
Practica observativă reprezintă una dintre primele acţiuni ale stagiului de practică
pedagogică. Observarea profesorului mentor în activitatea sa reprezintă o situaţie de învăţare
reală.
Obiectivele practicii observative (Dulamă, 2008):
 familiarizarea cu specificul unităţilor de învăţământ, a documentelor şcolare şi a
structurilor de organizare şi funcţionare ale acestora;
 identificarea relaţiilor dintre componentele procesului de învăţământ: obiective –
conţinuturi – strategii – evaluare - timp;
 identificarea calităţilor şi competenţelor necesare cadrului didactic şi conştientizarea
efectelor acestora asupra clasei şi a prestaţiei didactice;
 exersarea interpretării critice a aspectelor observate.
Aspecte supuse observaţiei şi analizei (Dulamă, 2008; Peştean, Cismaşiu, 2011):

I. Activitatea profesorului:
 Organizarea colectivului şi a activităţii clasei
 Gradul de cunoaştere a conţinutului
 Selectarea şi accesibilizarea conţinutului învăţării
 Corelarea activităţii didactice cu obiectivele operaţionale şi cu cerinţele programei
 Formularea sarcinilor de învăţare
 Dirijarea învăţării
 Utilizarea metodologiei didactice în lecţie
 Utilizarea mijloacelor de învăţământ în lecţie
 Asigurarea feedback-ului
 Obţinerea performanţei
 Asigurarea transferului şi a caracterului aplicativ
 Evaluarea formativă şi finală
II. Activitatea şi atitudinea elevilor în relaţia de formare

 Comportamentul, atitudinea, dispoziţia generală a elevilor pe parcursul diferitelor
momente ale lecţiei
 Atitudinea elevilor în timpul dirijării învăţării
 Gradul de motivare al elevilor pentru studiu
 Atitudinea generală faţă de profesor
 Atitudinea manifestă în momentele speciale (conflictuale, de evaluare, de cooperare, de
competiţie)
 Caracteristicile relaţiilor dintre elevi
III. Calitatea, eficienţa şi progresul în formare obţinute

 Raportul dintre resursele folosite şi rezultatele obţinute
 Ponderea cunoştinţelor declarative, a cunoştinţelor procedurale, a cunoştinţelor
atitudinale, a competenţelor
 Calitatea cunoştinţelor dobândite
50
 Valoarea cunoştinţelor dobândite prin raportare la un context didactic mai larg: finalităţi
pe termen mediu şi lung
IV. Managementul clasei de elevi. Utilizarea resurselor didactice

 Valorizarea resurselor umane
 Valorificarea resurselor materiale
 Valorificarea resurselor temporale
 Spaţiul şcolar: resurse şi mod de articulare a lor, ambianţa generală
 Implicarea elevilor cu cerinţe speciale, prin strategii de diferenţiere şi de individualizare
 Monitorizarea activităţii elevilor
 Rezolvarea conflictelor şi a actelor de indisciplină
51
5.1 Modele de fişă de observaţie şi analiză
Pentru fiecare lecţie la care se asistă, se vor completa una sau mai multe fişe de
observaţie din modelele propuse. Analiza lecţiilor se va realiza pe baza însemnărilor din fişele
de observaţie.
 Model 1:
Profesor: ______________________________________ Observator: __________________________________
Data: ______________________________________ Ora & durata: _________________________________
Nr. de elevi: __________________________ Clasa: ___________________________
Tipul lecţiei: __________________________________ Nivelul de studiu: _____________________________
Titlul lecţiei: __________________________ __________________________________
Nr. INDICATORI Observaţii

crt.
I. PLANIFICAREA LECŢIEI
1 Claritatea (formulării/exprimării) obiectivelor
2
Selectarea şi utilizarea materialelor
3
Alegerea materialelor auxiliare / resurselor didactice
4 Anticiparea dificultăţilor
II. CALITĂŢI PERSONALE ŞI PROFESIONALE
5
Modul de raportare / interacţiune cu elevii
6 Atitudinea în clasă
7 Cunoştinţe de specialitate
8
Vocea Volum
52
Viteză
Pronunţie
9 Acurateţea limbii folosite de profesor
III. DESFĂŞURAREA LECŢIEI
10 Exploatarea materialelor
11
Receptarea materialelor de către elevi
12 Tehnici de întrebare şi răspuns
13 Claritatea explicaţiilor
14 Ritmul şi încadrarea în timp
15 Gama de tehnici de predare
16
Introducerea noilor itemi de vocabular
17
Adecvarea materialelor la lecţie / nivelul clasei
18
Realizarea obiectivelor de referinţă
IV. GESTIONAREA CLASEI
19 Organizarea clasei
20 Organizarea activităţilor
21 Exploatarea tablei
53
22 Gradul de obstrucţionare/ vizibilitate a explicaţiilor de pe
tablă
23 Varietatea activităţilor
24 Raportul dintre activităţi care urmăresc: fluenţa /

acurateţea
25 Claritatea instrucţiunilor
26 Precizarea timpului de lucru
27 Verificarea înţelegerii
28 Implicarea elevilor
29
Motivarea / participarea studenţilor
30 Încurajarea
31 Monitorizarea lucrului (individual/in perechi/echipe)
32 Cooperarea elevilor cu profesorul & între ei
33 Corectarea greşelilor
34
Capacitatea de a menţine disciplina
35 Menţinerea contactului vizual
36 Limbajul corpului, gesturi ale profesorului
54
37
Mobilitatea profesorului
38
Dinamica grupului
39
Raport de dominare a orei: profesor / studenţi
40 Timpul/durata de vorbire a profesorului (în

minute/procente)
41
Evaluarea performanţelor elevilor
42
Înţelegerea procesului de învăţare de către elevi
 Model 2
Aspecte supuse observaţiei şi analizei Aprecieri

Activitatea profesorului
Activitatea şi atitudinea elevilor
Rezultate obţinute
Managementul clasei de elevi. Utilizarea resurselor didactice
55
 Model 3 (Pălăşan, Voinea, 2012, pp. 20-21)
Disciplina ................ data .................
Tema ............
Tipul lecţiei .....................
Comportamente didactice Calificativul acordat* Argument Reflecţii**
I. Conduita didactică
1. Realizarea momentului organizatoric
2. Verificarea temei
3. Realizarea captării atenţiei
4. Anunţarea temei şi a obiectivelor operaţionale
5. Reactualizarea cunoştinţelor necesare noului conţinut
6. Predarea-învăţarea noului conţinut
7. Fixarea, consolidarea noilor cunoştinţe
8. Realizarea feed-back-ului
9. Aprecierea şi evaluarea rezultatelor elevilor
10. Sarcini de lucru pentru acasă
II. Conduita verbală şi nonverbală
1. Calitatea limbajului de specialitate
2. Calitatea explicaţiilor şi exemplelor folosite
3. Expresivitatea limbajului nonverbal (mimica, gestica, postura)
4. Limbajul paraverbal (tonul, accentul, ritmul, tăcerea)
5. Frecvenţa întrebărilor directe/ închise
III. Metodele de predare-învăţare utilizate
IV. Mijloacele didactice utilizate
56
V. Atmosfera generală de desfăşurare (stilul didactic)
Alte aspecte:
*Calificativele ce se pot acorda sunt suficient, bine şi foarte bine. Orice calificativ acordat se justifică în
rubrica alăturată şi eventual este însoţit de unele reflecţii (consemnări critice).
**Reflecţiile se vor completa fie la sfârşitul activităţii, fie în orele de analiză a lecţiilor.
5.2 Modele de fişă de observaţie şi analiză la disciplina Limba engleză
 Lesson Observation Worksheet 1
Teacher: ________________________________ Observer: _______________________________

Date: ______________ Time: _______________ Number of students: ______________________
Form, level: _____________________________ Type of lesson: ___________________________
Lesson title: _____________________________
Topics: _________________________________ Mentor’s signature: ______________________
No. AREAS Observations (as detailed as possible)

1 PREPARATION CLEARNESS OF AIMS
LESSON PLAN
MATERIALS / AIDS
CLASSROOM LAYOUT
2 SUITABILITY OF MATERIALS
3 USE OF AIDS
4 INSTRUCTIONS / CLASSROOM MANAGEMENT
5 PRESENTATION OF NEW LANGUAGE
6 ELICITATION
7 CHECKING UNDERSTANDING
8 CORRECTION
9 MONITORING
10 EXPLOITATION OF MATERIALS
11 STAGING
12 VARIETY
13 PACE
14 BALANCE: ACCURACY / FLUENCY ACTIVITIES
15 STUDENTS’ MOTIVATION / PARTICIPATION
16 RANGE OF TEACHING TECHNIQUES
17 MOBILITY
18 ACCURACY OF TEACHER’S LANGUAGE
19 VOICE LOUDNESS
SPEED
PRONUNCIATION
20 BALANCE OF ATTENTION
21 BODY LANGUAGE / EYE CONTACT
22 MANNER / RAPPORT OF INTERACTION
57
23 ENCOURAGEMENT
24 GROUP DYNAMICS
25 SS’ UNDERSTANDING OF LEARNING PROCESS
26 ACHIEVEMENT OF AIMS
58
 Lesson Observation Worksheet 2 – CLASS MANAGEMENT
Consider the following aspects of class management with reference to two of your TP
peers and state your comments.
Teacher’s name: Always / Sometimes /

Not enough / Never
1 Did the teacher maintain good eye contact?
2 Did the teacher change position appropriately with actions?
3 Did the students work well together?
4 Was there variety in the students’ grouping? (individual, pair, group work etc.)
5 The teacher rearranged the seating when necessary.
6 The instructions were clear.
7 The teacher checked that the students had understood the instructions.
8 The teacher did not obscure the blackboard. Aids were clearly visible to all the
students
9 The teacher’s voice was clearly audible at all times. Speech was not slow / fast /
unclear.
10 The students were clearly audible to each other.
11 The teacher was aware of students’ learning difficulties and responded in a
supportive way.
12 The students took away useful and clearly illustrated language copied from the board
or in the form of a handout.
13 How did the teacher come across? – e.g. happy, serious, absent-minded
14 Did the teacher monitor?
15 What kind of rapport was established and any suggestions how this could be
improved?
16 Did the teacher dominate the lessons? – If so, at what points could the teacher
have handed over to the students? Express teacher’s speaking time in one class
in an approximate percentage.
59
6. Activităţi de cunoaştere a elevului/clasei de elevi
Cunoaşterea particularităţilor elevilor reprezintă un proces complex şi de durată, o

condiţie fundamentală a organizării şi desfăşurării eficiente a procesului instructiv-educativ. O
serie de date precum: nivelul de cunoştinţe, capacităţi intelectuale, interese şi aptitudini,
posibilităţi de dezvoltare într-un anumit domeniu de activitate, preferinţe, aspiraţii profesionale
reprezintă repere importante în acţiunea de cunoaştere a elevilor.
Metodele curente de investigare a particularităţilor elevilor utilizate de cadrele didactice
sunt următoarele: observaţia, convorbirea, chestionarul, evaluarea produselor activităţii, fişa de
caracterizare psihopedagogică, tehnicile sociometrice etc.
În acest sens, vom prezenta câteva instrumente utile utilizate în activitatea de cunoaştere
a elevilor.
6.1 Fişa/grila de observaţie - modele
Observaţia constă în surprinderea manifestărilor tipice, constante, definitorii ale

comportamentului unui elev în cursul desfăşurării anumitor activităţi (ex.: modul de lucru,
perseverenţa, îndemânarea, interesul, iniţiativa, conştiinciozitatea etc.).
Observaţia trebuie să respecte anumite reguli :
 datele observate să fie consemnate imediat într-o fişă/grilă de observaţie;
 informaţiile culese să fie interpretate pe baza unor criterii bine delimitate ;
 să surprindă situaţii cât mai variate, prin repetarea acţiunilor de observare ;
 să utilizeze tehnici suplimentare de înregistrare, astfel încât, datele obţinute să fie cât
mai obiective şi conforme cu realitatea.
Se vor completa următoarele fişe/grile de observaţie:
 Model 1
Data Faptele observate Interpretare Măsuri de remediere a situaţiilor necorespunzătoare Observaţii
60
61
 Model 2 - Grilă de observare a comportamentului cognitiv al elevilor
(http://www.unitbv.ro/Portals/22/Studenti/Documente/caiet_practica.pdf, p. 15)
Data .........
Scopul observaţiei ..............
Contextul în care se realizează observaţia .............
Clasa .........
Durata observaţiei ........................
Comportamentul urmărit Intervalul de timp
1 2 3 4
Utilizează un limbaj adecvat contextului
Adresează întrebări referitoare la tema abordată
Oferă exemple după modelul educatoarei
Oferă exemple originale
Manifestă capacitate de transfer a cunoştinţelor
Reţine cu uşurinţă informaţiile vehiculate de educatoare
Rezolvă sarcinile (exerciţiile) într-un mod original (inedit)
Observaţii/ comentarii
Instructaj: Pentru fiecare elev supus observaţiei într-un anumit interval de timp (1 – primul minut pentru
elevul A, 2 – următorul minut pentru elevul B, etc.) se consemnează iniţiala prenumelui în coloana corespunzătoare
comportamentului manifestat de elev. Se pot adăuga şi alţi indicatori comportamentali.
Exemplu:
Data: 18.10.2014
Scopul observaţiei: Identificarea unor particularităţi ale proceselor cognitive implicate în activitatea didactică
(limbaj, gândire reproductivă – productivă, memorie, imaginaţie).
Contextul în care se realizează observaţia: Matematică – lecţie de recapitulare
Clasa a II-a
Durata observaţiei: 10 minute
62
1 2 3 4
Utilizează un limbaj adecvat contextului G V
Adresează întrebări referitoare la tema abordată A C V
Oferă exemple după modelul educatoarei A C V
Oferă exemple originale C
Manifestă capacitate de transfer a cunoştinţelor A
Reţine cu uşurinţă informaţiile vehiculate de educatoare G V
Rezolvă sarcinile (exerciţiile) într-un mod original (inedit) G C
63
Model 3 - Grilă de observare a comportamentului social al elevilor
(http://www.unitbv.ro/Portals/22/Studenti/Documente/caiet_practica.pdf, p. 19)
Data .........
Scopul observaţiei ..............
Contextul în care se realizează observaţia .............
Clasa .........
Durata observaţiei ........................
1 2 3 4
Cooprează, din proprie iniţiativă, cu alţi elevi
Are un comportament agresiv
Are un comportament prietenos
Are un comportament independent
Este dependent de reacţiile celorlalţi
Adoptă rolul de lider
Observaţii/ comentarii
64
6.2 Chestionarul - modele
Chestionarul este un instrument prin care se pot obţine o serie de date privind aspiraţiile,
preferinţele, interesele, opiniile, atitudinile, motivaţia, trăsăturile de personalitate ale elevilor etc.
Chestionarul cuprinde în structura sa o serie de întrebări. Modul de formulare şi
organizare a întrebărilor – claritate, concizie, succesiune logică, adecvarea la specificul
problemei şi la particularităţile populaţiei investigate – constituie o condiţie a valorii eficienţei
acestei metode.
În literatura de specialitate se pot identifica diverse clasificări ale chestionarelor. Mai
semnificativă este cea realizată după tipul întrebărilor:
 chestionare cu întrebări închise de tipul: Da/Nu; Întotdeauna/Uneori/Niciodată etc.;
 chestionare cu întrebări precodificate multiplu - elevul trebuie să aleagă un răspuns
dintr-o serie de răspunsuri gata elaborate;
 chestionare cu întrebări deschise - oferă posibilitatea elevului de a răspunde într-o
manieră personală;
 chestionare cu întrebări mixte, în care alternează întrebările închise cu cele deschise.
Se vor completa următoarele chestionare aplicate individual:
 Chestionar privind autoevaluarea randamentului şcolar (Moraru, 2013, p. 59)
Care crezi că este randamentul tău la:
Obiect Foarte Bun Mediu Slab Foarte slab

bun
Limba română
Matematica
Geografie
Etc.
 Chestionar de opţiuni şcolare şi profesionale (Moraru, 2013, p. 59)
Data:
Numele şi prenumele:
Vârsta:
Sexul:
Clasa (şcoala):
Ocupaţia tatălui / a mamei:
Nr. de copii în familie (vârstă şi ocupaţie):
Răspundeţi sincer la următoarele întrebări:
1. La ce discipline ai obţinut rezultate bune şi foarte bune?
2. La ce discipline ai obţinut rezultate slabe ? De ce?
65
3. Enumeră în ordinea preferinţelor 2-3 activităţi şcolare şi extraşcolare preferate.
4. Ce profesie ai dori să ai în viaţă?
5. Cum motivezi această alegere?
6. Ce aptitudini crezi că sunt necesare pentru a reuşi în plan profesional?
7. Ce aptitudini crezi că ai tu din cele necesare pentru reuşita ta profesională?
8. Care este opinia părinţilor tăi în legătură cu profesia pe care ţi-o doreşti?
9. Care este starea sănătăţii tale?
 Chestionar de identificare a distribuţiei, selectivităţii, intensităţii motivaţiei pentru

diferite discipline (Consultaţii pentru activitatea educativă – gimnaziu, anexe, 1996,
p. 14)
Care din următoarele obiecte de învăţământ îţi plac mai mult? Alege unul sau mai multe obiecte şi pune
semnul “X” în căsuţa corespunzătoare:
OBIECTUL DE INTENSITATEA PREFERINŢEI

ÎNVĂŢĂMÂNT f. mult mult puţin indiferent deloc
66
 Chestionar privind cunoaşterea factorilor care generează interesul la elevi pentru
diferite discipline (Idem, pp. 14-15)
Ce te atrage mai mult spre un obiect de învăţământ? Pune semnul “X” înaintea enunţului care ţi se
potriveşte. Schimbă ordinea propoziţiilor după preferinţa ta:
Nr. crt. Îmi place pentru că: Nr. propus

1. Este uşor.
2. Îmi ia puţin timp pentru învăţat.
3. Profesorul explică clar, pe înţelesul meu.
4. Profesorul aduce completări interesante.
5. Profesorul este apropiat de noi.
6. Profesorul are o înfăţişare plăcută.
7. Profesorul este calm, nu se enervează.
8. Profesorul îmi inspiră respect.
9. Profesorul îmi inspiră teamă.
10. Conţinuturile mi se par interesante.
11. Conţinuturile îmi vor folosi în viitor.
12. Părinţii mă obligă să învăţ la acest obiect.
13. Pot obţine uşor rezultate bune cu uşurinţă.
14. Nu ştiu de ce îmi place.
 Chestionar pentru identificarea piedicilor întâmpinate de elev în activitatea de

învăţare (Idem, p. 15)
Ce crezi că te împiedică să înveţi mai bine? Aranjează propoziţiile următoare aşa cum le consideri tu că
intervin în învăţarea ta:
Nr. Nu pot învăţa mai bine pentru că: Nr. propus

crt.
1. Nu am condiţii acasă (linişte, loc etc.)
2. Nu am voinţă.
3. Nu mă ajută suficient profesorul în clasă.
4. Nu înţeleg explicaţiile din clasă.
5. Înţeleg greu ce citesc singur.
6. Mă iau mereu cu joaca, cu distracţiile.
7. Nu am un regim de muncă ordonat.
8. Nu îmi place să învăţ.
9. Mi se dau multe de făcut acasă.
10. Atât pot eu să învăţ.
11. Din alte motive....................................................................
67
 Chestionar pentru identificarea tipului de inteligenţă (Ministerul Educaţiei şi
Cercetării, UNICEF, 2006)
Marcaţi propopoziţiile care sunt adevărate pentru voi, încercuind cifra indicată în paranteză:
Aud cuvinte în minte, înainte de a le citi, rosti sau scrie (1)

Oamenii vin la mine să ceară sfaturi atât la locul de muncă, cât şi acasă (6)
Petrec timp, în mod regulat, meditând, reflectând şi gândindu-mă la problemele importante a
vieţii (7)
Îmi place să fiu înconjurat de plante (8)
Când am o problemă, caut ajutorul altcuiva mai degrabă decât să încerc să o rezolv singur (6)
Prefer cărţile/periodicele cu ilustraţii multe (3)
Am o voce plăcută (5)
Prefer sporturile de echipă celor care se practică individual (6)
Trebuie să exersez pentru a-mi forma o deprindere, nu ajunge să citesc sau să urmăresc o
demonstraţie
(4)
Aud întotdeauna o notă falsă (5)
Mă simt mai bine când lucrurile sunt măsurate, clasificate, analizate, cuantificate (2)
Adesea mă joc cu animalele (8)
Cred că am o coordonare motrică bună (4)
Adesea bat ritmul sau fredonez când lucrez sau învăţ ceva nou (5)
Cărţile sunt foarte importante pentru mine (1)
Am participat la sesiuni şi seminarii de consiliere şi dezvoltare profesională ca să aflu mai multe
despre mine (7)
Când închid ochii, văd adesea imagini clare (3)
Am cel puţin trei prieteni apropiaţi (6)
Reţin mai mult de la radio sau ascultând o casetă audio decât de la TV sau din filme (1)
Îmi place să găsesc erori de logică în ceea ce spun sau fac ceilalţi (2)
Ţin un jurnal în care consemnez evenimentele din viaţa mea interioară (7)
Îmi plac jocurile ca scrabble, anagrame etc. (1)
Ştiu multe melodii (5)
Sunt patron sau cel puţin m-am gândit serios să încep o afacere proprie (7)
Prefer să-mi petrec serile cu prietenii decât să stau acasă singur (6)
Pot să-mi imaginez uşor cum ar arăta ceva văzut de sus (3)
Dacă aud o melodie o dată sau de două ori, pot să o reproduc cu acurateţe (5)
Fac experimente cu plante şi animale (8)
Fac sport/practic activităţi fizice în mod regulat (4)
Îmi place să mă distrez cu rime şi jocuri de cuvinte (1)
Mă consider lider (6)
Sunt sensibil la culori (3)
Mi-e greu să stau nemişcat mai mult timp (4)
Pot să socotesc în minte cu uşurinţă (2)
Când lucrez îmi place să clasific lucrurile după importanţa lor (8)
Consider că am voinţă puternică şi că sunt independent (7)
Matematica şi ştiinţele au fost materiile mele preferate în şcoală (2)
Pot să ţin ritmul cu un instrument de percuţie simplu când se cântă un cântec (5)
68
Folosesc frecvent un aparat de fotografiat sau o cameră video pentru a înregistra ceea ce văd în
jur (3)
Ceilalţi îmi cer câteodată să explic sensul cuvintelor pe care le folosesc când scriu sau vorbesc
(1)
Îmi place să port haine din materiale naturale (8)
Sunt realist în privinţa punctelor mele tari şi slabe (7)
Cele mai bune idei îmi vin când mă plimb sau desfăşor o activitate fizică (4)
Îmi place să mă joc cu jocuri puzzle, labirint şi alte jocuri vizuale (3)
Prefer să joc monopoly sau bridge decât să joc jocuri video, să fac pasienţe sau să joc alte
jocuri de unul singur (6)
Ascult frecvent muzică la radio, casetofon, calculator etc. (5)
Visez mult noaptea (3)
Ca elev, am învăţat uşor la engleză, ştiinţe sociale şi istorie decât la matematică şi ştiinţe (1)
Prefer să petrec un week-end singur la o cabană în pădure decât într-o staţiune modernă cu
multă lume (7)
Îmi place să cos, să ţes, să cioplesc să fac tâmplărie sau alte activităţi manuale (4)
Câteodată mă surprind mergând pe stradă fredonând (5)
Mă orientez uşor în locuri necunoscute (3)
Mă simt bine în pădure (8)

Îmi place să joc jocuri care necesită gândire logică (2)
Îmi place să-i învăţ pe alţii (indivizi sau grupuri) ceea ce ştiu eu să fac (6)
Simt nevoia de a atinge obiectele pentru a afla mai multe despre ele (4)
Îmi place să desenez sau să mâzgălesc (3)
Îmi place să mă implic în activităţi legate de munca mea, biserică sau comunitate, care presupun
prezenţa unui număr mare de oameni (6)
Îmi place să fac mici experimente (de exemplu: „Ce-ar fi dacă aş dubla cantitatea de apă pe
care o torn la rădăcina trandafirului în fiecare săptămână?”) (2)
Pot să răspund la atacuri cu argumente (7)
Cânt la un instrument muzical (5)
La şcoală, geometria mi s-a părut mai uşoară decât algebra (3)
Mintea mea caută structuri, regularităţi, secvenţe logice în jur (2)
Recent am scris ceva ce m-a făcut să mă simt mândru sau a fost apreciat de ceilalţi (1)
Week-end-ul ideal este o ieşire în natură (8)
Mă simt bine în mijlocul mulţimii (6)
Cred că aproape orice are o explicaţie raţională (2)
Am un hobby pe care nu-l dezvălui altora (7)
Prefer să-mi petrec timpul liber în natură (4)
Mă interesează progresele din ştiinţă (2)
Sunt foarte bun bucătar (8)
Folosesc frecvent gesturi sau alte forme de limbaj corporal când vorbesc cu alţii (4)
Viaţa mea ar fi mai săracă dacă n-ar fi muzica (5)
Uneori gândesc în concepte clare, abstracte, pe care nu le formulez în cuvinte sau în imagini (2)
Conversaţia mea face apel frecvent la lucruri pe care le-am citit sau le-am auzit (1)
Am câteva scopuri importante în viaţă, la care mă gândesc în mod regulat (7)
În camera mea trebuie să fie o floare (8)
69
Îmi plac sporturile extreme (4)
Însumaţi de câte ori aveţi fiecare număr şi treceţi cifra în dreptul numărului
corespunzător. Scorurile cele mai ridicate indică inteligenţele dvs. predominante.
1____; 2____; 3____; 4____; 5____; 6____; 7____; 8____
Notă: pentru acest exerciţiu inteligenţele au fost numerotate în felul următor:

1. Lingvistică
2. Logico-matematică
3. Vizuală
4. Kinestezică
5. Muzicală
6. Interpersonală
7. Intrapersonală
8. Naturalistă
70
6.3 Fişa de caracterizare psihopedagogică - modele
Fişa de caracterizare psihopedagogică reprezintă un instrument util cadrului didactic

pentru consemnarea, sistematizarea, prezentarea şi organizarea datelor semnificative din diferite
planuri ale personalităţii elevului sau ale mediului de provenienţă/şcolar obţinute prin metode şi
tehnici specifice, în scopul cunoaşterii elevului.
Se vor completa, la alegere, două fişe de caracterizare psiho-pedagogică din cele

prezentate mai jos:
 Model 1 (Pantelimon, Zlate, Verza, 1992, pp. 198-203)

I. Date personale
Numele şi prenumele.............................................................................
Locul şi data naşterii.............................................................................
Domiciliul...............................................................................................
Şcoala şi clasa în care învaţă elevul........................................................
II. Date familiale
1. Ocupaţia şi locul de muncă al părinţilor
tatăl..................................................................................................
mama.................................................................................................
2. Structura şi componenţa familiei
a. Tipul familiei
o normală
o tatăl (mama) decedat
o părinţi despărţiţi
o părinţi vitregi (unul, amândoi)
b. Fraţi (surori) mai mici, mai mari.
Nr. crt. Vârsta Ocupaţia Nr. crt. Vârsta Ocupaţia
1. 1.
2. 2.
3. 3.
4. 4.
71
Alte situaţii.................................................................................................................................... ....................
Alte persoane (rude) apropiate în familie................................................................................................................
3. Atmosfera şi climatul educativ:
o raporturi armonioase, de înţelegere între părinţi şi între părinţi şi copii;
o raporturi punctate de conflicte mici şi trecătoare;
o dezacorduri puternice în familie, conflicte frecvente;
o familie destrămată sau pe cale de destrămare.
4. Condiţii de viaţă şi de muncă ale elevului:
o foarte precare;
o la limită;
o acceptabile;
o bune;
o foarte bune.
5. Influenţe din afara familiei (vecini, prieteni, colegi):
o reduse;
o ample;
o frecvente;
o întâmplătoare.
III. Dezvoltarea fizică şi starea sănătăţii
1. Caracteristici ale dezvoltării fizice................................................
2. Îmbolnăviri:
a) anterioare intrării în şcoală.......................................................
b) pe parcursul şcolarităţii..............................................................
3. Deficienţe, handicapuri (senzoriale, motorii)....................................
IV. Particularităţi ale debutului ciclului şcolar
1. Pregătirea copilului pentru a deveni elev în ciclul respectiv:
a) dezvoltarea motivelor şi intereselor de cunoaştere..............................................................................
b) capacitatea de a efectua acţiuni practice şi mentale.............................................................................
c) capacitatea verbalizării reprezentărilor................................................................................................
d) gradul de independenţă al proceselor intelectuale................................................................................
72
2. Simptomatologii ale conduitei:
o pozitivă, adecvată începerii şcolarităţii ciclului;
o negativă, neadecvată începerii şcolarităţii ciclului.
3. Inserţia în fluxul solicitărilor şcolare
a) Caracteristici favorabile de integrare a copilului în activitatea şcolară a ciclului

respectiv..............................................................................................................................................................
...............................................................................
b) Caracteristici nefavorabile de integrare a copilului în activitatea şcolară a ciclului

respectiv..............................................................................................................................................................
..............................................................................
V. Rezultatele obţinute de elev
1. Rezultate la învăţătură (ca rezultate globale, exprimate în medii anuale la materiile de studiu în fiecare
clasă)................................................................................
2. Cercuri frecventate de elev:
Clasa - Cercul Rezultate
3. Participarea la concursuri şcolare şi extraşcolare:
Clasa – Concursul Rezultate
4. Activitatea independentă a elevului:
o citeşte suplimentar din manual;
o rezolvă probleme în plus;
o citeşte şi alte cărţi;
o alte ocupaţii (plastice, muzicale, sportive, coregrafice)....................
VI. Procesele cognitive şi stilul de muncă intelectuală
1. Caracteristici ale funcţiei sensorio-perceptive:
o predomină modalitatea vizuală de recepţie a informaţiei;
o predomină modalitatea auditivă de recepţie a informaţiei;
o percepţie difuză, superficială a materialului de învăţare;
o percepţie complexă (spirit de observaţie).
2. Nivelul de inteligenţă
Foarte Dezvoltată Mediu dezvoltată Slab dezvoltată Foarte slab

dezvoltată dezvoltată
73
3. Memoria
Foarte Dezvoltată Mediu dezvoltată Slab dezvoltată Foarte slab

dezvoltată dezvoltată
4. Imaginaţia
o Săracă
o Bogată
o Reproductivă
o reproductiv-creativă
o pentru activităţi tehnice
o pentru activităţi literar-artistice
5. Limbajul
- vocabular bogat; - exprimare uşoară şi - vocabular redus; - vocabular foarte

corectă sărac;
-exprimare frumoasă - exprimare greoaie
şi corectă - exprimare incorectă
6.Stilul de muncă:
a) cum lucrează:
o sistematic, ritmic, organizat;
o inegal, cu fluctuaţii, în salturi;
o neglijent, copiază temele de la alţii, aşteaptă să i le facă părinţii;
o mari lacune în cunoştinţe, rămâneri în urmă la învăţătură şi la alte activităţi;
o alte
menţiuni..................................................................................................................... ............
................................................................................................
b) sârguinţa:
Foarte sârguincios De obicei Puţin Nesârguincios
c) autonomie, creativitate:
o inventiv, cu manifestări de creativitate;
o manifestă uneori iniţiativă; independenţă;
o se conformează de regulă modelului, procesează rutinier;
74
o nesigur, dependent, fără iniţiativă;
o alte
caracteristici............................................................................................................... ............
...........................................................
VII. Conduita elevului la lecţii şi în clasă
1. Conduita la lecţie:
o atent, participă activ, cu interes;
o atenţia şi interesul inegale, fluctuante;
o de obicei pasiv, aşteaptă să fie solicitat;
o prezent numai fizic, cu frecvente distrageri.
2. Purtarea în general:
o exemplară, ireproşabilă;
o corectă, cuviincioasă, bună;
o cu abateri comportamentale relativ frecvente dar nu grave;
o abateri comportamentale grave, devianţă
VIII. Conduita în grup, integrarea soacială a elevului
4. Participarea la viaţa de grup:
o mai mult retras, rezervat, izolat, puţin comunicativ;
o participă la activitatea de grup numai dacă este solicitat;
o este în contact cu grupul, se integrează, dar preferă sarcinile executive;
o caută activ contactul cu grupul, sociabil, comunicativ, stabileşte uşor relaţii, vine cu idei şi propuneri;
o activ, sociabil, comunicativ, cu iniţiativă, bun organizator şi animator al grupului.
5. Cum este văzut de colegi:
o bun coleg, sensibil, te înţelegi şi te împrieteneşti uşor cu el;
o bun coleg, săritor la nevoie, te poţi bizui pe el;
o preocupat mai mult de sine, individualist, egoist.
IX. Trăsături de personalitate
Temperamentul:
o puternic, exteriorizat, impulsiv, nestăpânit, inegal, iritabil, uneori agresiv, activ, rezistent la
solicitări, cu tendinţe de dominare a altora;
o exteriorizat, energic, vioi, mobil, echilibrat, uşor adaptabil, vorbăreţ, guraliv, nestatornic;
75
o calm, controlat, reţinut, lent, uneori nepăsător, mai greu adaptabil, rezistent la solicitări
repetitive;
o hipersensibil, interiorizat, retras, nesigur, anxios;
o tip combinat......................................................................................
Emotivitate:
o foarte emotiv, excesiv de timid, emoţiile îi perturbă activitatea;
o emotiv, dar fără reacţii dezadaptative;
o neemotiv, îndrăzneţ.
Dispoziţia afectivă predominantă:
o vesel, optimist;
o mai mult trist, deprimat.
Însuşiri aptitudinale:
o lucrează repede, rezolvă uşor şi corect sarcinile de învăţare;
o rezolvă corect, dar consumă mai mult timp şi investeşte mai multă energie;
o lucrează greoi, cu erori, nu se încadrează în timp.
Trăsături de caracter în devenire:
a) Atitudini faţă de muncă:
o pozitive...............................................................................................
o negative.............................................................................................
b) Atitudini faţă de alţii:
o pozitive.............................................................................................
o negative...........................................................................................
c) Atitudini faţă de sine:
o pozitive.............................................................................................
o negative...........................................................................................
76
 Model 2 (Moraru, M., 2013, pp. 63-64)
Date de identificare :
Numele şi prenumele elevului……………………….
Data şi locul naşterii :………………………………
Domiciliul……………………………………............
Elev în clasa……. Şcoala…...................................
Date medicale :
Boli cronice……………………………………………..
Deficienţe…………………....................………………
Date familiale :
Componenţa familiei …………………….........................
Ocupaţia părinţilor …………………………………………
Condiţii de pregătire.…………………………………........
Climatul socio-afectiv din familie:…………………..........
Date şcolare :
Nivelul reuşitei şcolare (media anuală)…………………………
Obiecte de învăţământ cu rezultate deosebite………...............
Obiecte cu rezultate nesatisfăcătoare………….......................
Motivarea randamentului şcolar …………………….............
Activităti preferate :………………………………………………

Aspiraţii :…………………………………………………………
Integrarea socială :
În şcoală …………………………………………………
În familie ………………………………………………
În grupul de prieteni …………………………………..
Dominantele personalităţii :
Aptitudini :………………………………………………
Interese :…………………………………………………
Trăsături de temperament : ……………………………
Trăsături de personalitate : ……………………………
Concluzii şi recomandări:
77
 Model 3 (adaptare după I. Radu, în Dragu, Niculescu, 2003, pp.88-93)
I. Date personale
Nume……………………………Prenume……………………..
Data şi locul naşterii……………………………………………. Domiciliul…………………………………………
Şcoala şi clasa în care învaţă…………………………………………………………
II. Date familiale
Părinţii Numele Ocupaţia Locul de muncă
Tata
Mama
Fraţi/surori Vârsta Ocupaţia-locul de desfăşurare a activităţii
Marcaţi cu X:
Tip de familie Normală Părinţi despărţiţi Un părinte decedat Ambii părinţi Alte
decedaţi situaţii
Climat Bună Conflicte mici, Dezacord marcant Familie Alte

educativ înţelegere trecătoare între dezorganizată situaţii
(atmosfera în părinţi
familie)
Marcaţi cu X:
Condiţii de viaţă şi de muncă ale elevului Foarte bune Bune Corespunzătoare Necorespunzătoare
78
III. Date medicale
Antecedente semnificative (numiţi-le) :………………………………………………..…………………………
…..…………………………………………………………………………………………………………………
…………………………..………………………………………………………………………………………….
Foarte bună Corespunzătoare Necorespunzătoare vârstei

vârstei
Dezvoltare
fizică
IV. Rezultate şcolare
Clasa I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
Media generală
Clasificat al….
Participarea la Rezultate obţinute

concursuri şcolare.
An şcolar
V. Preocupări în timpul liber
An şcolar Cercuri Ansambluri Ansambluri Altele

artistice sportive
Munca independentă desfăşurată de elev (marcaţi cu X):

Lectura Neselectivă Selectivă Sporadică Sistematică Absentă
Rezolvă Fizică Chimie Matematică Tehnice Informatică

probleme
Preocupări în Arte plastice Muzică Dans Sport Altele

domeniul
79
VI. Dezvoltare psihică
Procese intelectuale:
Inteligenţa: Q.I.(stabilit prin teste psihometrice) =
Foarte bună Bună Slabă Observaţii
GÂNDIREA Judecată
Intelegerea
Esenţializarea
Sistematizarea
Asociativitatea
MEMORIA Predominant
mecanică
Logică
Verbală
Auditivă
Spaţial-vizuală
Kinestezică
LIMBAJUL Vocabular
Exprimare
ATENŢIA Volumul
Distributivitate
Stabilitatea
Mobilitate
VI. Stil de muncă
Sistematic, Organizat, Inegal, Neglijent, În salturi Altele

temeinic, depăşind ritmic, în fluctuant copiază, mari cu
manualul limitele speculează lacune (precizaţi):
manualului
nota
Independenţă, creativitate (marcaţi cu X):
80
Inventiv, Ocazional, are Lucrează mai mult Nu manifestă iniţiativă, independenţă
original, iniţiativă, manifestă stereotip
independenţă
deosebit
VII. Conduita la lecţii

Participarea la lecţii (marcaţi cu X):
Activ tot Interes inegal, Numai când este Inactiv, absent Total dezinteresat
timpul, spontan fluctuant solicitat
Disciplina la ore (marcaţi cu X):

Se încadrează Este disciplinat în Turbulent, distrage şi alţi Fuge de la ore, are preocupări
activ, este condiţii de supraveghere elevi colaterale
receptiv
VIII. Conduita in colectiv
Participarea la viaţa colectivului (marcaţi cu X):
Retras, izolat Se sustrage sarcinilor Execută sarcinile, Bun executant, fără Autoritar, animator,
colective obligat opinie organizator
Apreciat în colectiv ca: (marcaţi cu X)
Bun coleg, Individualist, egoist Preocupat de propria poziţie Apreciat de colegi

atent
Apreciere generală a comportării (marcati cu X):
Cu abateri disciplinare Cu abateri disciplinare Comportare corectă, Comportare deosebită,

grave minore, frecvente cuviincioasă remarcabilă
81
Caracterizarea personalităţii
Firea (marcaţi cu X):
Introvertită: Extravertită: Combinată
închis, rezervat, puţin sociabil deschis, comunicativ, sociabil
Temperamentul predominant (marcaţi cu X):
Sanguin Coleric Melancolic Flegmatic
Dispoziţia afectivă generală (marcaţi cu X):
Realist, Vesel, optimist Visator, romantic Meditativ, Trist, melancolic

practic
însingurat
Echilibru emotiv (marcaţi cu X):
Hiperemotiv, timid Emotiv,fără reacţii de Controlat, stăpânit cu efort Calm, echilibrat

dezadaptare
Trăsături de caracter (precizaţi):
Pozitive……………………………………………………………….…………………………………………………
……………………..………………………………………………………………………..…………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………
Negative…………………………………………………………………………………………………………………
……………………..…………………………………………………………………………………………………….
Completat de student………………………………………………....
Data ……………………………………………………………….…
 Model 4 (Dragu, 2003, în Dragu, Niculescu, 2003, pp. 81-87):
Numele şi prenumele elevului ……………………………………….născut în anul………………..

luna………………….. în localitatea …………………………………Judeţul …………………………….
Domiciliul părinţilor …………………………………………………...........................................................................
………………………………………………………………………..............................................................................
Aparţine şcolii noastre din clasa ……………………………………...........................................................................
A absolvit clasele anterioare la şcolile: …..……………………… ……..…………………………………………
82
I.Date asupra mediului familial
Componenţa familiei
Membrii Numele şi Data Pregătirea Profesiunea Venit Obsv.

familiei prenumele naşterii profesională
Tata
Mama
Copii
Atmosfera în familie (relaţii de familie, regim şi climat educativ).
………………………………………………………………………………………………………………………
………………………
Condiţii de muncă ale elevului ……………………………………………………………...………………………………..

………………..……………………………………………………….……………………………………………
…………………………..……………………………………………………………………………..……………
Proiectele părinţilor privind viitorul copilului……………………………………………………………………..
II. Date medicale semnificative:
1. Antecedente personale: ………

2. Starea generală a sănătăţii:………………
83
III. Date asupra şcolarităţii
1.Situaţia şcolară
Clasa Media OBIECTE CU REZULTATE DEOSEBITE Repetenţie, corigenţie
anuală
2. Succese deosebite la concursuri :………….............................
3. Manifestări în timpul lecţiei (atenţie, receptivitate, participare la discuţii- frecvenţa şi valoarea

intervenţiilor)……………………………………………………………………………………………………………………….…
……………………………………………………………..……………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………..………………………………
4. Modul de pregătire a lecţiilor (cu regularitate, din proprie initiaţivă, prin efort propriu, ajutat
etc.)………………………………………………………………………………………………………………………
……………..……………………………………………………………………….……………………………………
………………………………….……………………………………………………………………….
5. Factorii explicativi ai succesului şi insuccesului (aptitudini, sârguinţă, interes, deprinderi de muncă, lacune în
pregătirea şcolară, aspiraţii profesionale, stare de sănătate, condiţii de mediu
etc.)………………………………………………………………….…………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………….………
IV. Integrarea socială a elevului
1. Conduita în familie:
a) faţă de părinţi (ascultare, ataşament, independenţă, nesupunere etc.)……………………………………………….
b) relaţiile cu fraţii (ocrotire, înțelegere, dominare, etc.)……………………………..………………………………...
c) participarea la activitatea familiei…………….............................................................................……………………

............................................................................………………………………………………………………………..
………………………………………………………………………..………………………………………………….
2. Conduita în şcoală:
a) relaţiile elev-profesor (disciplinat, politicos, docil, rezervat, impertinent etc.)…………………………………….
…………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………
b) relaţiile cu colegii (solidaritate, colegialitate, prietenie, rezervă,tendinţă de dominare, supunere, egoism, apreciere,
influenţa lui asupra colectivului etc.): ……………………………..…………. ………………………………………..
………………………………………………………………………..…………………………………………………
……………………..……………………………………………………………………….……………………………
3.Conduita în grupul de prieteni …………………………………………..…………………………………………...
84
V. Caracteristicile personalităţii
1. Procese intelectuale (nivel de dezvoltare intelectuală, atenţie, memorie, gândire, imaginaţie, limbaj etc.):……….
…………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………….
2. Trăsături de afectivitate (sensibilitate, timiditate, echilibru emoţional, reacţii faţă de succes şi insucces etc.)
…………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………..
3. Aptitudini, interese, aspiratii, evidenţiate prin:

a) activităţi şcolare: ………………………………………………………………………………………….………..
…………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………
b) preocupările din timpul liber: ………………………………………………………………………………………..
……………………………………………………………………….…………………………………………………
…………………….……………………………………………………………………….……………………………
………………………………………………….……………………………………………………………………….
4. Trăsături de temperament:
a) energie (capacitate de efort, rezistenţă la oboseală), mobilitate (ritm de activitate, adaptare la situaţii noi) şi
echilibru psihic (stăpânire de sine, impulsivitate) :………………………………………………...................................
…………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………..
b)introversiune (închis, retras) - extraversiune (deschis, sociabil):
………………………………………………………………………..…………………………………………………
……………………..………………………………………………………………………..…………………………
……………………………………………..………………………………………………………………………..
5. Trăsături de voinţă şi caracter:
a) atitudine faţă de muncă (conştiinciozitate, sârguinţă, disciplină, iniţiativă,

perseverenţă)……………………………………………………………………………………………………………
………………………..…………………………………………………………………………………………………
b) atitudine faţă de societate şi oameni (comportare civilizată, solicitudine, ataşament faţă de colectiv, onestitate
etc.):
……………………………………………………………………….…………………………………………………
…………………….……………………………………………………………………….……………………………
………………………………………….
85
c) atitudine faţă de sine (demnitate, modestie, spirit autocritic):
………………………………………………………………………..…………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………….
VI. Aprecieri de ansamblu
1.Pregătirea elevului raportată la atitudini, starea de sănătate şi condiţii de muncă:………………………………..
…………………………………………………………………………………………………………………………...
2.Gradul de maturizare psihică (intelectuală, afectivă, temperamentală)
……………………………………………………………………….……………………………………………………………………….…………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………………….…………………………………….
VII. Recomandări psiho-pedagogice
1.Acţiuni în şcoală pentru corectarea unor aspecte deficitare (disciplinarea gândirii, echilibrarea emotivă,
corectarea unor comportamente deficitare etc) :
………………………………………………………………………..………………………………………………………………………..………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………………….…………………………………….
2. Acţiuni de colaborare cu familia (îndrumări speciale date părinţilor, reglementarea regimului de viaţă al
elevului):……………………………………………………………..…………………………………………………
……………………..…………………………………………………………………….………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………..
3. Acţiuni pregătitoare în vederea orientării spre cercuri de elevi, cultivarea talentelor deosebite, orientarea
lecturii, cultivarea anumitor deprinderi, atenţie deosebită la unele materii etc.)………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………..…
…………………………………………………………………………………………………………………………..
4. Recomandări pentru orientarea şcolară şi profesională în funcţie de aspiraţiile elevului şi dorinţele

părinţilor:…………………………………………………………………………………………..…………………...…
………………………………………………………………………………………………………………………….
 Model 5 (Fişă de caracterizare psiho-pedagogică furnizată de către Centrul Judeţean

de Resurse şi Asistenţă Educaţională Constanţa şi avizată de Inspectoratul Şcolar
Judeţean Constanţa)
NUMELE ŞI PRENUMELE ELEVULUI...........................................

DATA ŞI LOCUL NAŞTERII..............................................................
DOMICILIUL PĂRINŢILOR.............................................................
86
STRUCTURA FAMILIEI ŞI MEDIUL FAMILIAL
Membrii Numele şi Anul Pregătirea Profesia- Locul de

familiei prenumele naşterii şcolară funcţia muncă
Tata
Mama
Fraţi-
surori
Tipul de familie Clasa a V-a Clasa a VI-a Clasa aVII-a Clasa aVIII-a
Ambii părinţi
Părinţi despărţiţi
Un părinte decedat
Alte situaţii
Atmosfera în familie Clasa a V-a Clasa a VI-a Clasa aVII-a Clasa aVIII-a
Bună înţelegere
Conflicte trecătoare
Dezacord marcant
Alte situaţii
Condiţii de viaţă Clasa a V-a Clasa a VI-a Clasa aVII-a Clasa aVIII-a
Foarte bune
Bune
Corespunzătoare
Necorespunzătoare
STAREA DE SĂNĂTATE
a) Afecţiuni ereditare..........................................................................................................
b) Menţiuni medicale cu importanţă pentru procesul de
învăţământ..........................................................................................................................
c) Dezvoltarea fizică................................................................................................................
Calitatea Clasa a V-a Clasa a VI-a Clasa aVII-a Clasa aVIII-a

dezvoltării fizice
Armonioasă
Bună
Deficitară
REPERE PSIHOPEDAGOGICE
ŞCOLARITATEA
Rezultate la activităţi Clasa a Clasa a Clasa Clasa

şcolare şi extraşcolare V-a VI-a aVII-a aVIII-a
Discipline cu rezultate bune
Discipline cu rezultate
modeste
Dificultăţi: corigenţe,
absenteism, abandon şcolar
Succese deosebite
(olimpiade, cercuri,
87
concursuri)
CARACTERISTICILE PERSONALITĂŢII
Aspecte urmărite Clasa a Clasa a Clasa Clasa
V-a VI-a aVII-a aVIII-a
Capacitatea de muncă (mare, medie, redusă)
Stilul de muncă (activ, sistematic, creativ, inegal-fluctuant,
neglijent, speculant, haotic)
Echilibrul emoţional (hiperemotiv, timid, controlat cu
efort, calm, echilibrat, irascibil, instabil)
Comportamentul în familie, faţă de părinţi (respect,
ataşament, docilitate, dependenţă, independenţă)
Comportamentul în şcoală, în activităţile didactice
(disciplinat, receptiv, politicos, maleabil, cooperant,
independent, destabilizant, neparticipativ, dezinteresat)
Comportamentul în grupul de colegi (bun coleg, retras,
fără opinie, apreciat pentru poziţia în clasă, autoritar, bun
organizator, se sustrage de la sarcini, participă din obligaţie,
izolat, lipsit de iniţiativă, individualist, egoist)
Temperamentul
(introvertit, închis, rezervat, puţin sociabil)
(extravertit, deschis, comunicativ, sociabil)
(ambivert, combinaţii de trăsături ale celor două tipuri
anterioare, manifestate situaţional)
Trăsături dominante de caracter (cinste, bunătate,
loialitate, ataşament, ipocrizie, perfidie, răutate, sfidare,
ironie, indiferenţă, sârguinţă, seriozitate, iniţiativă, exigenţă,
lene, nepăsare, neglijenţă, demnitate, spirit autocritic,
modestie, curaj, îngâmfare, aroganţă, lăudăroşenie)
Alte constatări-observaţii asupra elevului (evenimente deosebite survenite în cadrul şcolii sau în viaţa personală:
conflicte majore, accidente, abuz, alte situaţii ce pot influenţa evoluţia elevului)
...........................................................................................................................................................................................
Completarea fişei a fost realizată de:
Numele şi prenumele cadrului didactic....................................................
Semnătura................................................................................................
88
6.4 Tehnicile sociometrice - sunt utilizate pentru studierea colectivelor de elevi,
investigaţi ca grupuri cu structură proprie. Aceste metode vizează investigarea naturii,
configuraţiei şi intensităţii relaţiilor interpersonale din cadrul unui grup precum şi a fenomenelor
care apar pe baza acestora: de comunicare, de colaborare, de influenţare, etc.
În cadrul tehnicilor sociometrice sunt incluse: testul sociometric, matricea sociometrică
sau sociomatricea, indicii sociometrici, sociograma (individuală şi colectivă) etc.
 Testul sociometric – indicator al relaţiilor în cadrul clasei de elevi

Cercetarea sociometrică începe prin utilizarea testului sociometric. Prin intermediul
utilizării acestuia se pot obţine date referitoare la relaţiile preferenţiale din cadrul grupului
precum şi la stadiul concret de structurare al acestora.
Testul sociometric cuprinde câteva întrebări (itemi) despre preferinţele, respingerile,
atitudinea neutră a membrilor unui grup.
Model de test sociometric:

Numele şi prenumele............. Clasa..........................Data.......................
I. Numeşte-i, în ordinea importanţei, pe trei dintre colegii tăi cu care ai dori să-ţi
pregăteşti lecţiile. De ce?
II. Numeşte-i, în ordinea importanţei, pe trei dintre colegii tăi cu care nu ai dori să-ţi
pregăteşti lecţiile. De ce?
III. Numeşte-i, în ordinea importanţei, pe trei dintre colegii tăi cu care ai dori să-ţi
petreci timpul liber. De ce?
IV. Numeşte-i, în ordinea importanţei, pe trei dintre colegii tăi cu care nu ai dori să-ţi
petreci timpul liber. De ce?
sau
Nume şi prenume…………………………
Data…………..
Dacă ai avea de făcut o lucrare împreună cu un coleg, pe care l-ai alege?
1..……………………………..…
2…………………………………
3..………………………………..
Dacă ai avea de făcut o lucrare cu un coleg, cu care nu ai vrea să lucrezi?
1…………………………………
2…………………………………
3.…………………………………
89
Matricea sociometrică sau sociomatricea este o tehnică de prelucrare a datelor obţinute
prin testul sociometric. Se prezintă sub forma unui tabel cu dublă intrare, în care sunt introduşi,
cu iniţiale şi în ordine alfabetică, atât pe orizontală cât şi pe verticală, subiecţii testaţi. În dreptul
fiecărui subiect (pe orizontală) se notează cu semne (+, - sau culori diferite) alegerile şi
respingerile. Pe baza acestor date empirice se pot calcula apoi o serie de indici sociometrici, cum
ar fi: poziţia sociometrică a fiecărui subiect, statutul sociometric, coeziunea grupului etc.
Sub. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
10
11
Ab
Va
Rb
Vr
Is
Ab- alegeri brute

Va- valoarea alegerilor
Rb- respingeri brute
Vr- valoarea respingerilor
Is- indice de status
90
 Indicele sociometric permite efectuarea de aprecieri referitoare la poziţia ocupată de
un anumit membru al grupului din perspectiva atitudini faţă de colectiv, respectiv a
expansiunii sociale şi a atitudinii colectivului faţă de el, respectiv a incluziunii
sociale. Calculul incelui sociometric se realizează după următoarea formulă:
n
I= , unde n este reprezentat de numărul alegerilor primite de subiectul
N-1
respectiv, iar N numărul total al membrilor grupului.
Calculul indicelui de coeziune se calculează după formula:
R●q
Ic =
U●p
k
unde p =
N- 1, iar q = 1-p.
 Sociograma
Datele obţinute în urma realizării matricei sociometrice şi a calculării indicilor mai sus
prezentaţi sunt transpuse în sociograme, care redau grafic relaţiile în cadrul grupului. Aceste
sociograme pot fi individuale sau colective.
Informaţiile obţinute prin tehnicile sociometrice sunt deosebit de utile cadrului didactic,
în scopul orientării pozitive a relaţiilor interpersonale din cadrul clasei de elevi.
Observaţie: se va aplica testul sociometric la una din clasele de elevi; datele obţinute
vor fi introduse în matricea sociometrică, conform modelului prezentat.
91
7. Activităţi instructiv-educative proiectate şi susţinute de studenţii practicanţi
7.1 Planificarea activităţilor susţinute de studenţi
Nr. Felul lecţiei Disciplina Şcoala/ Liceul Clasa Data

Crt.
1. Lecţie de probă 1
2. Lecţie de probă 2
3. Lecţie finală
7.2 Elaborarea de proiecte didactice
Proiectul de lecţie, conceput ca document administrativ de către profesor, cuprinde

descrierea componentelor curriculare în interdependenţă – obiective, conţinuturi, strategii
didactice, evaluare, timp didactic, oferind o viziune unitară asupra lecţiei (Anexa 5, Anexa 6).
Designul lecţiei are efecte pozitive la nivelul realizării activităţii didactice propriu-zise.
Orientează atât activitatea profesorului, cât şi pe cea a elevilor.
Structura proiectului de lecţie:
Partea introductivă:
Data:
Clasa:
Profesor:
Disciplina:
Subiectul lecţiei:
Tipul de lecţie:
Competenţe generale:
Competenţe specifice;
Competenţe derivate (obiective operaţionale):
Metode şi procedee didactice:
Mijloace de învăţământ:
Modalităţi de organizare a activităţii cu elevii:
92
Bibliografie:
Descrierea desfăşurării lecţiei:
Momentele T Cd Elemente esenţiale de conţinut MMM Evaluare

lecţiei
(metode,
mijloace,
modalităţi
de
organizare
a
activităţii
cu elevii)
T – durata
Cd – competenţe derivate (operaţionale)
MMM – metode, mijloace, modalităţi de organizare a activităţii elevilor
Ev. – evaluare
7.2.1 Proiect de lecţie de probă 1
Vor fi consemnate elementele semnificative ale proiectului de lecţie de probă 1:

Clasa:
Profesor:
Disciplina:
Subiectul lecţiei:
Tipul de lecţie:
Competenţe specifice:
93
Mijloce de învăţământ:
Proiectul de lecţie în întregime va fi avizat de către profesorul mentor şi prezentat la

colocviu împreună cu Caietul de practică pedagogică.
7.2.2 Proiect de lecţie de probă 2
Vor fi consemnate elementele semnificative ale proiectului de lecţie de probă 2:

Clasa:
Profesor:
Disciplina:
Subiectul lecţiei:
Tipul de lecţie:


colocviu împreună cu caietul de practică pedagogică.
94
7.2.3 Proiect de lecţie finală
Vor fi consemnate elementele semnificative ale proiectelor de lecţie finală:

Clasa:
Profesor:
Disciplina:
Subiectul lecţiei:
Tipul de lecţie:


colocviu împreună cu caietul de practică pedagogică.
95
7.3 Fişă de analiză a unui proiect didactic
Fişa de analiză a proiectului didactic are ca obiectiv formarea gândirii pedagogice, prin
analiza tipului de strategie proiectat şi a corelaţiilor dintre componentele strategiei.
Utilizaţi fişa de mai jos pentru a analiza proiectul didactic(Pălăşan, Voinea, 2012, p.
16).
Disciplina ............
Unitatea de învăţare/ lecţia ............
Clasa .........
Descrierea criteriului FB B S Observaţii/

comentarii
1. Corelaţia unitate de învăţare – lecţie – competenţe specifice –

obiective operaţionale
2. Corelaţia tipul de lecţie – obiective – strategia de instruire
3. Strategia de instruire (corelaţia metode – mijloace de învăţare

– forme de organizare a elevilor)
4. Strategia de evaluare (corelaţia formă de evaluare – metode de

evaluare – tehnici de evaluare)
5. Coerenţa şi consistenţa logică şi pedagogică (respectarea

succesiunii logice şi pedagogice a evenimentelor didactice, a
principiilor didactice)
6. Creativitatea didactică
Concluzii ................................................................................................
Data: Semnătura mentorului: Semnătura studentului:
96
8. Alte activităţi - Activităţi de relaţionare cu părinţii
 Model planificare şedinţe cu părinţii (Prof. Mihai D., Centrul Şcolar de Educaţie
Incluzivă, nr. 2, Comăneşti, Bacău, cls. a III-a)
Semestrul I Data
Teme activităţi
Analiza Regulamentului de ordine interioară: structura anului şcolar, orarul clasei, Septembrie
activităţile obligatorii.
Probleme organizatorice: necesarul de rechizite, achiziţionarea de manuale auxiliare,
uniforma şcolară etc.
Consultanţă părinţi: probleme de sănătate, posibilităţi de sprijin
Dezbatere: Programul de muncă al şcolarului Octombrie

Vor fi analizate aspecte precum: efectele unui program de viaţă dezordonat, stabilirea unui
program eficient de odihnă şi învăţare etc.
Dezbatere: Şcoala şi familia Noiembrie

Rolul părinţilor în obţinerea succesului şcolar. Prezentarea lucrării: “Cum şi cât trebuie să
ne ajutăm copiii la teme?”
Propuneri de activităţi extraşcolare
Pregătirea serbării de Crăciun Dezbatere: Succesul şi insuccesul şcolar – analiza situaţiei la Decembrie
învăţătură pe semestrul I – cauze, remedii, stabilirea unui program de recuperare şi
remediere pentru sem. al II-lea
Dezbatere: Succesul şi insuccesul şcolar – analiza situaţiei la învăţătură pe semestrul I – Ianuarie

cauze, remedii, stabilirea unui program de recuperare şi remediere pentru sem. al II-lea
97
 CHESTIONAR PENTRU PĂRINŢI (Ministerul Educaţiei şi Cercetării, UNICEF,
2006)
1. Spuneţi cel puţin un lucru nou pe care l-aţi descoperit la copilul dvs.
........................................................................................................................…………..
........................................................................................................................…………..
2. Care este cel mai greu lucru în a fi copil?
.......................................................................................................................…………..
........................................................................................................................…………..
3. Cât timp petreceţi zilnic cu copilul/copiii dvs.?
...............................................................................................................………………...
4. Care sunt cele mai frecvente cauze ale discuţiilor în contradictoriu cu copilul/copiii dvs.?
a. vestimentaţie
b. limbaj
c. anturaj (prieteni)
d. timp liber
e. şcoala
f. bani
g. altele. Care?…..................................................................................................................................................……..
…............................................................................................................…………………………………………………….
5. Cum procedaţi atunci când copilul/copiii dvs. încalcă regulile?
...............................................................................................................………………....................................................
...............................................................................................................………………....................................................
...............................................................................................................………………....................................................
6. Enumeraţi câteva recomandări pe care le-aţi făcut copilului/copiilor dvs. în legătură cu un stil de viaţă sănătos.
...............................................................................................................………………....................................................
...............................................................................................................………………....................................................
..............................................................................................................……………………………………………………..
7.a. Ce-i place copilului dvs. să facă în timpul liber?
...............................................................................................................………………...................................................
...............................................................................................................……………….....................................................
...............................................................................................................…………………………………………………….
7.b. Alegeţi una dintre preocupările de mai sus pe care aţi încuraja-o.
...............................................................................................................………………..................................................
8. Care sunt activităţile familiale pe care aţi dori să le facă mai bine copilul/copiii dvs.?
...............................................................................................................………………..................................................
...............................................................................................................………………..................................................
 Chestionar pentru părinţi (MECT, 2008, p. 78):
1. Care este gradul de rudenie cu copilul?

2. Din câte persoane este formată familia dumneavoastră?
3. Al câtelea este copilul în ordinea naşterilor?
4. Vă rugăm să ne oferiţi câteva informaţii despre fiecare membru al familiei dumneavoastră, în funcţie de gradul
de rudenie cu copilul, conform exemplului.
Nr. Crt. Grad de rudenie cu Sex Vârsta Ocupaţie Studii Etnie/naţionalitate
98
copilul
5. Câte ore stă în medie copilul acasă într-o zi lucrătoare?

6. Care dintre părinţi se ocupă mai mult de educaţia copilului?
7. Mai sunt şi alte persoane care se ocupă de educaţia copilului? Cine anume?
8. Cum puteţi caracteriza relaţia copilului cu fiecare dintre fraţi?
9. Faceţi des observaţii copilului dv.? Ce vă nemultumeşte cel mai des?
10. Cum procedaţi atunci când copilul greşeşte?
11. Vă supăraţi atunci când copilul vă contrazice?
12. Cedaţi uşor în faţa insistenţelor copilului atunci când el solicită ceva cu care nu sunteţi de acord?
13. Consideraţi benefică exigenţa în educaţia copilului dv.?
14. Vă înţelegeţi cu soţul/soţia în privinţa pedepselor şi recompenselor?
15. De care dintre părinţii/persoanele care îl îngrijesc este copilul mai ataşat?
16. Care dintre membrii familiei este mai autoritar cu copilul?
17. Care sunt activităţile din afara grădiniţei/şcolii la care copilul participă cu sprijinul dumneavoastră?
18. În ce situaţii povesteşte copilul despre activitatea de la grădiniţă/şcoală?
19. Care sunt aşteptările dv. faţă de copil în acest an?
20. Cum consideraţi că s-a integrat copilul dv. în grădiniţă/şcoală? Familia este mulţumită de el?
99
9. Educaţia incluzivă- activităţi pentru elevii cu cerinţe educative speciale (CES)
Educaţia incluzivă este o orientare care presupune o schimbare a modalităţilor de tratare

a problemelor educaţionale, bazată pe considerentul că modificările în metodologie şi organizare,
aduse pentru a răspunde elevilor cu cerinţe educaţionale speciale, sunt benefice pentru toţi copiii.
Într-adevăr, copiii cu nevoi speciale devin factorul stimulator care încurajează dezvoltarea,
pentru crearea unui mediu de învăţământ mai cuprinzător. Educaţia incluzivă încearcă să se
adreseze nevoilor de învăţare ale tuturor copiilor, tinerilor şi adulţilor, concentrându-se în special
asupra nevoilor celor vulnerabili la marginalizare şi excludere şi a celor afectaţi de stereotipiile şi
prejudecăţile cadrelor didactice din învăţământul de masă.
Termenul de cerinţe educative speciale (CES) s-a încetăţenit în ultimii ani şi a dobândit o
largă circulaţie. Educaţia specială este forma adaptată de pregătire şcolară şi asistenţă complexă
(medicală, educaţională, socială, culturală) destinată persoanelor care nu reuşesc să atingă
temporar sau pe toată durata şcolarizării nivelurile instructiv-educative corespunzătoare vârstei,
cerute de învăţământul tradiţional. Educaţia şcolară a copiilor cu cerinţe educative speciale
trebuie să corespundă nevoilor de dezvoltare a copiilor, prin evaluarea adecvată a potenţialului
de învăţare/dezvoltare şi prin asigurarea reabilitării - recuperării şi compensării deficienţelor ori
tulburărilor, dificultăţilor de învăţare. Integrarea şcolară structurează un proces de adaptare a
copilului la cerinţele şcolii pe care o urmează, de stabilire a unor raporturi afective pozitive cu
membrii grupului şcolar şi de desfăşurare cu succes a activităţilor şcolare. Asimilarea de către
copil a statusului de elev este rezultatul unor modificări interne în echilibrul dintre anumite
dominante de personalitate cu consecinţe în planul acţiunii sale.
Adaptarea curriculară face referire la corelarea conţinuturilor componentelor
curriculumului naţional cu posibilităţile elevului cu cerinţe educative speciale, din perspectiva
finalităţilor procesului de adaptare şi de integrare şcolară şi socială a acestuia. Aceasta se
realizează de către cadrele didactice de sprijin/itinerante împreună cu cadrul didactic de la clasă
prin eliminare, substituire sau adăugare de conţinuturi în concordanţă cu obiectivele şi
finalităţile propuse prin planul de intervenţie personalizat.
Incluziunea este procesul de pregătire a unităţilor de învăţământ pentru a cuprinde în
procesul de educaţie toţi membrii comunităţii, indiferent de caracteristicile, dezavantajele sau
dificultăţile acestora. Educaţia incluzivă reprezintă un proces permanent de îmbunătăţire a
instituţiei şcolare, având ca scop utilizarea resurselor existente, mai ales a resurselor umane,
pentru a susţine participarea la procesul de învăţământ a tuturor persoanelor din cadrul unei
comunităţi.
Şcoala incluzivă este privită ca unitate de învăţământ în care se asigură o educaţie pentru
toţi copiii şi reprezintă mijlocul cel mai eficient de combatere a atitudinilor de discriminare.
Copiii din aceste unităţi de învăţământ beneficiază de toate drepturile şi serviciile sociale şi
educaţionale conform principiului "resursa urmează copilul" – conform HG. 1251/2005, privind
unele măsuri de îmbunătăţire a activităţii de învăţare, instruire, compensare, recuperare şi
protecţie specială a copiilor/elevilor/tinerilor cu cerinţe educative speciale din cadrul sistemului
de învăţământ special şi special integrat, publicată în M.Of. nr. 977 din 3 noiembrie 2005.
Cu referire la tematica educaţiei incluzive este necesar să abordăm şi problema
dificultăţilor de învăţare şi a clasificării acestora. Problematica dificultăţilor de învăţare este o
nouă perspectivă a educaţiei speciale (Vrăsmaş,T., 2001). Principalele tulburări întâlnite în mod
frecvent la elevii cu deficienţe de învăţare sunt următoarele:
 Deficienţe de atenţie: datorită acestora elevii nu se pot concentra asupra lecţiei;
100
 Deficienţe de motricitate generală şi fină: elevii întâmpină dificultăţi de coordonare
spaţială a motricităţii;
 Dificultăţi în prelucrarea informaţiilor perceptive auditive şi vizuale: mulţi elevi au
greutăţi de recunoaştere a sunetelor limbii, dar recunosc uşor literele şi cuvintele
scrise;
 Lipsuri în dezvoltarea unor strategii cognitive de învăţare: unii elevi sunt incapabili
să-şi organizeze activitatea de studiu şi sunt lipsiţi de un stil propiu de învăţare;
 Tulburări ale limbajului oral: sunt legate de recepţie, nedezvoltarea vocabularului,
slaba componentă lingvistică şi prezenţa deficienţelor de limbaj;
 Dificultăţi de citire: principalele greutăţi sunt legate de recunoaşterea, decodificarea şi
înţelegerea cuvintelor citite;
 Dificultăţi de scriere: sunt manifestate prin greutăţi în realizarea unor sarcini ce
solicită activităţi de scris;
 Dificultăţi în realizarea activităţilor matematice: concretizate prin slaba însuşire a
simbolurilor şi calculul matematic, precum şi a noţiunilor spaţiale şi temporale
folosite la această disciplină.
Domeniul rezolvării dificultăţilor de învăţare este domeniul satisfacerii nevoilor speciale
de educaţie. Considerarea soluţiilor la dificultăţile de învăţare a tuturor copiilor constituie
câmpul pedagogiei incluzive (Vrăsmaş, T, 2001).
Principiile evaluării persoanei cu cerinţe educaţionale speciale sunt:
a) evaluarea trebuie să fie subordonată interesului major al persoanei - creşterea nivelului
de „funcţionalitate”, de implicare activă în planul vieţii, individuale şi sociale;
b) evaluarea trebuie axată pe potenţialul de dezvoltare al individului;
c) evaluarea necesită o abordare complexă şi completă;
d) evaluarea trebuie să fie unitară, să urmărească şi să opereze cu aceleaşi obiective,
criterii, metodologii, pentru toţi copiii;
e) evaluarea trebuie să aibă un caracter multidimensional;
f) evaluarea presupune o muncă în echipă, cu participarea activă şi responsabilizarea
tuturor specialiştilor implicaţi (psihologi, medici, pedagogi, profesori, educatori,
sociologi, asistenţi sociali, logopezi etc.);
g) evaluarea se bazează pe un parteneriat autentic cu beneficiarii direcţi ai acestei
activităţi: copilul şi persoanele care îl au în ocrotire şi instruire.
Ceea ce îi deosebeşte pe toţi elevii cu dificultăţi de învăţare este caracterul unic al
deficienţei. Dacă este adevărat ca aceşti elevi pot fi grupaţi după caracteristici comune, bazate pe
cerinţele educative speciale, este la fel de adevărat că fiecare elev nu se încadrează perfect într-o
anumită categorie. De exemplu, elevii care au o deficienţă mintală nu au cu toţii aceleaşi
aptitudini intelectuale, deficienţii auditiv nu au toţi aceeaşi incapacitate, la fel ca şi deficienţii de
vedere, iar elevii surzi nu au toţi aceleaşi aptitudini şi cerinţe educative speciale. În afara de asta,
diferenţele ce se remarcă de obicei la majoritatea elevilor cu cerinţe educaţionale speciale
(C.E.S.) sunt atât de mari, încât profesorii cu greu pot stabili criterii ferme pentru fiecare
categorie de dificultăţi “clasice”.
101
Instrumentele pentru evaluare copiilor cu CES vizează1:
1.2.2.1. Psihomotricitatea
A. Achiziţia abilităţilor perceptiv – motrice
A1.1. Motricitatea globală
A1.2. Motricitatea fină
B. Conduite perceptiv - motrice
B1. Schema corporală şi lateralitatea
B.2. Orientarea – organizarea – structurarea spaţio – temporală
1.2.2.2. Percepţia vizuală

Elevii cu dificultăţi de învăţare a cititului prezintă tulburări în trei domenii distincte:
 discriminare vizuală
 ordine vizuală
 memorie vizuală
1.2.2.3. Percepţia auditivă

 Tulburările de percepţie auditivă
 Memoria auditivă
1.2.2.4. Limbajul
Prin formă, limbajul are următoarele trei componente:
 fonologia: sunetele şi secvenţele de sunete permise de limbaj.
 morfologia: cea mai mică unitate cu semnificaţie lingvistică, de la rădăcină, până la
inflexiunile de pronunţie ce pot modifica semnificaţia. De exemplu, termenul
antecameră este format din rădăcina cameră şi prefixul ante;
 sintaxa: regulile ce guvernează ordinea cuvintelor şi construcţia frazelor.
1.2.2.5. Dezvoltarea intelectuală

Particularităţile procesului cognitiv ale elevilor cu dificultăţi de învăţare:
a) Percepţia confuză
b) Aptitudini parţiale de rezolvare a problemelor
c) Slabe aptitudini verbale
d) Relaţiile spaţiale
e) Instabilitatea perceptivă
f) Necesitatea preciziei
g) Comportamentul impulsiv
h) Lipsa de reflecţie
i) Aptitudini de planificare
j) Atitudine pasivă privind învăţarea
k) Înţelegerea raporturilor
I) Lipsa de evaluare a ipotezelor
1
Ordinul 6552/2011 pentru aprobarea Metodologiei privind evaluarea şi asistenţa psihoeducaţională, orientarea
şcolară şi orientarea profesională a copiilor, elevilor şi tinerilor cu cerinţe educaţionale speciale.
102
m) Gândirea logică
n) Comunicarea egocentrică
o) Răspunsuri prin tatonări
p) Eficienţa transferului vizual
r) Dificultăţi de discriminare figură – fond
s) Lipsa generalizărilor
t) Memorie mediocră
u) Lipsa de cunoştinţe generale
1.2.2.6. Factori sociali şi personali

 Imaginea de sine
 Comportamentul
103
9.1. FIŞĂ PRIVIND TRASEUL EDUCAŢIONAL PENTRU UN ELEV CU
CERINŢE EDUCATIVE SPECIALE (CES)
Nume……………………………..Prenume…………………………………Vârstă
Grădiniţa………….Şcoala……………………………Grupa-Clasa……………….
Adresa…………………………………………………………………………………
Promovat: da/nu….......................................................................................................
Programe educaţionale la vârsta preşcolară (grădiniţă, centre de zi cu componentă educaţională

ş.a.) Se vor preciza denumirea instituţiei, tipul programului rezultatele obţinute ş.a.......................
............................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................
Pregătirea şcolară. Se vor preciza: denumirea instituţiei, tipul de şcolarizare, rezultatele obţinute,
progresul şcolar,etc............................................................................................................................
............................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................
............................................................................
Activităţi (inclusiv extraşcolare) de sprijin anterior şi prezente.......................................................
............................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................
Aprecieri asupra comportamentului în timpul activităţilor şcolare anterioare şi
prezente..............................................................................................................................................
............................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................
I. Atenţia
............................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................
II. Motivaţia pentru învăţare
............................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................
III. Receptivitatea în învăţare
............................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................
IV. Participare şi implicare (în diferite activităţi şi tipuri de şcolarizare)
............................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................
V. Relaţiile sociale reciproce (cu colegii, cu profesorii, cu personalul auxiliar din şcoală)
............................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................
VI. Nivelul de adaptare la cerinţele activităţilor şcolare
104
............................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................
VII. Aprecieri asupra modului de pregătire a lecţiilor elevului (cu sprijin/fără sprijin)
............................................................................................................................................................
VIII. Comportamentul în afara şcolii
............................................................................................................................................................
Recomandări pentru forme de şcolarizare a copilului (se bifează)
o Grădiniţă
o Grădiniţă specială
o Şcoală generală publică
o Şcoală generală specială (Centru de educaţie incluzivă)
o Şcolarizare la domiciliu
o Şcoală generală publică cu profesor de sprijin
o Şcoală generală publică cu curriculum adaptat
o Frecvenţă şcolară redusă în grupă sau clasă specială compactă în şcoală generală
o Terapia tulburărilor de limbaj
o Consiliere psihologică
o Cultură fizică medicală (kinetoterapie)
o Alte servicii/ programe educaţionale
......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................
.......................................................................................
Data completării:
Învăţător/Profesor diriginte
Director,
105
10. Norme privind etica profesională în cariera didactică
Conform Codului de etică pentru învăţământul preuniversitar2 “personalul din sistemul

de învăţământ preuniversitar de stat, responsabil cu instruirea şi educaţia (cadrele didactice),
trebuie să îşi desfăşoare activitatea profesională în conformitate cu următoarele valori şi
principii:
a. imparţialitate, independenţă şi obiectivitate;
b. responsabilitate morală, socială şi profesională;
c. integritate morală şi profesională;
d. confidenţialitate;
e. activitate în interesul public;
f. respectarea legislaţiei generale şi a celei specifice domeniului;
g. respectarea autonomiei personale;
h. onestitate şi corectitudine intelectuală;
i. respect şi toleranţă;
j. autoexigenţă în exercitarea profesiei;
k. interes şi responsabilitate în raport cu propria formare profesională;
l. implicarea în democratizarea societăţii, în creşterea calităţii activităţii didactice şi
a prestigiului unităţii/ instituţiei de învăţământ preuniversitar, precum şi a
specialităţii/ domeniului în care lucrează;
m. respingerea conduitelor didactice inadecvate.”
Normele de conduită pe care trebuie să le respecte cadrele didactice în relaţiile cu elevii
au în vedere:
(1) Ocrotirea sănătăţii fizice, psihice şi morale a elevilor prin:
a) supravegherea permanentă a acestora pe tot parcursul activităţilor în şcoală cât şi
în cadrul celor organizate de unitatea şcolară în afara acesteia;
b) interzicerea agresiunilor fizice şi tratamentelor umilitoare, sub orice formă, asupra
elevilor;
c) asigurarea protecţiei fiecărui elev, prin denunţarea formelor de violenţă fizică
exercitate asupra acestora, a oricărei forme de discriminare, abuz, neglijenţă sau
de exploatare a elevilor;
d) excluderea oricăror forme de abuz sexual, emoţional sau spiritual;
e) interzicerea hărţuirii sexuale şi a relaţiilor sexuale cu elevii, inclusiv a celor
consensuale.
(2) Responsabilitate în vederea atingerii de către elevi a standardelor de performanţă
prevăzute de documentele şcolare.
(3) Respectarea principiilor docimologice.
(4) Interzicerea oricăror activităţi care generează corupţie:
a) fraudarea examenelor de orice tip contra bani, obiecte, servicii etc;
b) solicitarea de către personalul didactic a unor sume de bani sau cadouri în vederea
obţinerii de către elevi a unor rezultate şcolare incorecte;
c) traficul de influenţă şi favoritismul în procesul de evaluare;
2
Codul de Etică pentru învăţământul preuniversitar - proiect elaborat în temeiul în temeiul art. 10 din Ordinul
Ministrului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului nr. 5550/2011 privind aprobarea Regulamentului de
organizare şi funcţionare a Consiliului naţional de etică din învăţământul preuniversitar.
106
d) colectarea de fonduri de la elevi sau de la părinţii acestora pentru cadouri sau
pentru protocolul destinat cadrelor didactice antrenate în organizarea şi
desfăşurarea unor activităţi de evaluare (examene şi evaluări naţionale, olimpiade,
alte concursuri şcolare etc.);
e) interzicerea meditaţiilor cu proprii elevi, contra unor avantaje materiale.
(5) Interzicerea implicării elevilor în activităţi de partizanat politic şi de prozelitism
religios, organizate special în acest sens de către persoanele responsabile cu instruirea şi educaţia
elevilor, în cadrul unităţilor de învăţământ preuniversitar sau în afara acestora.
(6) Excluderea din relaţiile cu elevii a oricărei forme de discriminare, asigurarea egalităţii
de şanse şi promovarea principiilor educaţiei incluzive.
(7) Respectarea demnităţii şi recunoaşterea meritului personal al fiecărui elev.
De asemenea, cadrele didactice trebuie să respecte norme şi reguli de conduită specifice
în relaţiile cu: părinţii/tutorii legali ai elevilor, colegii - cadre didactice din şcoală şi din afara
acesteia, instituţii şi reprezentanţi ai autorităţilor locale.
107
11. Evaluarea activităţii de practică pedagogică
Practica pedagogică se încheie cu un colocviu (o discuţie finală) în care se analizează
activitatea fiecărui student. În vederea colocviului, studentul va prezenta în ultima zi din
penultima săptămână de cursuri din semestrul respectiv, următoarele documente:
 Caietul de practică pedagogică completat cu datele solicitate

 Raportul final privind desfăşurarea activităţii de practică pedagogică întocmit de
către profesorul mentor pentru fiecare student practicant. Acesta va cuprinde
competenţele fiecărui student după efectuarea practicii pedagogice şi va sugera
potenţialul său pentru profesia didactică.
 Proiectele activităţilor concepute şi susţinute (vizate de către profesorul mentor)
Fişele de evaluare a activităţii de practică pedagogică vor fi completate de către

profesorul mentor direct în Caietul de practică pedagogică.
MEDIA activităţii de practică pedagogică se constituie din:

a. media notelor obţinute la lecţiile de probă 1 şi 2
b. nota obţinută la lecţia finală
c. nota pe caietul de practică pedagogică
Nota minimă de promovare: 7 (şapte)
Respectarea standardelor de calitate pentru activitatea de practică pedagogică este
urmărită atât de către profesorul coordonator al practicii pedagogice, cât şi de către profesorul
mentor. Aspectele precizate vor constitui elemente de referinţă în evaluarea practicii pedagogice.
11.1 Instrumente metodice de analiză a activităţii practice a studentului

 Fişa de evaluare a lecţiei
 Fişa de evaluare a capacităţilor studenţilor la finalul activităţilor de practică
pedagogică
108
 Fişa de evaluare a lecţiei
Model 1 (Dragu, Niculescu, 2003, pp. 21-22)
Data:
Propunător:
Şcoala:
Clasa:
Obiectul:
Subiectul lecţiei:
Tipul lecţiei:
Profesor mentor:
Profesor coordonator de practică pedagogică:
GRUPA INDICATORI Nota
Proiectarea lecţiei 1.Definirea obiectivelor educaţionale;

2.Corelaţia obiective-celelalte componente ale actului
didactic;
3.Asigurarea mijloacelor de învăţământ;
4.Organizarea colectivului.
Desfăşurarea lecţiei 5.Conţinutul ştiinţific;

6.Valenţe educative;
7.Corelaţii intra şi interdisciplinare;
8.Caracter practiv-aplicativ;
9.Alegerea şi folosirea metodelor de predare-învăţare;
10.Îmbinarea diferitelor forme de activitate (frontală, pe
grupe, individuală, jocuri);
11.Integrarea mijloacelor de învăţământ;
12.Crearea motivaţiei activităţilor elevilor;
13.Formarea deprinderilor de activitate intelectuală
independentă;
109
14.Strategii de accentuare a caracterului formativ;
15.Densitatea lecţiei;
16.Evaluarea permanentă, formativă;
Comportamentul 17.Organizarea, îndrumarea, conducerea, controlarea

cadrului didactic activităţii de învăţare, dialogul elev-elev;
18.Creativitatea în conceperea şi conducerea lecţiei;
19.Perseverenţa în realizarea obiectivelor;
20.Conduita în relaţiile cu elevii, comunicarea (verbală,
nonverbală), ţinuta;
21.Prezenţa de spirit şi capacitatea stăpânirii de sine;
Autoevaluarea 22.Capacitate de autoanaliză şi apreciere obiectivă.
Observaţii
Semnătura profesorului mentor:
110
Model 2 (Dragu, Niculescu, 2003, pp. 23-24)
Numele şi prenumele studentului …………………………………

Facultatea…………………………………………………………….
Specializarea ………………………… Anul…… Grupa……………
Obiectul………………………………………………………………
Subiectul lecţiei
Tipul lecţiei ………………….
Clasa la care se susţine lecţia ………………………………………..
Nr. INDICATORI DE EVALUARE NS S B FB

Crt.
I. PROIECTAREA LECŢIEI
1.Calitatea proiectului de lecţie:
Precizarea corectă a obiectivelor operaţionale;
Corelaţia obiective-conţinut-strategii de
evaluare;
Creativitate în compunerea lecţiei.
II. REALIZAREA LECŢIEI
2. Pregătirea condiţiilor necesare desfăşurării lecţiei.
3. Valenţe educativ- formative.
4. Conţinut ştiintific:
Corectitudine, logică, claritate;
Concordanţă dintre conţinutul abordat şi
metodele alese.
5. Corelaţii inter- şi intra-disciplinare.
6. Caracter practic-aplicativ.
7. Alegerea şi folosirea metodelor de predare-învăţare:
Metode active, centrate pe elev;
Corelarea strategiilor didactice cu specificul
vârstei şi al clasei.
8. Îmbinarea diferitelor forme de activitate (frontală, pe
grupe, individuală).
9. Integrarea mijloacelor de învăţământ. Estetică şi
111
functionalitate
10. Crearea motivaţiei:
Stimulează interesul pentru cunoastere;
Încurajează manifestarea independenţei,
originalităţii, a opiniei personale;
Valorifică experienţa elevilor;
Concordanţa naturii solicitărilor cu
particularităţile conţinutului şi ale elevilor.
11. Densitatea lecţiei.
12. Evaluarea permanentă, formativă:
Realizarea feed-back-ului;
Modalităţi de evaluare;
Formarea capacităţii de autoevaluare;
Raportul predare-învăţare-evaluare pe parcursul
activităţii didactice.
III. COMPORTAMENTUL STUDENTULUI

PRACTICANT
13. Organizarea, îndrumarea, conducerea şi controlarea
activităţii de învăţare.
14. Conduita în relaţiile cu elevii. Limbaj.Ţinută.
IV. AUTOEVALUAREA
15. Autoanaliza, receptivitatea şi autoevaluarea.
V. CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI
NOTA:
Semnătură:
112
Model 3 (Florea, Ţăranu, 2008)
Data :
Clasa :
Disciplina :
Subiectul lecţiei :
Tipul lecţiei :
Nr. INDICATORI NOTE

crt. 4 5 6 7 8 9 10
1. PROIECTAREA LECŢIEI
Documentare metodico-ştiinţifică (concordanţa cu
programa, terminologie), formularea obiectivelor
operaţionale, unitatea obiective-conţinut-itemi de evaluare
2. DESFĂŞURAREA LECŢIEI
Parcurgerea adecvată a etapelor lecţiei, densitatea sarcinilor
şi ritmul de lucru, dozarea raţională a timpului
Prezentarea conţinutului (ştiinţific, logic, accesibil, esenţial,
exemplificat., interdisciplinar)
Realizarea obiectivelor operaţionale
Realizarea comunicării didactice, dificultatea solicitărilor,
succesiunea şi tipologia întrebărilor,
Aspecte formativ-educative (dezvoltarea creativităţii, a
capacităţilor intelectuale, valorificarea educativă a
conţinutului, a aspectelor moral-civice, interculturale,
ecologice etc); individualizare, motivare, activizare
Mijloace implicate în activităţile de învăţare, asigurarea
caracterului practic-aplicativ
PERSONALITATEA STUDENTULUI PRACTICANT:
Ţinuta, autoritatea în faţa clasei; limbajul (corect,
expresivitate, accesibilitate, corectarea răspunsurilor
greşite); elemente de creativitate didactică (ex.: micro-
decizii luate în situaţii de feed-back); atmosfera şi climatul
afectiv-motivaţional în lecţie; relaţia profesor-elev, elev-
elev.
3. CAPACITATEA DE EVALUARE ŞI DE
AUTOEVALUARE: Formele de evaluare folosite;
conştientizarea elevilor asupra rezultatelor evaluării;
propunerea unor măsuri corective pentru lecţia viitoare;
spirit autocritic; capacitate de identificare a aspectelor
reuşite şi a celor mai puţin izbutite
NOTA SEMNĂTURA
Profesor- mentor,
Nota finală = media notelor corespunzătoare indicatorilor 1, 2 şi 3 = _________________ =
113
 Fişa de evaluare a capacităţilor studenţilor la finalul activităţilor de practică
pedagogică (Dragu, Niculescu, 2003, pp. 26-30 )
Nume şi prenume……………………………………………….
Facultatea……………………………………………………….
Specializarea……………………Anul……..Grupa……………
Profesor coordonator de practică pedagogică…………………..
Profesor metodist……………………………………………….
Nr. COMPETENŢE INDICATORI DE EVALUARE NS S B FB

crt.
1. Competenţa 1. Cunoaşterea conţinutului disciplinei.

cognitivă
2. Cunoaşterea elevilor şi a grupului de
elevi.
2. Competenţa 1. Elaborarea planificărilor anuale şi

proiectivă semestriale.
2. Elaborarea proiectelor de activitate
didactică.
3. Proiectarea evaluării.
3. Competenţa 1. Pregătirea condiţiilor necesare

acţională desfăşurării lecţiei:
- Condiţii igienice corespunzătoare ;
- Asigurarea mijloacelor de învăţământ ;
- Organizarea colectivului de elevi.
2. Folosirea strategiilor motivaţionale:
- Captarea atenţiei;
- Menţinerea interesului de cunoaştere;
- Satisfacerea trebuinţelor cognitive ale
elevilor;
- Abordarea atractivă a conţinuturilor şi a
formei de prezentare;
- Cultivarea atitudinii pozitive pentru
114
efortul de învăţare;
- Capacitatea de a folosi eficient formele
motivaţiei.
3. Utilizarea strategiilor de predare-
învăţare:
- Corelarea obiective-conţinut-metode-
forme de activitate (selectarea,
accesibilizarea, organizarea, secventierea
continutului);
- Corelaţii intra - şi inter-disciplinare;
- Asigurarea caracterului practic-aplicativ
al conţinutului;
- Aplicarea adecvată a metodelor de
predare-învăţare:
* centrarea pe activizarea elevilor
* stimularea şi valorificarea capacităţilor
intelectuale
* valorificarea valenţelor formative ale
activităţilor de grup
- Identificarea şi diferenţierea sarcinilor de
învăţare;
- Integrarea mijloacelor de învăţământ în
lecţie;
- Utilizarea judicioasă a timpului de
instruire;
- Îmbinarea diferitelor forme de activitate
(frontală, în grup, individuală).
4. Folosirea strategiilor evaluative:
- Formularea obiectivelor evaluării;
- Elaborarea instrumentelor de evaluare;
- Stabilirea nivelurilor de performanţă;
- Urmărirea efectelor reglatorii ale
evaluării.
115
4. Competenţa 1. Folosirea strategiilor comunicaţionale:
relaţională - Comunicarea semantică:

* asigurarea receptivităţii mesajului
(inteligibilitate, fluenţă, ritm, grad de
accesibilitate)
* asigurarea nivelului optim de redundanţă
* capacitatea de prevenire a fenomenelor
de blocaj, filtraj, distorsiune
* capacitatea de a adresa întrebări eficiente
pentru a obţine informaţii dorite de la elevi
şi capacitatea de a răspunde întrebărilor
acestora
- Comunicarea afectivă:
* capacitatea de transpunere în situaţia
elevului
* inducerea atitudinilor afective stenice şi
de întărire pozitivă
* crearea climatului socio-afectiv de tip
permisiv, care încurajează afirmarea
personalităţii elevului.
5. Manag. clasei
NOTA FINALĂ
Data Semnătura Prof. mentor:
116
11.2 Autoevaluarea activităţii de practică pedagogică
 Chestionar de autoevaluare a progresului (Pălăşan, T., Voinea, M., 2012, pp. 24-25)
O modalitate de autoevaluare care invită la reflecţie o reprezintă completarea următorului

chestionar:
1. Am formulat corect şi realist obiectivele operaţionale? ..................
2. Obiectivele sunt adecvate nivelului elevilor mei? ............
3. Conţinuturile selectate sunt motivante pentru elevi? .....................
4. Care dintre metodele utilizate stimulează învăţarea? ...............
5. Ce activitate de învăţare proiectată stimulează implicarea elevilor? .............
6. Am proiectat suficiente exemple/ exerciţii? ...........................
7. Timpul proiectat este suficient? .........................
Puncte tari Puncte slabe
Riscuri Modalităţi de optimizare
8. Imediat după încheierea lecţiei m-am simţit .................
.............................................................
117
.........................................
9. Cel mai bine în lecţia de azi am realizat ...................
.................
................
..............
...........
10. La lecţia viitoare aş îmbunătăţi ..................
......................
...................
..................
...........
11. Atmosfera din clasă ..............
................
................
.............
12. Elevii mei au fost mulţumiţi de ................
.......................
.....................
118
 Chestionar de autoevaluare (Propunător: Budui Ramona)
Completati următoarele cât mai curând posibil după ce aţi terminat de predat, de preferat în
următoarea oră sau în aceeaşi zi. Fiţi cât mai deschis(ă), spontan(ă), sincer(ă) şi constructiv(ă) -
în critici şi observatii - cu putinţă.
Data lecţiei: _______________________

Clasa: _____________________
1. Sentimentele mele imediat după terminarea lecţiei sunt / erau:

______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
2. Ceea ce mi-a plăcut în legătură cu lecţia:

______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
3. Ceea ce nu mi-a plăcut / nu m-a mulţumit:

______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
4. Sugestii (ulterioare) privind eventuale modificări din planul de lecţie spre a fi utilizate pe
viitor în vederea îmbunătăţirii lecţiei.
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
Data completării: _______________________
119
11.3 Aprecierea relaţiei cu profesorul mentor
 Chestionar de apreciere a relaţiei studentului cu mentorul de practică pedagogică

(http://www.dppd.uvt.ro/programe/modulpsihopedagogic/practicapedagogica/)
Vă rugăm să reflectaţi asupra perioadei de practică pedagogică (PP) şi să apreciaţi

relaţia dumneavoastră cu mentorul (M), încercuind cifra care reflectă cel mai bine opinia dvs. pe
o scară de la 1 la 5, unde 5 este punctajul maxim. Aprecierea dvs. va folosi la optimizarea
colaborării mentorului cu viitoarele grupe de studenţi.
1 2 3 4 5
1. M mi-a oferit suficiente informaţii pe perioada

derulării PP referitor la:
- Elevi
- Documentele şcolare
- Şcoală
- Modul de desfăşurare al PP
2. Am fost sprijinit în alcătuirea unui bun proiect didactic
- Pentru predarea individuală
- Pentru anticiparea posibilelor dificultăţi
3. Apreciez modul în care M m-a ajutat în implementarea

proiectului didactic
4. M-a ajutat să identific ariile în care am întâmpinat

dificultăţi în realizarea procesului de proiectare-predare şi
m-a sprijinit în găsirea celor mai bune soluţii
5. Am fost încurajat în exprimentarea de idei şi abordarea

în mod creativ a activităţii didactice
6. M mi-a oferit feedback constructiv la sfârşitul orelor
120
- Observate
- Predate
7. În ceea ce priveşte evaluarea
- Mi s-a comunicat standardul minim de competenţă pe

care trebuie să-l îndeplinesc
- Am fost ajutat să înţeleg şi să însuşesc criteriile după

care am fost evaluat
- Modul în care am fost evaluat m-a determinat să-mi

îmbunătăţesc performanţele
- Am fost ajutat să-mi dezvolt capacitatea de

autoevaluare
8. PP a fost determinantă pentru îmbrăţişarea carierei de

cadru didactic
- M-a ajutat să-mi identific punctele tari în activitatea de

profesor
- M-a ajutat să reflectez asupra aspectelor mai puţin bune

din prestaţia mea
9. Alte comentarii:
121
 Feedback pentru mentorul meu / Trainee’s feedback form on mentor
Acest chestionar oferă studentului posibilitatea de a reflecta asupra perioadei de practică
pedagogică şi de a face o evaluare a sprijinului pe care l-a primit din partea mentorului său. De
asemenea, el oferă metodistului un feedback concret asupra muncii de cooperare dintre mentor şi
student.
Încercuieşte opinia ta pe o scală de la 1 la 5, unde 5 este nota cea mai bună sau, în
funcţie de caz, reprezintă un răspuns afirmativ.
NUMELE STUDENTULUI :
SPECIALITATEA A (PRINCIPALĂ):
SPECIALITATEA B (SECUNDARĂ):
NUMELE MENTORULUI :
DATA:
Mentorul meu
1. mi-a dat suficiente informaţii despre elevi şi despre şcoală înainte de a începe
1 2 3 4 5
practica pedagogică
2. a încercat să mă ajute în relaţia mea cu clasa 1 2 3 4 5
3. a intervenit ocazional în timpul orelor în sprijinul relaţiei mele cu clasa 1 2 3 4 5
4. a fost întotdeauna abordabil când am avut nevoie de ajutor 1 2 3 4 5
5. mi-a oferit ajutor la planificarea lecţiilor atunci când am avut nevoie 1 2 3 4 5
6. m-a ajutat să găsesc materiale didactice adecvate pentru a le folosi la clasă,

1 2 3 4 5
atunci când am avut nevoie
7. mi-a pus la dispoziţie materiale sau documente pe care le-am solicitat 1 2 3 4 5
8. mi-a oferit în mod regulat feedback la sfârşitul orei 1 2 3 4 5
9. a discutat cu mine lecţiile în mod constructiv 1 2 3 4 5
10. în evaluarea lecţiilor mele a fost onest şi consecvent 1 2 3 4 5
11. m-a ajutat să identific ariile în care am probleme în predare (de ex.
1 2 3 4 5
managementul clasei, ritmul şi încadrarea în timp etc.)
12. mi-a oferit sugestii practice despre felul în care pot depăşi aceste probleme
1 2 3 4 5
astfel încât să-mi îmbunătăţesc predarea
13. m-a ajutat să-mi dezvolt abilităţile şi încrederea în auto-evaluarea propriei 1 2 3 4 5
122
mele munci
14. a fost suficient de flexibil şi mi-a acordat un grad de libertate rezonabil să

1 2 3 4 5
conduc ora aşa cum doresc
Sentimentele legate de experienţa de practică pedagogică
15. Ce notă (pe o scală de la 1-5) credeti că meritaţi / v-aţi acorda dvs. pentru
1 2 3 4 5
practica pedagogică?
16. Cât de potrivită a fost şcoala pentru practica pedagogică? 1 2 3 4 5
17. Cât de cooperanţi au fost elevii pe parcursul practicii pedagogice? 1 2 3 4 5

Alte comentarii:
Trainee’s feedback form on mentor (to be filled in by student teacher)

This questionnaire provides you, the student teacher, with an opportunity to look back
over the TP and give some assessment of the kind of support you have been given by your
mentor. Please circle your honest opinion on the scale from 1 to 4, where 4 is the best score.
Your assessment is important for future reference and will be kept confidential.
Trainee’s name _________________________________________________________________

Year ______________ Major in __________________ Minor in _________________________
Mentor’s name ________________________________
Date ______________________________
My mentor:
1 Gave me sufficient information at my request about the pupils and the 1 2 3 4

school
2 Tried to help me in my relationship with my class 1 2 3 4
3 Was always approachable when I needed help 1 2 3 4
4 Provided me with help in lesson planning when I asked for it 1 2 3 4
5 Helped me to find suitable material for use in class, when asked 1 2 3 4
6 Provided regular post-lesson feedback 1 2 3 4
7 Discussed my lessons with me in a constructive way 1 2 3 4
8 Was consistent and fair in his/her assessment of my lessons 1 2 3 4
9 Helped me to identify problem areas in my teaching (e.g. Classroom 1 2 3 4
management, pacing etc)
10 Helped me to develop my abilities and confidence in self-evaluating my 1 2 3 4
work
11 Gave me practical suggestions about how to overcome these problems to 1 2 3 4
improve my teaching
12 Gave me reasonable freedom to do what I wanted in class 1 2 3 4
123
13 Intervened to my assistance during my teaching class/es when necessary 1 2 3 4
Your feelings about the overall TP experience
14 What grade (on the scale 1-4) do you think you deserve for your TP? 1 2 3 4
15 How suitable was the school for TP? 1 2 3 4
16 How cooperative were the pupils during your TP? 1 2 3 4
17 How well did you cooperate with the mentor during your TP? 1 2 3 4
Further comments/ Conclusion:
124
ENGLISH TEACHING PRACTICE FINAL REPORT (to be filled in by mentor)
(Propunător: Budui Ramona, Teaching practice portofolio)
“OVIDIUS” UNIVERSITY OF CONSTANTA, THE DEPARTMENT FOR TEACHER
TRAINING
Student teacher: ____________________________________________________

Year: _____________________________________________________________
Major: ____________________________________________________________
Minor: ____________________________________________________________
TP School: _________________________________________________________
Mentor: __________________________________________________________________
The following report should give a clear picture of the student teacher’s teaching competence
after TP and suggest their future potential as ELT teachers.
Final grade: ________________________________
Mentor: __________________________________ Signature: __________________

Date:________
Methodologist: ___________________________ Signature: __________________ Date:

DESCRIPTION OF GRADES:
10 = A very good performance;
9 = A good performance;
8 = A fairly good performance ;
7 = A satisfactory performance;
6 = An unsatisfactory performance.
125
BIBLIOGRAFIE
1. Băban, A. (coord.). (2001). Consiliere educaţională. Ghid metodologic pentru orele de

dirigenţie şi consiliere, Cluj-Napoca: Editura Psinet.
2. Cerghit, I. (2006). Metode de învăţământ, Iaşi: Editura Polirom.
3. Cristea, S. (2008). Curriculum pedagogic, Bucureşti: Editura Didactică şi Pedagogică.
4. Codul de Etică pentru învăţământul preuniversitar - proiect elaborat în temeiul în
temeiul art. 10 din Ordinul Ministrului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului nr.
5550/2011 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Consiliului
naţional de etică din învăţământul preuniversitar.
5. Consultaţii pentru activitatea educativă – gimnaziu, Timişoara: Editura Eurobit, 1996.
6. Cucoş, C. (2002), Pedagogie, Iaşi: Ed.Polirom.
7. Dragu, A., Niculescu, M. (2003), Caiet de practică pedagogică, Constanţa: Ovidius
University Press.
8. Ezechil, L. (coord.) (2009). Ghidul mentorului, Piteşti: Editura “ Paralela 45”.
9. Ferréol, G., Flageul, N. (1998). Metode şi tehnici de exprimare scrisă şi orală, Iaşi:
Editura Polirom.
10. Florea, N.M., Ţăranu, A.M. (2009), Caiet de practică pedagogică, Bucureşti: Ed.
Fundaţiei România de Mâine.
11. Gagné, R., Briggs, L. J. (1975). Principii de design al instruirii, trad., Bucureşti: Editura
Didactică şi Pedagogică.
12. Glava, C. (2009). Formarea competenţelor didactice prin intermediul e-learning. Modele
teoretice şi aplicative. Cluj-Napoca: Casa Cărţii de Ştiinţă.
13. HG. 1251/2005, privind unele măsuri de îmbunătăţire a activităţii de învăţare, instruire,
compensare, recuperare şi protecţie specială a copiilor/elevilor/tinerilor cu cerinţe
educative speciale din cadrul sistemului de învăţământ special şi special integrat,
publicată în M.O.R. nr. 977 din 3 noiembrie 2005.
14. Ionescu, M., Radu, I. (coord.) (2001). Didactica modernă, Cluj-Napoca: Editura Dacia.
15. Lupşa, E., Voinea, D., Bratu, V., Bratu, A. (2011). Psihologie. Sinteze, aplicaţii, teste.
Clasa a X-a, Deva : Editura Corvin.
16. Marcus, S. (1999), Competenţa didactică, Bucureşti: Editura ALL.
17. M.E.N. (1998). Curriculum Naţional pentru învăţământul obligatoriu. Cadru de
referinţă, Bucureşti.
18. M.E.C. , UNICEF (2006). Educaţia părinţilor, Bucureşti: MarLink.
19. M.E.C.T. (2008). Consilierea în grădiniţă...start pentru viaţă, Bucureşti: Educaţia 2000+,
2009.
20. Moraru, M. (2013), Consiliere şi orientare. Elemente de formare a profesorilor,
Constanţa: Editura Ovidius University Press.
21. Moraru, M. (2013). Didactica Psihologiei. Suport de curs, în cadrul Proiectului “Calitate,
inovare, comunicare în sistemul de formare continuă a didacticienilor din învăţământul
superior” (POSDRU/87/1.3/S/63709).
22. Neacşu, I. (1990). Metode şi tehnici de învăţare eficientă, Bucureşti: Editura Militară.
23. Negreţ-Dobridor, I., Pânişoară, I. O. (2005). Ştiinţa învăţării, Iaşi: Editura Polirom.
24. Oprea,C., L. (2009) Strategii didactice interactive, Bucuresti: E.D.P.
25. Stan, L., Andrei, A. (1997). Ghidul tânărului profesor, Iaşi: Editura Spiru Haret.
127
26. Pantelimon, G., Zlate, M., Verza, E. (1992). Psihologia copilului, Bucureşti: Editura
Didactică şi Pedagogică.
27. Pălăşan, T., Voinea, M. (2012), Caiet de practică pedagogică, Universitatea Transilvania
din Braşov, Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei, disponibil pe:
http://www.unitbv.ro/Portals/22/Studenti/Documente/caiet_practica.pdf
28. Teodoru, V. (1993), Performanţe intelectuale, Bucureşti: Editura Editis.
29. Vrăşmaş T., (2001), Învăţământul integrat şi/sau incluziv pentru copiii cu cerinţe
educative speciale, Editura Aramis, Bucureşti.
128
ANEXE
Anexa 1: Metodologie privind absolvirea programului de formare psihopedagogică
pentru profesia didactică
Cadrul legislativ:
1. Legea Educaţiei naţionale nr.1/2011,
2. Ordinul Nr. 5745 din 13 septembrie 2012 privind aprobarea Metodologiei-cadru de
organizare a programelor de formare psihopedagogică în vederea certificării
competenţelor pentru profesia didactică, publicat în: M.O nr. 657 din 17 septembrie 2012
3. Regulament privind organizarea şi funcţionarea Departamentului pentru Pregătirea
Personalului Didactic din Universitatea “Ovidius” din Constanţa
ART. 1
(1) Programul de formare psihopedagogică se finalizează cu examen de absolvire pentru fiecare
nivel de certificare.
(2) Examenul constă în elaborarea şi susţinerea unui portofoliu didactic. Acesta este un pachet de
documente care reflectă sintetic nivelul şi calitatea competenţelor dobândite de absolvenţi prin
parcurgerea programului de formare psihopedagogică
(3) Structura şi conţinutul portofoliului didactic trebuie să respecte cerinţele ataşate Anexelor
nr.1 si 2.
ART. 2
Evaluarea studentului se realizează oral prin prezentarea conţinutulului portofoliului didactic.
Fiecare membru al comisiei evaluează cu note de la 1 la 10 conţinutul şi modul de prezentare al
portofoliului didactic iar nota finală reprezintă media aritmetică a notelor acordate de fiecare
membru al comisiei. Nota minimă de promovare este nota 6 (şase).
ART. 3
(1) Pentru examenul de absolvire a fiecărui nivel de certificare în profesia didactică se alocă un
număr de 5 credite, distincte de cele 30 de credite aferente disciplinelor şi activităţilor didactice
din curriculumul programului de formare psihopedagogică.
(2) În cazul în care programul de formare psihopedagogică de 60 de credite este parcurs ca un
program compact după absolvirea studiilor universitare, se susţine examen de absolvire pentru
fiecare nivel de certificare, cotat cu câte 5 credite fiecare.
ART. 4
Certificarea competenţelor pentru profesia didactică
Absolvirea programelor de formare psihopedagogică se finalizează cu obţinerea certificatului de

absolvire, corespunzător nivelului programului de formare psihopedagogică absolvit, respectiv:
a) absolvenţii studiilor universitare care au finalizat programul de formare psihopedagogică de
30 de credite şi au promovat examenul de absolvire, corespunzător nivelului I de certificare
pentru profesia didactică, obţin certificatul de absolvire a programului de formare
psihopedagogică - nivelul I, care le acordă dreptul de a ocupa posturi didactice în învăţământul
preşcolar, primar şi gimnazial;
130
b) absolvenţii studiilor universitare care au finalizat programul de formare psihopedagogică de
60 de credite şi au promovat examenul de absolvire, corespunzător nivelului II de certificare
pentru profesia didactică, obţin certificatul de absolvire a programului de formare
psihopedagogică - nivelul II, care le acordă dreptul de a ocupa posturi didactice în învăţământul
liceal, postliceal şi superior, dacă au absolvit şi un program de master în domeniul diplomei de
licenţă.
ART. 5
(1) Certificatele de absolvire a programelor de formare psihopedagogică sunt eliberate conform
regimului actelor de studii. Fiecare certificat va avea ca anexă foaia matricolă în limba română,
limba maternă şi în limba engleză, conţinând situaţia şcolară a absolventului.
(2) Certificatul de absolvire a programului de formare psihopedagogică - nivelul I se eliberează
numai absolvenţilor programului de formare psihopedagogică care au obţinut diploma de licenţă.
(3) Absolvenţii care nu au promovat examenele de absolvire a programelor de pregătire
psihopedagogică pot să primească, la cerere, o adeverinţă eliberată de instituţia de învăţământ
superior, care va specifica disciplinele promovate.
ART. 6
(1) Certificarea nivelului I de formare psihopedagogică se acordă în urma obţinerii unui număr
minim de 30 de credite transferabile, conform planului de învăţământ al programului de pregătire
psihopedagogică din cadrul DPPD după cum urmează:
a) 18 credite corespunzătoare pachetului disciplinelor de pregătire psihopedagogică
fundamentală;
b) 12 credite corespunzătoare pachetului disciplinelor de pregătire didactică şi practică
pedagogică de specialitate.
(2) În cazul studiilor universitare de licenţă cu dublă specializare, numărul minim de credite
necesar obţinerii nivelului I de certificare pentru profesia didactică este de 35 de credite, conform
planului de învăţământ al programului de pregătire psihopedagogică din cadrul DPPD. Acestea
rezultă din adăugarea a 5 credite corespunzătoare didacticii celei de-a doua specializări. Aceste 5
credite nu se acumulează în pachetul de 60 de credite corespunzătoare nivelului II de certificare.
ART. 7
Certificarea nivelului II de formare psihopedagogică se acordă în urma obţinerii unui
număr minim de 60 de credite transferabile, prin cumularea celor 30 de credite de la nivelul I cu
cele 30 de credite de la nivelul II, după cum urmează:
a) 18 credite corespunzătoare pachetului disciplinelor de pregătire psihopedagogică
fundamentală;
b) 12 credite corespunzătoare pachetului disciplinelor de pregătire didactică şi practică de
specialitate (în cazul unei specializări) sau 17 credite (în cazul dublei specializări);
c) 10 credite corespunzătoare pachetului disciplinelor de extensie a pregătirii psihopedagogice;
d) 10 credite corespunzătoare pachetului disciplinelor de extensie a pregătirii didactice şi practice
de specialitate;
e) 10 credite corespunzătoare celor două discipline opţionale.
ART. 8
Participarea studentului la evaluarea finală este condiţionată de promovarea tuturor
examenelor şi colocviilor prevăzute de Planul de învăţământ al DPPD pentru Nivelul I, respectiv
131
Nivelul II de studiu. Perioada de susţinere a portofoliului data susţinerii examenului final va fi
anunţată studenţilor la Secretariatul DPPD.
ART. 9
Comisia de evaluare a portofoliului final este hotărâtă de Consiliul DPPD şi va avea în
componenţă cel puţin două cadre didactice cu doctorat, din care cel puţin un cadru didactic cu
specializarea Pedagogie sau Ştiinţele Educaţiei. Membrii comisiei de evaluare vor fi înştiinţaţi de
calitatea de membru în comisia de evaluare finală, precum şi de data şi locul desfăşurării acesteia
de către Secretariatul DPPD cu cel puţin 14 zile în avans.
ART. 10
Secretariatul DPPD are obligaţia de a arhiva portofoliile didactice ale absolvenţilor
DPPD şi de a le păstra o perioadă de 5 ani.
Portofoliul de evaluare finală a Modulului psihopedagogic, Nivel I
DOCUMENT METODOLOGIA SEMESTRUL
DE STUDIU
Un eseu pe una din temele  cadrul didactic ce susţine seminarul de

de seminar discutate la Pedagogie I va cere studenţilor acest
Pedagogie I; Pedagogie II document, fiind una din condiţiile de
intrare în examenul de semestru;
 tema eseului poate fi la alegerea
studentului; II
 recomandă ca eseul să fi construit pe baza
unei activităţi de seminar susţinută de
student;
 eseul va fi notat şi considerat valid doar
dacă primeşte ≥5.
Un model de proiect de  cadrul didactic care susţine seminarul de
lecţie la disciplina de bază Pedagogie II, va cere studentului să
a specializării studentului prezinte un proiect de lecţie model, acesta
fiind condiţie de intrare în examenul de III
semestru;
 proiectul de lecţie va fi notat şi considerat
promovat doar dacă va obţine ≥7.
Două fise de observare a  coordonatorul de practică pedagogică va
unei lecţii la care studentul cere studentului să prezinte aceste fişe la
a asistat la practică colocviul final de la practică din fiecare
semestru de practică;
 la facultăţile cu dublă specializare este
necesar ca cele două fişe să acopere V şi VI
ambele specializări ale studentului;
 fiecare fişă de observare va fi notată şi vor
fi considerate valide doar dacă nota
primită este ≥5.
Proiectul de la lecţia finală  coordonatorul de practică al studentului
cere prezentarea acestui document la
132
susţinută de student colocviul de practică;
 în cazul facultăţilor cu dublă specializare
se vor prezenta în portofoliu două proiecte VI
finale de lecţie, câte unul pentru fiecare
specializare;
 proiectul de lecţie va fi notat şi considerat
promovat doar dacă nota este ≥7.
Portofoliul de evaluare finală a Modulului psihopedagogic, Nivel II
DOCUMENTUL METODOLOGIA SEMESTRUL

DE STUDIU
Un eseu sau o cercetare psihopedagogică pe  documentul va fi

teme privind Psihopedagogia adolescenţilor, notat şi considerat
promovat dacă nota II
tinerilor şi adulţilor, Sociologia educaţiei sau
Proiectarea şi evaluarea programelor obţinută este ≥5.
educaţionale
O probă de evaluare formativă sau sumativă  acest document va

fi cerut studenţilor
de cadrul didactic
titular al disciplinei II
Didactica
domeniului, fiind
condiţie de acces la
examenul de
semestru;
 documentul va fi
notat şi considerat
promovat dacă nota
obţinută este ≥7.
Două proiecte de lecţie  aceste documente
vor fi cerute
studentului de către
îndrumătorul de II şi III
practică;
 toate cele trei
proiecte vor trebui
notate, iar pentru a
fi considerate
promovate este
necesară o notă ≥7.
133
Anexa 2: Competenţele şi calităţile profesorului ( Sursa: Competenţele profesorilor şi
ale directorilor de licee din mediul rural din România şi din alte state din Uniunea Europeană -
analiză comparativă, PHARE EuropeAid /121446/D/SV/RO: „Asistenţă Tehnică pentru
sprijinirea activităţii Centrului Naţional de Formare a Personalului din Învăţământul
Preuniversitar”, pp. 29; 36-37)
Competenţe:
Competenţe Utilizarea adecvată a conceptelor şi teoriilor din ştiinţele educaţiei (abordări

metodologice interdisciplinare, didactica generală şi a specialităţii, psihologie, filozofia educaţiei,
noile educaţii în „societatea cunoaşterii”)
Aplicarea conceptelor şi teoriilor moderne privind formarea capacităţilor de
cunoaştere
Proiectarea conţinuturilor instructiv-educative
Organizarea adecvată a activităţilor didactice în funcţie de tipul de lecţie dominant
Utilizarea metodelor şi strategiilor de predare adecvate particularităţilor
individuale/de grup, scopului şi tipului lecţiei
Stabilirea materialelor şi auxiliarelor didactice utilizate în activităţile de învăţare
Utilizarea optimă a factorilor spaţio-temporali în vederea eficientizării procesului
instructiv-educativ
Manifestarea unei conduite metodologice inovative în plan profesional
Realizarea activităţilor instructiv educative
Competenţe de Stăpânirea conceptelor şi teoriilor moderne de comunicare orizontală/verticală;

comunicare şi complexă totală (ectosemantică); multiplă; diversificată şi specifică
relaţionare
Manifestarea comportamentului empatic şi a „orientării helping”
Accesarea diverselor surse de informare în scopul documentării
Proiectarea, conducerea şi realizarea procesului instructiv-educativ, ca act de
comunicare
Realizarea unor proiecte comune şcoală-familie-comunitate
Competenţe de Proiectarea evaluării (faze, forme, tipuri)

evaluare a
elevilor Utilizarea strategiilor adecvate de evaluare individuală/ de grup
Elaborarea instrumentelor de evaluare în funcţie de scop şi particularităţile
individuale/de grup
Utilizarea metodelor specifice gândirii critice
Competenţe Formarea capacităţilor de adaptare rapidă la schimbările de natură socială

psihosociale
Valorificarea metodelor şi tehnicilor de cunoaştere şi activizare a elevilor
Asumarea responsabilă a rolului social al cadrului didactic
Implicarea în elaborarea şi derularea în şcoli a proiectelor de cooperare
internaţională
134
Identificarea dinamicii şi tendinţelor de pe piaţa muncii şi corelarea acestora cu
procesul instructiv-educativ
Elaborarea de strategii eficiente ale parteneriatului şcoală-familie
Organizarea şi administrarea mediului de învăţare în colaborare cu Comitetul de
părinţi al clasei
Colaborarea cu părinţii/comunitatea, în scopul realizării unui autentic parteneriat în
educaţie
Competenţe Utilizarea calculatorului în procesul instructiv-educativ

tehnice şi
tehnologice Exersarea schemelor de acţiune, în vederea dobândirii /perfecţionării deprinderilor
practice
Conceperea şi utilizarea materialelor/mijloacelor de învăţare
Aplicarea strategiilor didactice de utilizare eficientă a mijloacelor /auxiliarelor
didactice în procesul educaţional
Competenţe de Utilizarea metodelor şi tehnicilor de autocontrol psiho-comportamental

management al
carierei Adoptarea de conduite eficiente pentru depăşirea ”situaţiilor de criză”
Deschiderea faţă de schimbările care au loc în situaţiile de competiţie, examen,
concurs etc.
Asumarea integrală a diferitelor roluri cu implicaţii docimologice
(examinator/examinat/concurent/supraveghetor etc.)
Manifestarea unei conduite (auto) reflexive asupra activităţilor didactice/ pedagogice
proprii
Manifestarea deschiderii faţă de tendinţele inovatoare necesare dezvoltării
profesionale
Asimilarea cunoştinţelor de tip organizaţional
Calităţi:
Cooperant Cadrele didactice demonstrează bune abilităţi interpersonale, prin crearea de

oportunităţi de comunicare şi împărtăşirea cunoştinţelor, ideilor şi experienţelor. Ele
solicită ajutor din partea colegilor şi sunt dornice de a lua în considerare sfaturile
primite şi de a acţiona în conformitate. Cadrele didactice recunosc şi încurajează
statutul de parteneri de învăţare atât în cazul elevilor, cât şi în cazul părinţilor şi al
altor factori interesaţi
Dedicat Cadrele didactice se dedică educării tinerilor şi acţionează în interesul elevilor, se

bucură atunci când au de înfruntat provocările survenite în procesul educaţional şi
rezolvă cu succes aceste situaţii. Sunt, de asemenea, dedicate dezvoltării elevilor pe
plan educaţional, personal, social, moral şi cultural şi au ca scop educarea tinerilor
spre a fi membri activi ai societăţii şi orientaţi spre învăţarea continuă pe tot parcursul
vieţii.
Persoană care Atitudinea cadrelor didactice are o influenţă pozitivă asupra comportamentului
comunică efi elevilor şi îşi formulează gândurile şi ideile schimbând permanent limbajul în funcţie
cace de context şi audienţă.
135
Etic Cadrele didactice respectă drepturile celorlalţi în mod consecvent şi imparţial,
deoarece înţeleg principiile eticii sociale şi demonstrează acest lucru prin luarea unor
decizii corecte şi imparţiale.
Creativ Cadrele didactice rezolvă problemele apărute în mod creativ, îşi asumă riscurile
găsirii unor soluţii noi şi îndrăzneţe şi sunt inventivi în dezvoltarea programelor
educaţionale. Experienţele de învăţare pe care le oferă stârnesc interesul elevilor şi le
îmbunătăţesc procesul de învăţare.
Incluziv Elevii sunt trataţi cu grijă şi înţelegere, prin identificarea şi abordarea nevoilor
educaţionale, fizice, emoţionale, sociale şi culturale. Cadrele didactice recunosc şi
reacţionează imediat la dificultăţile care îngreunează obţinerea rezultatelor de către
elevi.
Pozitiv Cadrele didactice trebuie să sprijine crearea unor relaţii constructive cu ceilalţi, sunt
flexibile la schimbarea continuă a mediului de lucru şi sunt dornice să ia în
considerare criticile şi să implementeze schimbările. Cadrele didactice sunt
apărătoarele profesiei lor.
Refl exiv Cadrele didactice îşi analizează în detaliu practica profesională şi demonstrează
capacitatea de a lua decizii pe baza dovezilor. Se folosesc de cunoştinţele profesionale
cu scopul de a planifica direcţia de acţiune şi de a stabili scopurile acesteia pentru
îmbunătăţirea propriei practici profesionale precum şi procesul de învăţare al elevilor.
Cadrele didactice sunt profesionişti bine pregătiţi care se folosesc de oportunităţile de
învăţare profesională pentru a examina din punct de vedere critic noile tendinţe care
apar în sistemul de educaţie.
136
Anexa 3: Model planificare calendaristică – disciplinele: Psihologie, Educaţie muzicală,
Limba franceză, Religie ortodoxă
 Model planificare calendaristică - disciplina: Psihologie
Liceul: ……………………………
Aria curriculară: Om şi societate
Disciplina: Psihologie
Clasa: a X – a
Varianta de curriculum: Trunchi comun şi curriculum diferenţiat
Manualul utilizat: Psihologie, Manual pentru clasa a X –a; Autori: Mielu Zlate, Tinca
Cretu, Nicolae Mitrofan, Mihai Anitei; Editura Aramis
Propunător:
Anul şcolar:
Număr de ore: 1 oră/săptămână
1 x 35 săptămâni = 35 ore anual
Observ
Unitatea de Nr. de ore Săptă
Competenţe specifice Conţinuturi /
învăţare alocate m*
Sem.
Procese psihice şi 1.1. Identificarea  Introducere în psihologie 3 S1-S3 I
rolul lor în proceselor psihice şi  Psihicul şi caracteristicile
evoluţia caracterizarea rolului lor acestuia. Ipostazele
personalităţii în evoluţia personalităţii psihicului şi relaţiile dintre
1.2 Identificarea ele. Baze metodologice
legăturilor între - Definirea psihologiei
procesele psihice - Principalele momente
2.1. Analizarea unor în evoluţia psihologiei
procese psihice pornind ca ştiinţă
de la exemple concrete - Psihicul şi
2.2 Evaluarea caracteristicile sale
caracteristicilor unor - Ipostazele psihicului şi
procese psihice, prin relaţiile dintre ele
comparare şi prin - Metodele psihologiei
utilizarea unor  Aplicaţii practice
instrumente adecvate de
măsurare
Procese psihice şi 1.1. Identificarea Procese cognitive senzoriale- 3 S4-S6
rolul lor în proceselor psihice şi caracterizare generală
evoluţia caracterizarea rolului ▪ Senzaţia
personalităţii lor în evoluţia - Definirea şi
Procese cognitive personalităţii caracterizarea
senzoriale 1.2 Identificarea senzaţiilor
legăturilor între - Calităţile senzaţiilor
procesele psihice - Principalele modalităţi
2.1. Analizarea unor senzoriale
procese psihice pornind - Legile sensibilităţii
de la exemple concrete ▪ Percepţia
2.2 Evaluarea - Definirea şi
caracteristicilor unor caracterizarea
procese psihice, prin percepţiei
comparare şi prin - Legile generale ale
137
utilizarea percepţiei
unorinstrumente - Formele complexe ale
adecvate de măsurare percepţiei
3.1 Relaţionarea - Observaţia şi spiritul
eficienta/ cooperarea cu de observaţie
ceilalţi în - Percepţii denaturate
colectarea,interpretarea ▪ Reprezentarea
şi evaluarea - Definirea şi
informaţiilor caracterizarea
referitoare la procese şi reprezentării
manifestări psihice - Clasificarea
4.1. Utilizarea reprezentărilor
cunoştinţelor de - Proprietăţile
psihologie în scopul reprezentărilor
adaptării conduitei - Rolul reprezentărilor
proprii la situaţii în cunoaştere şi
concrete de viaţă activitate
▪ Aplicaţii practice: proiecte,
teme de cercetare
Recapitulare. Evaluare
Procese psihice şi 1.1. Identificarea Procese cognitive superioare: 5 S7-
rolul lor în proceselor psihice şi ▪ Gândirea S11
evoluţia caracterizarea rolului - Definirea şi
personalităţii lor în evoluţia caracterizarea gândirii
Procese cognitive personalităţii - Structura psihologică
superioare 1.2 Identificarea internă a gândirii
legăturilor între - Gândirea ca proces de
procesele psihice rezolvare a
2.1. Analizarea unor problemelor
procese psihice pornind - Tipologia gândirii
de la exemple concrete ▪ Memoria
2.2 Evaluarea - Definirea şi
caracteristicilor unor caracterizarea
procese psihice, prin memoriei
comparare şi prin - Procesele şi formele
utilizarea unor memoriei
instrumente adecvate de - Calităţile/indicatorii
măsurare memoriei
3.1 Relaţionarea - Factorii care
eficienta/ cooperarea cu optimizează
ceilalţi în colectarea, funcţionarea memoriei
interpretarea şi - Memorie şi uitare
evaluarea informaţiilor ▪ Imaginaţia
referitoare la procese şi - Definirea şi
manifestări psihice caracterizarea
4.1. Utilizarea imaginaţiei
cunoştinţelor de - Procedeele imaginaţiei
psihologie în scopul - Formele imaginaţiei
adaptării conduitei ▪ Aplicaţii practice: proiecte,
proprii la situaţii teme de cercetare
concrete de viaţă ▪ Limbajul
- Definirea şi
caracterizarea
limbajului
- Verigile funcţionale
138
ale limbajului
- Funcţiile limbajului
- Raporturile dintre
limbaj şi alte procese
psihice
Formele limbajului
Numai
pentru
clasele
care
Evaluare susțin
1 S12
semestrială lucrare
a scrisă
semestr
ială
(teza)
Procese psihice şi 1. Identificarea Procesele reglatorii: 2 S13- Pentru
rolul lor în proceselor psihice şi ▪ Motivaţia S14 clasele
evoluţia caracterizarea rolului lor - Definirea şi care
personalităţii în evoluția personalității caracterizarea susțin
Procesele reglatorii 1.2 Identificarea motivaţiei lucrare
legãturilor între - Funcţiile motivaţiei a scrisă
procesele psihice - Sistemul motivaţional: semestr
2.1. Analizarea unor niveluri structurale ială
procese psihice pornind - Formele motivaţiei (teza)
de la exemple concrete - Optimumul
2.2 Evaluarea motivaţional 3 S12- Pentru
caracteristicilor unor ▪ Activitatea voluntară S14 clasele
procese psihice, prin - Definirea şi care nu
comparare și prin caracterizarea susțin
utilizarea unor activităţii lucrare
instrumente adecvate de - Structura activităţii a scrisă
măsurare - Formele activităţii semestr
3.1 Relaționarea - Definirea şi ială
eficientă/ cooperarea cu caracterizarea voinţei (teza)
ceilalți în colectarea, - Etapele actului
interpretarea și voluntar
evaluarea informațiilor - Calităţile voinţei
referitoare la procese și Recapitulare. Evaluare
Procese psihice şi manifestări psihice Procesele reglatorii: 3 S15- I
rolul lor în 4.1. Utilizarea ▪ Afectivitatea S17
evoluţia cunoștințelor de - Definirea şi
personalităţii psihologie în scopul caracterizarea
Procesele reglatorii adaptării conduitei afectivităţii
proprii la situații - Particularităţile
concrete de viațã afectivităţii
- Clarificarea proceselor
afective
- Rolul proceselor
afective
▪ Atenţia
- Definirea şi
caracterizarea atenţiei
139
- Formele atenţiei
- Însuşirile atenţiei şi
educarea lor
Structura şi 1.3. Caracterizarea ▪ Personalitatea 1 S18
dezvoltarea principalelor dimensiuni - Personalitatea ca
personalităţii ale personalităţii sistem
Caracterizarea 2.3. Analizarea - Modele de
generală a profilului propriei personalitate
personalităţii personalităţi şi a ▪ Individ. Persoană..
personalităţii celorlalţi Personalitate
3.2. Exemplificarea, prin - Individ. Persoană..
cooperare cu ceilalţi, a Personalitate
unor trăsături ale - Conştiinţa ca nucleu al
personalităţii necesare personalităţii
reuşitei în activitate - Diferenţe în
4.2. Analizarea manifestarea
posibilităţilor de personalităţii
Structura şi dezvoltare personală ▪ Temperamentul 6 S19-
dezvoltarea din perspective - Latura dinamico- S25
personalităţii cunoştinţelor de energetică a
psihologie personalităţii
5.1. Caracterizarea - Tipologii
profilului unui temperamentale
participant responsabil şi ▪ Aptitudinile
eficient la luarea - Latura instrumental-
deciziilor în comunitate operaţională a
personalităţii
- Clasificarea
aptitudinilor
- Inteligenţa ca
aptitudine generală
Recapitulare 1 S26 II
semestrială
S27
Săptămână dedicată activităților extracurriculare și extrașcolare
Structura şi 1. Identificarea ▪ Caracterul 3 S28-

dezvoltarea proceselor psihice şi - Latura relaţional- S30
personalităţii caracterizarea rolului lor valorică a
în evoluția personalității personalităţii
1.2 Identificarea - Structura caracterului
legăturilor între - Rolul caracterului în
procesele psihice structura personalităţii
2.1. Analizarea unor ▪ Creativitatea
procese psihice pornind - Conceptul de
de la exemple concrete creativitate
2.2 Evaluarea - Niveluri şi stadii ale
caracteristicilor unor creativităţii
procese psihice, prin
comparare și prin
utilizarea unor
140
instrumente adecvate de
măsurare
3.1 Relaționarea
eficientă/ cooperarea cu
ceilalți în colectarea,
interpretarea și
evaluarea informațiilor
referitoare la procese și
manifestări psihice
4.1. Utilizarea
cunoștințelor de
psihologie în scopul
adaptării conduitei
proprii la situații
concrete de viață
Conduita 3.2. Exemplificarea,prin Imaginea despre sine şi 1 S31
psihosocială cooperare cu ceilalți, a percepţia socială a imaginii de
unor trăsături ale sine
personalității necesare - Imaginea de sine
reușitei în - Statusul şi rolul –
activitate indicatori ai
4.2. Analizarea comportamentului
posibilităților de social
dezvoltare personală din
perspectiva cunoștințelor
de psihologie
5.1. Caracterizarea
profilului unui
participant responsabil și
eficient la luarea
deciziilor în comunitate
Numai
pentru
clasele
care
Evaluare susțin
1 S32
semestrială lucrare
a scrisă
semestr
ială
(teza)
Conduita 3.2. Exemplificarea,prin  Relaţiile interpersonale şi 3 S33- Pentru
psihosocială cooperare cu ceilalți, a rolul lor în formarea şi S35 clasele
unor trăsături ale dezvoltarea personalităţii care
personalității necesare - Specificul relaţiilor susțin
reușitei în interpersonale lucrare
activitate - Tipuri de relaţii a scrisă
4.2. Analizarea interpersonale semestr
posibilităților de - Locul şi rolul relaţiilor ială
dezvoltare personală din interpersonale în (teza)
perspectiva cunoștințelor structura personalităţii
de psihologie - Grupul şi psihologia 4 S32- Pentru
5.1. Caracterizarea de grup S35 clasele
profilului unui ▪ Comportamente pro şi care nu
participant responsabil și antisociale susțin
eficient la luarea
141
deciziilor în comunitate - Comportamente pro şi lucrare
antisociale a scrisă
- Normalitate şi semestr
anormalitate socială ială
▪ Atitudinile sociale şi (teza)
formarea lor
- Atitudinile sociale
- Formarea şi
modificarea
atitudinilor sociale
- Relaţia valori,
atitudini,
comportamente
▪ Aplicaţii practice: proiecte,
teme de cercetare
Recapitulare
1 S36 II
anuală
 Model planificare calendaristică - disciplina: Educaţie muzicală, clasa a VI-a, Sem.I
Nr. UNITĂŢI DE COMPETENŢE NR. SAPTĂMÂNA OBSERVAŢII

crt. ÎNVĂŢARE SPECIFICE ORE
1. PRACTICA 1.1; 4.1; 4.2; 4.3 2 S.1; S.2
MUZICALĂ
2. ELEMENTE DE 1.1; 2.1; 2.2; 3.1; 3.2; 13 S.3 - S.13
LIMBAJ MUZICAL 3.3; 4.1; 4.2; S.15; S.16.
3. ELEMENTE DE 2.1; 2.2; 2.3; 2.4 3 S.14; S.17; S.18.
CULTURĂ
MUZICALĂ
TOTAL NR. ORE 18
Competenţe generale şi specifice
1. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢILOR INTERPRETATIVE, VOCALE ŞI INSTRUMENTALE

1.1 Interpretarea vocală, fluentă şi expresivă, la unison şi în diferite aranjamente armonico-polifonice a cântecelor
aparţinând diferitelor tipuri de muzică
1.2 Îmbogăţirea cântării vocale cu intervenţii instrumentale
1.3 Interpretarea instrumentală a melodiilor învăţate vocal
2. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE RECEPTARE A MUZICII ŞI FORMAREA UNEI CULTURI

MUZICALE.
2.1 Audierea cu interes a unor lucrări muzicale de diferite genuri, sesizând expresivitatea elementelor de limbaj
muzical
2.2 Sesizarea apariţiei temelor caracteristice în discursul muzical şi fredonarea acestora
2.3 Recunoaşterea unor lucrări muzicale, identificând tipul de muzică şi autorul lor
2.4 Exprimarea preferinţelor muzicale, argumentându-le
3. CUNOAŞTEREA ŞI UTILIZAREA ELEMENTELOR DE LIMBAJ MUZICAL.
142
*3.1 Descifrarea cântecelor scrise în tonalităţi majore şi minore cu o alteraţie la cheie3
3.2 Identificarea şi *redarea formulelor ritmice învăţate
3.3 Diferenţierea în audiţie a caracterului major sau minor al tonalităţilor învăţate
3.4 Identificarea în lucrările audiate a temelor muzicale şi analizarea structurii acestora
4. CULTIVAREA SENSIBILITĂŢII, A IMAGINAŢIEI ŞI A CREATIVITĂŢII MUZICALE ŞI ARTISTICE.

4.1 Cântarea nuanţată, corelând interpretarea cu mesajul ce trebuie transmis
4.2 Diversificarea şi îmbogăţirea interpretării muzicale
4.3 Sesizarea momentelor de intervenţie instrumentală în cadrul unei cântări vocale
4.4 Valorificarea aptitudinilor muzicale ca interpret.
3Competenţele specifice şi conţinuturile marcate prin asterisc sunt integrate în segmentul „Curriculum la decizia şcolii”.
Celelalte competenţe specifice, activităţi de învăţare şi conţinuturi constituie segmentul „Curriculum nucleu” definit în calitate de
„Curriculum de bază”.
143
 Model planificare calendaristică – disciplina Limba franceză
PLANIFICATION ANNUELLE POUR LA XIème (FILIÈRE THÉORIQUE,

SPÉCIALISATION MATHÉMATIQUES-INFORMATIQUE) - RÉALISÉE EN
CONFORMITÉ AVEC LE PROGRAMME SCOLAIRE POUR LE CYCLE SUPÉRIEUR DU
LYCÉE, APPROUVÉ PAR L’ORDRE DU MINISTRE DE L’ÉDUCATION ET DE LA
RECHERCHE NO 3410 DE 07.03.2006, MANUEL POUR LA XIème , MAISON D’ÉDITION :
CORINT, AUTEURS : Doina GROZA, Gina BELABED, Claudia DOBRE, Diana IONESCU)
CLASSE XIème: 2 H / SEMAINE

Ier SEMESTRE : 18 SEMAINES x 2 H / SEMAINE = 36 HEURES / SEMESTRE
IIème SEMESTRE : 17 SEMAINES x 2 H / SEMAINE = 34 HEURES / SEMESTRE
UNITÉ C.S. CONTENUS DE L’UNITÉ DURÉE PÉRIODE OBS.

D’APPRENTI D’APPRENTISSAGE
SSAGE
Ier SEMESTRE : XIème : 18 semaines x 2h / semaine = 36 heures / semestre.
•Tests :
BILAN 1.1. De nouveau à l’école. 6 heures S1 :
INITIAL 1.2. Êtes-vous prêt à démarrer ? S2 :
2.1. •Exercices de vocabulaire (famille de S3 :

mots, dérivation, synonymie, antonymie) ;
3.1.
•Exercices d’orthographe ;
3.3.
•Exercices grammaticaux (l’article, les
4.2. temps de l’indicatif, le conditionnel
présent et passé).
• TEST INITIAL
•Thème :
U1 : 1.1. DOMAINE PERSONNEL : 7 heures S4 : - travail en

ADOLESCEN équipe :
CE, AMITIÉ, 1.2. Relations entre les jeunes. S5 :
AMOUR
1.3. L’univers affectif des jeunes. S6 :
Dossier
2.1. •Type de texte : S7 : thématique :
144
3.2. Le texte poétique. « L’amour
dans l’art »
3.3. •Fonctions communicatives de la langue :
(4 équipes
4.1. Caractériser des personnes ; pour couvrir
les domaines :
4.2. Exprimer des sentiments, des émotions. littérature,
peinture,
•Éléments de construction de la musique,
communication : cinéma).
L’accord du participe passé
•Valeurs socioculturelles :
L’amitié, l’amour.
•Thème :
U2 : 1.1. DOMAINE PUBLIC : 7 heures S7 : * - contenus

du programme
ITINÉRAIRES 1.2. Transports modernes ; S8 : qu’on ne
trouve pas
1.3. Lieux et services publics dans la société S9 : dans le
contemporaine ; manuel.
2.1. S10 :
DOMAINE ÉDUCATIONNEL.
2.2. CULTURE ET CIVILISATION :
- Analyse d’un
2.4. Pays / Régions francophones. fragment
extrait de
3.2. •Type de texte : l’œuvre d’ A.
3.3. Daudet,
Le texte narratif.
Tartarin de
4.1. •Fonctions communicatives de la langue : Tarascon.
4.2. Situer un événement dans le temps.

4.3. •Éléments de construction de la
communication :
Le passé simple de l’Indicatif.
Bruxelles – capitale de l’Éurope.
•Thème :
U3 : 1.1. DOMAINE PERSONNEL : 7 heures S11 : - on insiste sur

les bonnes
ADULTES ET 1.2. La vie personnelle ; S12 : manières.
ENFANTS :
RESPECT ET 1.3. Relations entre les générations. S13 :
CONFIANCE
2.1. •Éléments de sémantique : S14 :
145
2.2. Registres de langue.
3.2. Caractériser des faits / des attitudes ;
3.3. Demander à qqn. de faire qqch.;
3.4. Défendre / Interdire.

communication :
4.2.
Le subjonctif présent ;
L’emploi du subjonctif.
Le comportement en société.
•Thème :
U4 : 1.1. DOMAINE PUBLIC : 7 heures S14 :
EN VILLE OU 1.2. La vie citadine et la vie rurale. S15 :

À LA
CAMPAGNE ? 1.3. DOMAINE ÉDUCATIONNEL. S16 :
CULTURE ET CIVILISATION :
2.1. S17 :
Types d’habitat et styles de vie.
2.2.
•Type de texte :
2.4.
Le texte descriptif.
3.2.
•Fonctions communicatives de la langue :
3.3.
Localiser dans l’espace / donner des
3.4. informations pour s’orienter dans l’espace.
communication :
Les homonymes grammaticaux.
Le subjonctif passé.
Avantages et inconvénients de la vie en

ville et à la campagne.
•La structure d’une lettre personnelle.
BILAN 1 1.2. •Exercices lexicaux (thèmes : les moyens 2 heures S18 :

de transport, vie citadine / vie rurale).
1.3.
146
2.4. • Fonctions communicatives de la langue :
3.1. S’exprimer poliment.
3.2. •Exercices grammaticaux : (indicatif ou

subjonctif ? / l’accord du participe passé /
3.3. l’indicatif présent, passé simple / la
préposition)
4.1.
•Test : Qu’attendez-vous des adultes ?
4.2.
UNITÉ C.S. CONTENUS DE L’UNITÉ DURÉE PÉRIODE OBS.

D’APPRENTI D’APPRENTISSAGE
SSAGE
IIème SEMESTRE : XIème : 17 semaines x 2h / semaine = 34 heures / semestre.
•Thème :
U5 : 1.1. DOMAINE PUBLIC : 6 heures S1 : - débat :
ESPACE 1.2. Télécommunication ; S2 : Avoir un

TÉLÉ- portable – une
COMMUNI- 1.3. Mass média. S3 : mode ou une
CATIONS nécessité ?
2.1. •Type de texte :
2.4. Le texte injonctif.
3.4. Demander / donner des informations sur

des objets ;
4.1.
Décrire des objets / des processus.
4.2.
•Éléments de construction de la
communication :
La concordance des temps à l’indicatif (I).
Les Français et les nouvelles technologies

de la communication ;
Les jeunes et la presse.
•Thème :
DOMAINE ÉDUCATIONNEL. - dossier
147
U6 : 1.1. CULTURE ET CIVILISATION : 6 heures S4 : thématique :
Réalisez un
BALADE 1.2. Villes d’intérêt touristique et culturel ; S5 : dossier avec
PROVENÇAL les fiches des
E 1.3. Régions, fêtes et traditions françaises. S6 : régions de
votre pays.
2.1. •Le document iconique :
2.4. La lecture de l’image. – le portrait.
3.3. Exprimer l’obligation / la nécessité / la

possibilité / la certitude et le doute.
4.1.
4.2. communication :
4.3. La concordance des temps à l’indicatif (II).
La Provence
Le patrimoine culturel et touristique

français.
1.1. •Thème :
U7 : 1.2. DOMAINE OCCUPATIONNEL : 7 heures S7 : - le

Curriculum
PENSER À 1.3. L’avenir professionnel : préoccupations et S8 : Vitae.
L’AVENIR projets.
2.1. S9 :
Personnalités littéraires.
2.2. S10 :
•Fonctions communicatives de la langue :
2.3.
Demander / donner des informations sur
2.4. des personnes (identité / formation /
intérêts / projets).
3.1.
3.2. communication :
3.3. La concordance des temps à l’indicatif
(III).
3.4.
•Éléments d’organisation du discours :
4.1.
Discours direct / indirect.
4.2.
4.3.
Choisir son orientation.
•Thème :
DOMAINE ÉDUCATIONNEL.
148
U8 : 1.1. CULTURE ET CIVILISATION : 7 heures S10 :
L’EUROPE 1.2. Les relations franco-roumaines ; S11 :

SANS
FRONTIÈRES 1.3. L’intégration européenne. S12 :
2.2. •Fonctions communicatives de la langue : S13 :
3.3. Exprimer une opinion personnelle ;
4.1. Reformuler un message en insistant sur un

élément ;
4.2.
La mise en relief d’un élément de la
4.3. phrase.
communication :
La phrase emphatique.
L’interrogation indirecte, le si dubitatif.
Manifestations culturelles franco-

roumaines ;
Symboles européens.
•Thème :
U9 : 1.1. DOMAINE PERSONNEL : 5 heures S14 :
DES 1.2. Relations entre les jeunes, loisirs. S15 :

SPECTACLES
POUR TOUS 1.3. •Éléments de lexique : S16 :
2.1. Vocabulaire de la musique.
2.4. Relater une action / une suite d’actions ;

communication :
3.2.
Les pronoms relatifs composés.
3.3.
•Éléments de phonétique :
4.1.
h muet / h aspiré.
4.2.
Traditions culturelles françaises ;
Personnalités artistiques françaises.
149
1.1. •Lettre officielle / lettre privée ;
BILAN FINAL 1.2. •Vocabulaire – point final (synonymie, 3 heures S16 :

antonymie, dérivation)
2.1. S17 :
•Grammaire – point final (le pronom
2.2. relatif, la concordance des temps à
l’indicatif, le discours indirect)
3.1.
•Destinations de vacances.
3.3.
4.1.
150
 Model planificare calendaristică – disciplina Religie ortodoxă
Clasa a V-a
Aria curriculară: Om – Societate
Disciplina: Religie – Cultul ortodox
Planificare calendaristică semestrială (I)

Nr. Unitatea de Competenţe Număr
Conţinutul învăţării Tipul lecţiei Săptămâna Perioada
Crt. învăţare specifice ore
 Cu Dumnezeu la
început de an 1 Mixtă S1 17 – 21.09
şcolar/Recapitulare
Recapitulare şi
 Recapitulare 1 S2 24 – 28.09
sistematizare
Verificarea şi 1 – 5.10
 Testare iniţială 1 evaluarea S3
cunoştinţelor
Sfintele Taine  Sfintele Taine – 8 – 12.10
- lucrări Transmitere şi
lucrări ale lui Hristos
sfinţitoare ale 1.1;2.1;3.1;3.5 1 însuşire de noi S4
1. în Biserică. Sf. Taină a
Bisericii cunoştinţe
Botezului
( Noţiuni de
 Sfânta Taină a 15 – 19.10
Catehism) 1.1;2.1;3.1;3.6 1 Mixtă S5
Mirungerii
1.1;2.1;3.1;3.5 1 Mixtă S6
Spovedaniei
 Sfânta Taină a 29.10 –
1.1;2.1;3.1;3.5 1 Mixtă S7
Împărtăşaniei 2.11
1.1;2.1;3.1;3.5  Evaluare 1 evaluarea S8
cunoştinţelor
 Despre sărbători- Transmitere şi 12 – 16.11
3.3;4.3 împărţirea şi 1 însuşire de noi S9
importanţa lor cunoştinţe
Popasuri
 Duminica, sărbătoare 19 – 23.11
duhovniceşti
2. 3.3;4.3 săptămânală a 1 Mixtă S10
(Noţiuni de
creştinilor
Liturgică)
Transmitere şi 26 – 30.11
3.3;3.5;4.3  Sărbătorile împărăteşti 1 însuşire de noi S11
cunoştinţe
 Recapitulare, Transmitere şi 3 – 7.12
3.3;4.3 sistematizare, şi 2 însuşire de noi S12-S13 10 - 14.12
Bucurie şi cunoştinţe
3. evaluare semestrială
lumină sfântă
1.2;2.1; 2.3;3.1  Naşterea Domnului – 17 – 21.12
1 Mixtă S14
bucuria tuturor
VACANŢĂ INTERSEMESTRIALĂ 22.12.2012– 13.01.2013
Director, Resonsabil Comisie Metodică,
Profesor Religie,
151
Planificare calendaristică semestrială (II)
Nr. Unitatea de Competenţe Conţinutul Perioad
Număr ore Tipul lecţiei Săptămâna
Crt. învăţare specifice învăţării a
• Dragostea faţă de
1.2; 2.1; 2.2; Transmitere şi
aproapele - Pilda 14 –
3.2; 3.5; 4.1; 1 însuşire de noi S1
samarineanului 18.01
5.1 cunoştinţe
milostiv
 Faptă şi
răsplată - Pilda 21 –
1.2; 2.1; 2.2;
bogatului 1 Mixtă S2 25.01
3.2; 3.5; 4.1
nemilostiv şi a
Mântuitorul săracului Lazăr
Hristos-  Rugăciunea
4.
Învăţătorul 1.2; 2.1; 2.2; curată - Pilda 28.01 –
1 Mixtă S3
desăvârşit 3.2; 3.5; 4.1 vameşului şi a 1.02
fariseului
 Să fim
1.2; 2.1; 2.2; prevăzători -
1 Mixtă S4 4 -8.02
3.2; 3.5; 4.1 Pilda celor 10
fecioare
Verificarea şi
11 -
 Evaluare 1 evaluarea S5
15.02
cunoştinţelor
Transmitere şi
• Întemeierea 18 -
2.2;3.4;3.5 1 însuşire de noi S6
Bisericii Creştine 22.02
cunoştinţe
 Răspândirea 25.02 -
Biserica 2.2;3.4;3.5 1 Mixtă S7
creştinismului 1.03
în primele
 Răspândirea
veacuri
5. creştinismului 4 – 8.03
creştine
2.2;3.4;3.5 pe teritoriul ţării 1 Mixtă S8
(Noţiuni de
I.B.U) noastre. Sfântul
Apostol Andrei
Verificarea şi 11 –
 Evaluare 1 evaluarea S9 15.03
cunoştinţelor
18 –
Spiritualitat Transmitere şi
 Creştinul acasă 22.03
6. e şi viaţă 4.2;5.1;5.2 2 însuşire de noi S10-S11
şi în biserică 25 –
creştină cunoştinţe
29.03
SĂ ŞTII MAI MULTE, SĂ FII MAI BUN! 1 – 5.04 S12
VACANŢĂ DE PRIMĂVARĂ 6 – 14.04
Spiritualitat  Natura – darul Transmitere şi 15 –
6. e şi viaţă 3.5;4.2 lui Dumnezeu 1 însuşire de noi S13 19.04
creştină pentru oameni cunoştinţe
 Alături de 22 –
Transmitere şi
3.3; 3.5; 4.3 Hristos pe 26.04
Bucurie şi 2 însuşire de noi S14-S15
Drumul 29.04 –
3. lumină cunoştinţe
Golgotei ! * 3.05
sfântă
 Bucuria Învierii – 6 – 10.05
3.3; 3.5; 4.3 1 Mixtă S16
poezie creştină *
13 –
 Creştinul în
17.05
4.2;5.1;5.2 şcoală şi în 2 Mixtă S17-S18
Spiritualitat 20 –
societate
6. e şi viaţă 24.05
creştină  Lecturi moral- 27 –
4.2;5.1;5.2 1 Mixtă S19
religioase* 31.05
 Recapitulare, 2 Verificarea şi S20-S21 3 – 7.06
152
sistematizare şi evaluarea 10 –
evaluare finală cunoştinţelor 14.06
 Cu Hristos pe Recapitulare şi 17 –
1 S21
cărările vacanţei sistematizare 21.06
Profesor Religie,
Clasa a VI-a

 Cu Dumnezeu la
început de an 1 Mixtă S1 17 – 21.09
Recapitulare şi
 Recapitulare 1 S2 24 – 28.09
sistematizare
cunoştinţelor
Credinţa şi  Rugăciunea Transmitere şi 8 – 12.10
Sfintele Taine 2.1;4.2 Domnească . Cele 1 însuşire de noi S4
1. Mântuitoare cunoştinţe
şapte cereri
( Noţiuni de
catehism) 1.1;2.1 1 Mixtă S5
Cununiei
1.1;2.1 1 Mixtă S6
Preoţiei
 Sfânta Taină a 29.10 –
1.1;2.1 1 Mixtă S7
Maslului 2.11
1.1;2.1;4.2  Evaluare 1 evaluarea S8
cunoştinţelor
 Hristos 12 – 16.11
Transmitere şi
binecuvântează
1.2;3.1;4.2 1 însuşire de noi S9
familia - Minunea din
Iisus Hristos – cunoştinţe
Cana Galileeii
Mântuitorul 19 – 23.11
 Răsplata credinţei şi a
lumii. 1.2;3.1;4.2 1 Mixtă S10
ascultării - Pescuirea
2. (Noţiuni de
minunată
catehism şi
 Binefacere şi 26 – 30.11
morală
recunoştinţă –
creştină) 1.2;3.1;4.2;5.2 1 Mixtă S11
Vindecarea celor zece
leproşi
1.2;3.1;4.2;5.2  Stăruinţa în rugăciune 1 Mixtă/ S12 3 – 7.12
153
- Femeia canaaneancă Verificarea şi
evaluarea
cunoştinţelor
 Recapitulare, 10 – 14.12
sistematizare, 1 Mixtă S13
evaluare semestrială
1.2;2.1; 2.3;3.1  Naşterea Domnului. 17 – 21.12
Bucurie şi Colinde religioase –
3. 1 Mixtă S14
lumină sfântă Flori alese ale
sufletului românesc
VACANŢĂ INTERSEMESTRIALĂ 22.12.2012 – 13.01.2013
Profesor Religie,

Nr. Unitatea de Competenţ Conţinutul Număr Perioa
Tipul lecţiei Săptămâna
Crt. învăţare e specifice învăţării ore da
Transmitere şi
3.3; 3.4; 14 –
• Maica Domnului 1 însuşire de noi S1
4.3 18.01
cunoştinţe
 Poezie creştină 21 –
3.3; 3.4; 4.3 închinată Maicii 1 Mixtă S2 25.01
Domnului*
 Audiţii 28.01
muzicale – – 1.02
cântări
3.3; 3.4; 4.3 1 Mixtă S3
religioase în
Sfinţirea cinstea Maicii
4. timpului Domnului*
(Noţiuni de Transmitere şi 4-
 Sărbătorile în
liturgică) 3.3; 3.4; 4.3 1 însuşire de noi S4 8.02
cinstea sfinţilor
cunoştinţe
 File de acatist în 11 –
3.3; 3.4; 4.3 cinstea 1 Mixtă S5 15.02
sfinţilor*
Transmitere şi 18 -
 Postul în viaţa
3.3 1 însuşire de noi S6 22.02
noastră
cunoştinţe
Verificarea şi 25.02
 Evaluare 1 evaluarea S7 - 1.03
cunoştinţelor
Transmitere şi 4–
Biserica în 2.2; 3.2; 3.4;  Martiriul
1 însuşire de noi S8 8.03
primele 4.3 primilor creştini
cunoştinţe
veacuri
 Martiri creştini 11 –
creştine 2.2; 3.2; 3.4;
în Dacia, în 1 Mixtă S9 15.03
5. (Noţiuni de 4.3
secolele III-IV
Istorie
18 –
Bisericeas  Sfinţii Împăraţi Transmitere şi
2.2; 3.2; 3.3; 22.03
că Constantin şi 2 însuşire de noi S10-S11
4.3 25 –
universală) mama sa, Elena cunoştinţe/ Mixtă
29.03
154
15 –
 Alături de Transmitere şi
2.2;3.4;4.3 19.04
Hristos pe 2 însuşire de noi S13- S14
22 –
Bucurie şi drumul Crucii cunoştinţe/ Mixtă
26.04
3. lumină
2.2;3.4;4.3  Texte şi cântări 29.04
sfântă
liturgice – 3.05
1 Mixtă S15
dedicate Învierii
Domnului*
2.2; 3.2; 3.3; 4.3
 Curajul 6–
Verificarea şi
mărturisirii: 10.05
1 evaluarea S16
Sfântul Ioan
cunoştinţelor
Botezătorul
 Credinţă şi 13 –
jertfă: Sfântul 17.05
2.2; 3.2; 3.3; 4.3 1 Mixtă S17
Mare Mucenic
Cuvinte şi Gheorghe
fapte  Sfântul Mare 20 –
ziditoare Mucenic 24.05
6. ( Noţiuni de 2.2; 3.2; 3.3; 4.3Dimitrie, 1 Mixtă S18
spirituali Izvorâtorul de
tate şi Mir
misiune) 2.2; 3.2;  Sfântul Ioan 27 –
1 Mixtă S19
3.3; 4.3 Casian 31.05
3–
 Recapitulare,
Recapitulare şi 7.06
sistematizare, 2 S20-S21
sistematizare 10 –
evaluare finală
14.06
 Cu Hristos pe Recapitulare şi 17 –
1 S21
cărările vacanţei sistematizare 21.06
Profesor Religie, Director, Responsabil comisie metodica,
155
Clasa a VII-a

 Cu Dumnezeu la 17 – 21.09
început de an 1 Mixtă S1
Recapitulare şi 24 – 28.09
 Recapitulare 1 S2
sistematizare
Manifestarea cunoştinţelor
iubirii lui  Dumnezeu Se Transmitere şi 8 – 12.10
Dumnezeu 2.1;2.2;3.1 descoperă oamenilor. 1 însuşire de noi S4
1. (Noţiuni de cunoştinţe
Revelaţia divină
catehism şi
 Sfânta Scriptură şi 15 – 19.10
morala 2.1;2.2;3.1 1 Mixtă S5
Sfânta Tradiţie
creştină)
1.1;3.1  Crearea lumii 1 Mixtă S6 22 – 26.10
 Purtarea de grijă a lui 29.10 –
1.1;3.1 Dumnezeu faţă de 1 Mixtă S7 2.11
lume
1.1;2.1;2.2;3.1  Evaluare 1 evaluarea S8
cunoştinţelor
 Puterea credinţei şi a 12 – 16.11
prieteniei - Transmitere şi
1.2 Vindecarea 1 însuşire de noi S9
slăbănogului din cunoştinţe
Capernaum
 Hristos Lumina 19 – 23.11
Iisus Hristos - 1.2 1 Mixtă S10
lumii: Vindecarea
2. Învăţător şi
orbului din naştere
Mântuitor
 Atotputernicia lui 26 – 30.11
1.2 Dumnezeu - învierea 1 Mixtă S11
lui Lazăr
 Recapitulare, Verificarea şi 3 – 7.12
sistematizare, 2 evaluarea S12-S13 10 – 14.12
evaluare semestrială cunoştinţelor
1.2;2.1;2.3;3.1  Naşterea Domnului. 17 – 21.12
3. 1 Mixtă S14
Profesor Religie,
156
Transmitere şi
Iisus 1.2 • Căinţă şi iertare - Pilda 1 însuşire de noi S1
14 – 18.01
Hristos - Fiului Risipitor cunoştinţe
2. Învăţător
 Bogăţia darurilor lui 21 – 25.01
şi
1.2 Dumnezeu - Pilda 1 Mixtă S2
Mântuitor
talanţilor
Transmitere şi 28.01 –
 Legea cea nouă –
Trăirea însuşire de noi 1.02
1.2; 2.1; 4.1 Fericirile /Audiţii 2 S3-S4
învăţăturii cunoştinţe 4 -8.02
muzicale
4. creştine /Mixtă
(Noţiuni de  Faptele bune - roade ale 11 – 15.02
4.2; 5.1 1 Mixtă S5
morală virtuţilor
creştină)  Faptele rele - încălcări 18 - 22.02
4.2; 5.1 1 Mixtă S6
ale voii lui Dumnezeu
Transmitere şi 25.02 -
2.1; 3.2  Sfânta Liturghie - însuşire de noi 1.03
2 S7-S8
întâlnire cu Hristos cunoştinţe/ 4 – 8.03
Mixtă
Exprimar  Evaluare 1 evaluarea S9
ea cunoştinţelor
5.
învăţăturii 3.2  Rugăciunea în viaţa 18 – 22.03
1 Mixtă S10
creştine creştinului
3.2  Să petrecem perioada
Postului Mare cu
Rugăciunea Sfântului 25 – 29.03
1 Mixtă S11
Efrem Sirul (* ) –
pregătire duhovnicească
pentru Sfintele Paşti
3.2  Săptămâna Patimilor - 15 – 19.04
momente de meditaţie 2 Mixtă S13-S14 22 – 26.04
Bucurie şi
creştină*
3. Lumină
5.1 29.04 –
sfântă  Tradiţii Pascale la
1 Mixtă S15 3.05
români*
Transmitere şi 6 – 10.05
 Sf. Trei Ierarhi – modele însuşire de noi 13 – 17.05
4.2;5.1 2 S16-S17
ale iubirii faţă de semeni cunoştinţe /
Mixtă
 Iubirea prin fapte: 20 – 24.05
Spiritualita 4.2;5.1 ajutorarea celor aflaţi în 2 Mixtă S18-S19 27 – 31.05
6. te şi viaţă suferinţă
creştină  Recapitulare, Recapitulare 3 – 7.06
sistematizare, evaluare 2 şi S20- S21 10 – 14.06
finală sistematizare
Recapitulare 17 – 21.06
 Cu Hristos pe cărările
1 şi S22
vacanţei
sistematizare
Profesor Religie
157
Clasa a VIII-a

 Cu Dumnezeu la 17 – 21.09
început de an 1 Mixtă S1
Recapitulare şi 24 – 28.09
 Recapitulare 1 S2
sistematizare
Verificarea şi 1–
 Testare iniţială 1 evaluarea S3 5.10
cunoştinţelor
Credinţa Transmitere şi 8 – 12.10
creştină  Crezul- sinteza
1. 1.1 1 însuşire de noi S4
(Noţiuni de învăţăturii de credinţă
cunoştinţe
Dogmatică) 15 – 19.10
 Învăţătura despre
1.1 1 Mixtă S5
Sfânta Treime în Crez
 Comuniunea 22 – 26.10
1.1 oamenilor cu 1 Mixtă S6
Dumnezeu în Biserică
 Credinţa în înviere şi 29.10 –
1.1 1 Mixtă S7
viaţa veşnică 2.11
1.1  Evaluare 1 Mixtă S8 5 – 9.11
1.2;3.3;4.1  Pilda viţei şi a Transmitere şi 12 – 16.11
mlădiţei – viaţa în 1 însuşire de noi S9
Hristos cunoştinţe
3.3;4.1  Pilda semănătorului – 19 – 23.11
primire şi împlinire a
1 Mixtă S10
cuvântului lui
Trăirea
Dumnezeu
2. învăţăturii
3.3;4.1  Pilda neghinei – 26 – 30.11
creştine
îndelunga răbdare şi
1 Mixtă S11
dreptatea lui
Dumnezeu
 Recapitulare, 3 – 7.12
Recapitulare şi
sistematizare, 2 S12-S13 10 – 14.12
sistematizare
evaluare semestrială*
1.2;2.1;2.3;3.1  Naşterea Domnului. 17 – 21.12
3. 1 Mixtă S14
158
Profesor Religie,

Nr. Unitatea de Competenţe Număr Perioa
Conţinutul învăţării Tipul lecţiei Săptămâna
Crt. învăţare specifice ore da
Transmitere şi 14 –
 Biserica, locaş de
2.1; 3.1 1 însuşire de noi S1 18.01
închinare
cunoştinţe
Transmitere şi 21 –
 Icoana – fereastră
2.1;3.1 1 însuşire de noi S2 25.01
spre cer
cunoştinţe
4. Exprimarea  Cântarea religioasă – 28.01
învăţăturii 2.1;3.1 formă de rugăciune/ 1 Mixtă S3 – 1.02
creştine audiţii muzicale
 Călătorind cu 4–
Dumnezeu – 8.02
2.1;4.2 1 Mixtă S4
pelerinajul la biserici
si mănăstiri
 Portofolii cu tema: 11 –
2.1 Locuri de pelerinaj la 1 Mixtă S5 15.02
biserici şi mănăstiri
Verificarea şi 18 –
cunoştinţelor
25.02
 Răbdare şi încredere Transmitere şi
- 1.03
1.2;4.2 în Dumnezeu - 2 însuşire de noi S7-S8
4–
Dreptul Iov cunoştinţe/ Mixtă
Sfânta 8.03
Scriptură –  Iubirea faţă de 11 –
5. izvor de Dumnezeu şi de Transmitere şi 15.03
înţelepciune 1.2; 4.2; 5.1 aproapele - legea 2 însuşire de noi S9- S10 18 –
şi iubire desăvârşită a Noului cunoştinţe/ Mixtă 22.03
Testament
1.2;4.2;5.1  Imnul dragostei Transmitere şi 25 –
creştine (I Corinteni 1 însuşire de noi S11 29.03
13,13) cunoştinţe/Mixtă
Sfânta 1.2;4.2;5.1 15 –
Scriptură –  Imnul dragostei 19.04
5.
izvor de creştine (I Corinteni 1 Mixtă S13
înţelepciune 13,13)
şi iubire
1.2  Cuvintele 22 –
Mântuitorului rostite 26.04
1 Mixtă S14
pe Cruce - învăţături
morale*
Bucurie şi
3. 4.2  Paştele în marea 29.04
lumină sfântă 1 Mixtă S15
familie europeană* – 3.05
Verificarea şi 6–
cunoştinţelor
Organizarea  Semnificaţia întemeierii 13 –
6. 3.2 1 Mixtă S17
Bisericii mitropoliilor româneşti 17.05
Ortodoxe 3.2  Întemeierea 1 Mixtă S18 20 –
159
Române Patriarhiei Române 24.05
 Organizarea actuală a 27 –
3.2 Bisericii Ortodoxe 1 Mixtă S19 31.05
Române
3–
 Recapitulare,
Recapitulare şi 7.06
sistematizare, 2 S20-S21
sistematizare 10 –
evaluare finală*
14.06
 Cu Hristos pe cărările Recapitulare şi 17 –
1 S22
vacanţei sistematizare 21.06
Director, Responsabil Comisie Metodică,
Profesor Religie,
160
Anexa 4: Model proiect al unităţii de învăţare – disciplinele: Psihologie, Educaţie
muzicală, Limba franceză
 Model proiect al unităţii de învăţare – disciplina Psihologie
Liceul: …………………………….
Disciplina: Psihologie
Clasa: a X – a
Varianta de curriculum: Trunchi comun şi curriculum diferenţiat
Manualul utilizat: Psihologie, Manual pentru clasa a X – a; Autori: Mielu Zlate, Tinca
Cretu, Nicolae Mitrofan, Mihai Anitei; Editura Aramis
Propunător:
Anul şcolar: 2011-2012
Număr de ore: 1 oră/săptămână
1 x 35 săptămâni = 35 ore anual
PROIECTUL UNITĂŢII DE ÎNVĂŢARE
Unitatea de învăţare 3: Procesele psihice cognitive superioare

Număr de ore: 5
Nr. Conţinuturi - Competenţe

specifice Activităţi de învăţare Resurse Evaluare
crt. detalieri
1. Gândirea 1.1.; 1.2.; ▪ exerciţii de analiză a unor ▪ dictionar de Observarea
▪ Definirea şi 2.1.; 3.1.; contexte în care apare cuvântul psihologie; sistematică
caracterizarea 4.1.; 4.2.; „gândire” sau derivatele sale; ▪ manual de Autoevaluarea
gândirii ▪ realizarea unei scheme a psihologie
▪ Structura definiţiei gândirii; clasa a X-a;
psihologică internă ▪ învăţarea caracteristicilor ▪ fişe;
a gândirii gândirii prin metoda ▪ laptop ;
▪ Gândirea ca proces „Mozaic”; ▪ vidoproiector ;
de rezolvare a ▪ identificarea structurii
problemelor psihologice interne a gândirii ▪ activitate
▪ Tipologia gândirii pe baza Modelului structural frontală, pe
al gândirii propus de J. P. grupe şi în
Guilford; perechi
▪ exerciţiu de imaginaţie: cum ar
fi viaţa oamenilor fără gândire; 1 ore
▪ găsirea unor argumente care să
demonstreze că gândirea este
definitorie pentru fiinţa umană;
▪ exprimarea opiniilor privind
importanţa caracterului
reversibil şi anticipativ al
timpului psihic, caracter
datorat gândirii;
▪ construirea unor exemple
pentru noţiunea de „gândire”;
▪ rezolvarea unor situaţii
problemă;
161
▪ comentarea unor texte din
punct de vedere psihologic;
2. Memoria 1.1.; 1.2.; ▪ exerciţiu de creativitate (de tip ▪ dictionar de Observarea
▪ Definirea şi 2.1.; 2.2.; brainstorming): să-şi psihologie; sistematică
caracterizarea 3.1.; 4.2.; imagineze cum ar arăta viaţa ▪ manual de Autoevaluarea
memoriei omului fără memorie; psihologie Proba orală
▪ Procesele şi ▪ prezentarea şi analiza unui caz clasa a X-a;
formele memoriei tragic de pierdere a memoriei ▪ fişe;
▪ Calităţile/indicator (cazul muzicianului Clive ▪ laptop ; Eseu structurat
ii memoriei Wearing); ▪ vidoproiector ;
▪ Factorii care ▪ exerciţii de memorie, pentru o
optimizează mai bună înţelegere a ▪ activitate
funcţionarea caracteristicilor acesteia; frontală, pe
memoriei ▪ identificarea tipurilor de grupe şi în
▪ Memorie şi uitare memorie pe baza unor exerciţii perechi
de memorare;
▪ metafore care surprind 1 ore
specificul memoriei;
▪ identificarea de către fiecare
elev a tipului de memorie care-
l avantatjează;
▪ exerciţii de corelare a
cunoştinţelor despre memorie
cu ceea ce ştiu despre
percepţii;
▪ test: Evaluarea capacităţii
mnezice
3. Imaginaţia 1.1.; 1.2.; ▪ exerciţiu de imaginaţie: să ▪ dictionar de Observarea
▪ Definirea şi 2.1.; 2.2.; privească o imagine şi să psihologie; sistematică
caracterizarea 3.1.; 4.2.; spună ce le sugerează; ▪ manual de Autoevaluarea
imaginaţiei ▪ exerciţiu de descriere a felului psihologie Proba orală
▪ Procedeele în care se desfăşoară viaţa unui clasa a X-a;
imaginaţiei om „lipsit de imaginaţie”; ▪ fişe;
▪ Formele ▪ identificarea unor situaţii ▪ laptop ;
imaginaţiei dificile pe care le-au trăit şi pe ▪ vidoproiector ;
care le-au depăşit făcând apel
la imaginaţie; ▪ activitate
▪ argumentarea rolului adaptativ frontală, pe
al imaginaţiei în viaţa omului; grupe şi în
▪ stabilirea deosebirilor dintre perechi
iluzie, halucinaţie şi fabulaţie.;
▪ exerciţii de comparare a 1 ore
visului din timpul nopţii cu
reveria;
▪ argumentarea faptului că în
apariţia computerelor s-a
folosit analogia;
▪ exerciţii de exemplificare a
procedeelor imaginaţiei;
▪ exerciţii de transpunere
empatică.
4. Procese psihice 1.1.; 1.2.; ▪ definirea proceselor psihice ▪ dictionar de Observarea
cognitive senzoriale 2.1.; 2.2.; cognitive superioare: gândirea, psihologie; sistematică
▪ Recapitulare, 3.1.; 4.2.; memoria, imaginaţia; ▪ manual de Autoevaluarea
162
sistematizare ▪ caracterizarea fiecărui proces psihologie Proba practică
▪ Aplicaţii psihic cognitiv senzorial, în clasa a X-a;
parte; ▪ fişe;
▪ exerciţii de prelucrare a ▪ laptop ;
informaţiilor şi de explicare a ▪ vidoproiector ;
rolului proceselor psihice
cognitive superioare în actul ▪ activitate
cunoaşterii umane; frontală, pe
▪ identificarea, pe baza unor grupe şi în
exemple, a interacţiunii perechi
imaginaţiei cu diferite procese
psihice; 1 ore
▪ exerciţii de
exemplificare/recunoaştere a
fazelor procesului rezolutiv;
▪ explicarea modului în care
fiecare elev îşi organizează
propria activitate de învăţare;
▪ argumentarea rolului
imaginaţiei în activitatea de
învăţare;
▪ exerciţii de imaginaţie.
5. ▪ Evaluarea 1.1.; 1.2.; Test cu itemi: ▪ Fişe cu testele Probă de
cunoştinţelor 2.1. ▪ cu răspuns scurt/de evaluare scrisă
completare; ▪ activitate
▪ cu alegere duală; individuală
▪ de tip pereche; 1 oră
▪ cu alegere multiplă.
Eseu structurat
 Model proiect al unităţii de învăţare – disciplina: Educaţie muzicală
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: ELEMENTE DE LIMBAJ MUZICAL

NR. ORE: 11
SĂPT. DETALIERI COMP. ACTIVITĂŢI RESURSE METODE EVALUARE

DE SPECIF. DE ŞI
CONŢINUT ÎNVĂŢARE PROCEDEE
S.3 Elemente 1.1 - Exerciţii de - Exerciţii de - Exerciţiul - Probă scrisă
melodice şi 3.2 cultură vocală dicţie, respiraţie şi -Conversaţia de evaluare
ritmice- 4.2 - Citire ritmică cu intonaţie. -Demonstraţia iniţială
recapitulare denumirea notelor. - Cântece: -Explicaţia ( pe probleme
-Solfegiere. Viişoara; Alunelul ritmice şi
- Interpretare vocală bătut. melodice)
cu text. - Manual
- Analiza cântecului - Planşe-schema
din punct de vedere valorilor de note;
ritmic şi melodic. măsuri, scara
-Reprezentarea muzicală
grafică a înălţimilor - Exerciţii ritmice:
sonore învăţate. de citire, dictate.
-Reprezentarea - Exerciţii de
grafică a duratelor intonaţie pe scară.
163
sonore. -Dictat melodic
- Exerciţii de tactare cu suport pe
a măsurilor. sunetele
Exerciţii de citire arpegiului lui Do
ritmică major.
- Exerciţii de
intonaţie pe scara
sunetelor muzicale
învăţate
S.4 MELODIA 1.1 - Reprezentarea - Exerciţii de - Exerciţiul Probă orală de
Semne de 3.4 grafică a semnelor cultură vocală -Conversaţia intonare a
alteraţie – 4.2 de alteraţie. - Exerciţii de -Demonstraţia unui fragment
Diezul şi - Exerciţii de intonaţie. -Explicaţia muzical ce
becarul intonaţie. - Exerciţii de -Modelarea combină şi
- Citire ritmică cu reprezentare didactică. sunete alterate
denumirea notelor. grafică a auitor.
-Solfegiere. alteraţiilor.
- Interpretare vocală - Cântec: Fata de
cu text. păstor; Exerciţiu
- Interpretare cu melodic
acompaniament - Manual
ritmic pe refren. -Instrumente de
percuţie
S.5 Semne de 1.1 - Reprezentarea - Exerciţii de - Exerciţiul Probă orală de
alteraţie – 3.4 grafică a semnelor cultură vocală. -Conversaţia intonare a
Bemolul şi 4.2 de alteraţie. - Ex. de -Demonstraţia unui fragment
becarul - Exerciţii de construcţie -Explicaţia muzical ce
intonaţie. - Exerciţii de -Modelarea combină şi
- Citire ritmică cu reprezentare didactică. sunete alterate
denumirea notelor. grafică. descendent.
-Solfegiere. Exerciţii
- Interpretare vocală melodice.
cu text. - Cântec: Pe deal
- Interpretare cu pe la Cornăţel;
acompaniament Coborâi din deal
ritmic pe refren. în vale.
- Manual
-Jucării muzicale
şi instrumente de
percuţie.
S.6 Tonalităţi 1.1 - Citire ritmică cu - Exerciţii de - Exerciţiul - Probă orală-
majore – Sol 3.2 denumirea notelor. intonaţie a gamei -Conversaţia intonarea
major 4.1 -Solfegiere şi a arpegiului. -Demonstraţia gamei şi a
- Interpretare vocală - Ex. melodice cu -Explicaţia arpegiului
cu text. suport pe gama şi
- Extragerea gamei arpegiul gamei
din cântec Sol major.
- Exerciţii de - Cântecul: Cucul-
intonaţie pe gamă. melodie elveţiană;
- Intonarea Hai să-ntindem
arpegiului. hora mare.
- Exerciţii melodice - Manual.
pe gamă şi arpegiu. - Fişă de muncă
- Exersarea independentă.
reprezentării grafice
a gamei Sol major.
164
- Analiza gamei.
S.7 Tonalitatea Fa 1.1 - Citire ritmică cu - Exerciţii de - Exerciţiul - Probă orală-
major 3.2 denumirea notelor. intonaţie a gamei -Conversaţia intonarea
4.1 - Interpretare vocală şi a arpegiului. -Demonstraţia gamei şi a
cu text. - Ex. melodice cu -Explicaţia arpegiului
- Extragerea gamei suport pe gama şi
din cântec arpegiul gamei Fa
- Exerciţii de major.
intonaţie pe gamă; - Cântecul:
Analiza gamei; Copilul şi floarea-
- Intonarea J. Brahms
arpegiului. - Manual; Fişă de
- Exerciţii melodice muncă
pe gamă şi arpegiu. independentă.
S.8 Tonalităţi 2.1 - Citire ritmică cu - Exerciţii de - Exerciţiul - Probă orală-
minore – la 2.2 denumirea notelor. intonaţie a gamei -Conversaţia intonarea
minor 3.3 - Interpretare vocală şi a arpegiului. -Demonstraţia gamei la
cu text. - Ex. melodice cu -Explicaţia minor în cele
- Extragerea gamei suport pe gama şi - Modelarea trei variante.
din cântec arpegiul gamei la didactică. -Probă scrisă-
- Exerciţii de minor. analiza
intonaţie pe gamă. - Solfegiu- gamelor.
- Intonarea Fragment din
arpegiului. Concertul pentru
- Exerciţii melodice vioară şi
pe gamă şi arpegiu. orchestră în la
- Exersarea minor de A.
reprezentării grafice Vivaldi.
a gamei la minor. - Manual.
- Analiza gamei la - Audiţie
minor în cele trei muzicală,
variante. - Casetofon,
- Audiere-Concertul casetă.
în la minor de A. - Imagine
Vivaldi compozitor.
- Comentarii pe - Fişă biografică
marginea şi de creaţie.
fragmentului audiat.
S.9 Tonalitatea mi 2.1 - Citire ritmică cu - Exerciţii de - Exerciţiul - Probă orală-
minor 2.2 denumirea notelor. intonaţie a gamei -Conversaţia intonarea
3.1 - Solfegiere şi a arpegiului. -Demonstraţia gamei mi
3.3 - Extragerea gamei - Ex. melodice cu -Explicaţia minor în cele
din cântec suport pe gama şi - Modelarea trei variante.
- Exerciţii de arpegiul gamei mi didactică -Probă scrisă-
intonaţie pe gamă. minor. analiza
- Intonarea - Cântec - gamelor.
arpegiului. Fragment din
- Exerciţii melodice Concertul pentru
pe gamă şi arpegiu. vioară şi
- Exersarea orchestră în mi
reprezentării grafice minor de F.
a gamei mi minor. Mendelssohn-
- Analiza gamei mi Bartholdy
minor în cele trei - Manual.
variante. - Audiţie
- Audiere-Concertul muzicală,
165
în mi minor de F. - Casetofon,
Mendelssohn- casetă.
Bartholdy. - Imagine
compozitor.
- Fişă biografică
şi de creaţie.
S.10 Tonalitatea re 1.1 - Interpretare vocală - Exerciţii de - Exerciţiul - Intonarea
minor 3.3 cu text. reprezentare -Conversaţia gamei şi a
- Extragerea gamei grafică a gamei şi -Demonstraţia arpegiului-
din cântec a arpegiului. -Explicaţia probă orală.
- Exerciţii de - Exerciţii de
intonaţie pe gamă. intonaţie.
- Intonarea - Ex. melodice cu
arpegiului. suport pe gama şi
- Exerciţii melodice arpegiul gamei re
pe gamă şi arpegiu. minor
- Exersarea - Cântecul:
reprezentării grafice Treceţi,
a gamei re minor. batalioane
- Analiza gamei în române,
cele trei variante Carpaţii(pag.9;
pag. 4)
- Manual;
Casetofon, casetă.
- Fişă de muncă
independentă.
Tonalităţi 1.1 - Reprezentarea -Exerciţii de - Exerciţiul - Intonarea
S.11 majore şi 3.3 grafică a gamelor şi reprezentare -Conversaţia gamelor şi
minore - a arpegiilor. grafică a gamelor. -Demonstraţia arpegiilor
recapitulare - Analiza gamelor- - Exerciţii de -Explicaţia tonalităţilor-
identificarea intonaţie cu probă orală.
varacteristicilor suport pe gama şi - Probă scrisă-
gamelor majore şi arpegiu. identificarea
minore. - Fişe de caracteristicil
- Exerciţii de muncăindependen or
intonaţie tă tonalităţilor.
- Intonarea - Audiţie
arpegiilor. muzicală- lucrări
- Identificarea instrumentale în
modului major sau tonalitţi majore şi
minor al unei creaţii minore.
muzicale audiate. -
Manual.Casetofon
, casetă.
- Planşe – scări,
arpegii.
S.12 RITMUL 1.1 - Exerciţii de - Exerciţii de - Exerciţiul - Probă orală-
Anacruza 3.2 încălzire a vocilor. cultură vocală. -Conversaţia identificarea
- Citire ritmică cu - Exerciţii ritmice: -Demonstraţia cântecelor
denumirea notelor de tactare, de -Explicaţia care
şi tactare de măsură. marcare a timpilor debuteazaă
- Interpretare cu accentuaţi; de anacruzic
text. citire ritmică cu
- Analiza tactare de măsură.
formulelor - Cântec: Cântec
anacruzice din de leagăn-J.
166
cântec. Brahms- după
- Audierea unor auz;
creaţii muzicale - Audiţie
vocale. muzicală; Laptop;
- Discuţii pe
marginea
creaţiilor audiate.
S.13 Sincopa 1.1 - Exerciţii de - Exerciţii de - Exerciţiul - Analiza
3.2 încălzire a vocilor cultură vocală. -Conversaţia ritmică a unui
- Analiza ritmică a - Exerciţii de -Demonstraţia exerciţiu
cântecului. reprezentare -Explicaţia dat.(formule
- Citire ritmică cu grafică a ritmice)
tactare de măsură sincopelor.
- Solfegiere - Exerciţii ritmice:
- Interpretare cu de citire şi analiză
text. ritmică.
-Identificarea - Cântecul: Cuc,
sincopelor dintr-un cuculeţ- N.
exerciţiu dat. Ionescu(fragment)
-Reprezentare - Manual
grafică
-Analiză sincope.
167
 Model proiect al unităţii de învăţare – disciplina: Limba franceză
Unité d’enseignement : ___________________________
Discipline: Langue française
Enseignant: Alina IFTIME
Classe: XIème/ L 2 ; 2 heures / semaine.
Manuel: maison d’édition CORINT
Unité 9 : DES SPECTACLES POUR TOUS
Temps : 5 heures
Contenus Compétences Activités Ressources Évaluation

détaillés Spécifiques
QUOI? POURQUOI? COMMENT? AVEC QUOI? COMBIEN?

1.1. Identificarea ideilor 1. Lisez les témoignages des Temps: 1 heure Devoir à la
• Thème : principale în mesaje adolescents sur leurs loisirs. maison:
DOMAINE orale şi / sau scrise (page110) Suports:
PESONNEL : referitoare la subiecte 2. Ex. 1 / page 110. Des loisirs - manuel ; Ex. 2 / page
Relations despre viaţa cotidiană cités plus haut, lequel vous - CARLO, C ; 110.
entre les [...]. paraît le plus compatible avec CAUSA, M, Quel est
jeunes, loisirs. 1.2. Identificarea, în votre personnalité ? (2005), votre loisir
mesaje orale şi / sau 3. Ex. 2 / page 110. Les Civilisation préféré ?
• Fonctions scrise, de informaţii passions, changent-elles au fil progressive du Parlez-en
communicativ punctuale relevante, du temps ? Qu’en pensez- français avec 400 selon le
es : pentru a rezolva o vous ? Répondez en vous activités, CLE modèle ci-
Relater une sarcină de lucru. appuyant sur votre expérience International, dessus.
action / une 2.1. Elaborarea oral / în personnelle. France.
suite scris de descrieri clare şi 4. Lisez les dates données
d’actions. detaliate pe subiecte dans le tableau ci-dessous
legate de domenii de (sondage - source : INSEE, - retro-projecteur ;
interes personal [...] dans Francoscopie 2003, - ordinateur.
2.4. Elaborarea unui text Larousse) concernant le temps
structurat pe subiecte consacré à des activités de Travail
cunoscute, pe baza unei loisirs en 1999 – la moyenne individuel.
structuri date, cu en minutes et par jour.
folosirea unui limbaj 5. D’après le tableau ci-
adecvat. dessus, les Français passent-ils
3.1. Oferirea de leur temps libre plutôt à la
răspunsuri concrete şi de maison ou plutôt à
ordin personal la un l’extérieur ?
chestionar / sondaj sau în 6. Y a-t-il des éléments qui
cadrul unui interviu. vous étonnent dans ce
3.3. Participarea la tableau ?
conversaţii folosind un 7. Observez la photo suivante
limbaj adecvat la context (illustrant la famille devant la
şi respectând convenţiile télé) :
folosite în conversaţie, a. Où la télévision est-elle
normele sociale şi située ?
culturale. b. Que vous apprend la photo
4.1. Redarea (oral şi / sau sur le mode de vie de cette
în scris), prin cuvinte famille ?
proprii, a unor mesaje / 8. Qu’est-ce qui serait
texte simple din domenii différent si cette photo avait
cunoscute. été prise chez vous ?
168
1.3. Decodarea 1. Questions introductives : Temps: 1 heure Devoir à la
• Éléments de semnificaţiei unor 1. Chantez-vous ? Juste ou Suports: maison:
lexique : elemente de vocabular faux ? - manuel.
Vocabulaire nefamiliare, din context, 2. Quel type de musique - MIQUEL, Pour parler
de la musique. prin asocieri / conexiuni écoutez-vous ? Claire, (2007); musique...
sau folosind materiale de 3. De quel instrument de Vocabulaire
referinţă. musique jouez-vous ? progressif du Quand
2.2. Prezentarea orală / 4. Quelle est la place de la français avec 250 vous assistez
relatarea în sccris a unui musique dans votre vie ? exercices – niveau à un festival,
fapt divers, întâmplări / Ex. 1 / page 114. Complétez avancé, CLE à un concert,
eveniment socio-cultural les phrases avec les mots International, à une
sau profesional, suivants : acoustique, Tours ; improvisatio
subliniind elementele autographe, chanteur, public, - méthode de n, à un
semnificative. concert, rock, scène, soliste, français : AUGÉ, récital, à
2.4. Elaborarea unui text spectacle, spectateurs. H. ; CANADA quoi êtes-
structurat pe subiecte 3. Retrouvez dix mots en PUJOLS, M.D. ; vous
cunoscute, pe baza unei relation avec des instruments MALHENS, C ; sensible ? À
structuri date, cu de musique. MARTIN, L., l’interprétati
folosirea unui limbaj 4. De quel instrument parle-t- (2006) ; Tout va on, au
adecvat. on? Regardez l’image ci- bien ! - niveau 3, rythme, à
3.2. Exprimarea unor contre pour vous aider. CLE l’acoustique,
sentimente şi reacţii [...], 5. Complétez en choisissant International, à la voix, à
în cadrul unor parmi les mots suivants. France. la présence
interacţiuni orale şi / sau 6. Choisissez les termes Travail individuel sur scène de
scrise referitoare la possibles. (1-10). l’artiste ?
evenimente / situaţii / 7. Remettez les mots en Travail en équipe (10-12
experienţe trăite sau italique à leur place. (11-12). lignes)
aflate. 8. Associez pour constituer
une phrase complète.
9. Complétez cette lettre en
choisissant la bonne réponse.
10. Associez chaque
expression à l’explication qui
lui convienne.
11. Qualifiez un concert / un
festival / un spectacle en
présentant un jugement négatif
là-dessus. En voici plusieurs
adjectifs, choisissez ceux qui
vous semblent négatifs.
12. Qualifiez un concert / un
festival / un spectacle en
présentant un jugement positif
là-dessus. En voici plusieurs
adjectifs, choisissez ceux qui
vous semblent positifs.
1.1. Identificarea ideilor 1. Lisez le texte à haute voix. Temps: 1 heure Devoir à la
• Thème : principale în mesaje 2. Traduisez en roumain les maison:
orale şi / sau scrise mots inconnus à l’aide du Suports:
DOMAINE referitoare la subiecte lexique donné dans le manuel - manuel ; - au choix :
PERSONNEL despre viaţa cotidiană ou / et à l’aide du dictionnaire - dictionnaire. Ex. 7 / page
: [...]. français – roumain. 113.
Relations 1.2. Identificarea, în 3. Ex. 1 / page 113. Complétez Commentez
entre les mesaje orale şi / sau le tableau ci-dessous pour Travail la phrase :
jeunes, loisirs. scrise, de informaţii obtenir une fiche du groupe. individuel. « Réussir à
punctuale relevante, 4. Ex. 2 / page 113. Trouvez le revenir dans
169
Texte : Le pentru a rezolva o mot clé du fragment associé à son corps
rock sarcină de lucru. un concert de Dionysos. quand tu as
volcanique 2.2. Prezentarea orală / Expliquez la comparaison. réussi le
(page 112) relatarea în sccris a unui 5. Ex. 3 / page 113. Dégagez concert,
(Phosphore, fapt divers, întâmplări / les mots qui illustrent c’est
no277, juillet eveniment socio-cultural l’atmosphère d’un concert. magique... »
2004). sau profesional, 6. Ex. 4 / page 113. Trouvez
subliniind elementele dans le texte : ou
semnificative. a) des mots qui désignent des
2.4. Elaborarea unui text instruments de musique. Sujet de
structurat pe subiecte b) les termes qui se rapportent rédaction :
cunoscute, pe baza unei à la musique. Présentez
structuri date, cu 7. Ex. 5 / page 113. Répondez votre
folosirea unui limbaj aux questions. chanteur /
adecvat. 8. Ex. 6 / page 113. Avez-vous chanteuse
3.2. Exprimarea unor assisté à un concert pop ou préféré(e) et
sentimente şi reacţii [...], rock ? Décrivez-en dites
în cadrul unor l’ambiance, le comportement pourquoi
interacţiuni orale şi / sau des chanteurs et des vous
scrise referitoare la spectateurs, vos sentiments et l’aimez.
evenimente / situaţii / vos émotions.
experienţe trăite sau
aflate.
3.3. Participarea la
conversaţii folosind un
limbaj adecvat la context
şi respectând convenţiile
folosite în conversaţie,
normele sociale şi
culturale.
4.2. Traducerea din
limba franceză în limba
maternă, cu ajutorul
dicţionarului, a unor
mesaje funcţionale / a
unui texte de mică
dificultate.
1. Ex. 1 / page 116. Lisez les
• Éléments de 1.2. Identificarea, în phrases et dégagez les Temps: 1 heure Devoir à la
construction mesaje orale şi / sau pronoms relatifs. Classez-les maison:
de la scrise, de informaţii en deux colonnes : pronoms Suports:
communicatio punctuale relevante, relatifs simples et pronoms - manuel. Ex.8 / page
n: pentru a rezolva o relatifs composés. 117,
sarcină de lucru. 2. Ex. 2 / page 116. Reliez les ex. 9 / page
Les pronoms deux propositions à l’aide Travail 117.
relatifs 4.1. Redarea (oral şi / sau d’un pronom relatif. individuel.
composés în scris), prin cuvinte 3. Ex. 3 / page 116. Reliez la
(consolidation proprii, a unor mesaje / phrase en italique aux autres à
). texte simple din domenii l’aide d’un pronom relatif
cunoscute. simple et faites toutes les
modifications nécessaires.
4. Ex. 4 / page 116. Continuez
les phrases à votre gré.
5. Ex. 5 / page 117.
Transformez selon le modèle.
6. Ex. 6 / page 117. Choisissez
170
la forme correcte.
7. Ex. 7 / page 116. Employez
le pronom relatif composé à la
place du relatif simple et
continuez les phrases.
• Éléments de 1.1. Identificarea ideilor
phonétique : principale în mesaje 1. Ex. 5 / page 115. Lisez Temps: 1 heure Devoir à la
orale şi / sau scrise l’encadré de droite, consultez maison:
h muet / h referitoare la subiecte le dictionnaire et choisissez la Suports:
aspiré. despre viaţa cotidiană forme correcte. - manuel ; Faites la
[...]. 2. h muet / h aspiré – - Internet. biographie
1.2. Identificarea, în observations discriminatoires. de votre
• Valeurs mesaje orale şi / sau 3. Lisez le texte : Le Festival Travail chanteur
socioculturelle scrise, de informaţii d’Avignon (page 118). individuel. (chanteuse)
s: punctuale relevante, 4. Répondez aux questions préféré(e).
pentru a rezolva o suivantes : Travail en équipe
Traditions sarcină de lucru. a. Quand a-t-il été fondé ? (5).
culturelles 2.2. Prezentarea orală / b. Quelle est la mission du
françaises ; relatarea în sccris a unui Festival ?
Personnalités fapt divers, întâmplări / c. Quelles sont les lieux
artistiques eveniment socio-cultural des réprésentations ?
françaises. sau profesional, d. Qui sont les
subliniind elementele participants ?
semnificative. e. Quel est le spécifique du
3.3. Participarea la festival ?
conversaţii folosind un f. Quels sont les artistes
limbaj adecvat la context associés choisis par la
şi respectând convenţiile direction artistique du
folosite în conversaţie, Festival ?
normele sociale şi 5. Documentez-vous sur un
culturale. festival roumain de théâtre,
4.1. Redarea (oral şi / sau film ou musique et présentez-
în scris), prin cuvinte le selon ce modèle.
proprii, a unor mesaje /
texte simple din domenii
cunoscute.
171
Anexa 5: Model proiect de lecţie - disciplinele Psihologie, Limba română, Limba
franceză, Limba engleză, Limba spaniolă, Religie ortodoxă
 Model 1 proiect de lecţie - disciplina Psihologie (Propunător: Conf. univ. dr. Monica
Moraru, Didactica Psihologiei. Suport de curs, 2013)
PROIECT DE LECŢIE
Data:
Clasa a X-a
Profesor:
Disciplina : Psihologie
Unitatea de învăţare: Procese reglatorii
Subiectul lectiei: Afectivitatea
Tipul de lecţie: comunicare de noi cunoştinţe
C1 – Utilizarea conceptelor specifice ştiinţelor sociale pentru organizarea demersurilor de
cunoaştere şi explicare a unor fapte, evenimente, procese din viaţa reală
C2 – Aplicarea cunoştinţelor specifice ştiinţelor sociale în rezolvarea unor situaţii-problemă,
precum şi în analizarea posibilităţilor personale de dezvoltare
C3 – Cooperarea cu ceilalţi în rezolvarea unor probleme teoretice şi practice, în cadrul
diferitelor grupuri
Competenţe specifice: 1.1, 1.2, 2.1, 2.2, 3.1, 4.1

Competenţe derivate:
Cd 1: să definească în termeni proprii procesele afective, fǎrǎ a avea acces la schema
lecţiei;
Cd 2: sǎ caracterizeze comportamentul afectiv în diferite situaţii de viaţă;
Cd 3: sǎ recunoască, în fragmente literare, diferite trăiri afective;
Cd 4: să identifice expresiile emoţionale prezentate într-un tablou al expresiilor emoţionale;
Cd 5: sǎ reproducă, prin mimică sau gestică, diferite expresii emoţionale;
Cd6: să identifice consecinţele unor stări afective pozitive/negative asupra
comportamentului;
Cd 7: să argumenteze rolul afectivităţii în procesul adaptativ;
Cd 8: să analizeze relaţia dintre cogniţii-emoţii-comportamente, pe baza unor exemple.
Strategii didactice:
Metode şi procedee didactice: expunerea, explicaţia, dezbaterea, conversaţia euristică,
problematizarea, reflecţia, analiza de text
Mijloace de învăţământ: video-proiector, tablou al expresiilor emoţionale, fişe de lucru
Modalităţi de organizare a activităţii: frontal, individual
Referinţe bibliografice:
MEC, Programe şcolare pentru clasa a X-a ciclul inferior al liceului. Psihologie, Bucureşti,
2004.
MEC, Psihologie, Editura Aramis, Bucureşti, 2005
172
Secvenţele/ T O. Elemente esenţiale de conţinut Metode, mijloace, Ev.
Momentele op. modalit. de org. a
lecţiei activităţii
Captarea atenţiei 5’ Citirea şi comentarea unui text literar care expunerea obs.
înfăţişează dinamica proceselor afective, dezbaterea sist.
alternarea sentimentelor de iubire şi ură organizare frontală
(Shakespeare, Othello):
Othello:
Pe lumea toată!
Cred uneori că soţia mea-i cinstită
Şi-apoi că nu-i. Te cred pe tine sincer
Şi-apoi că nu. Dar vreau să am dovadă,
Căci numele-i, curat ca faţa Dianei,
E azi mânjit şi negru cum mi-e chipul
Pumnale, ştreanguri, clocote ce-neacă,
Otravă, fac orice! Să nu mai sufăr!
Oh! Vreau să aflu!
Comunicarea 2’ Se comunică elevilor tema şi obiectivele expunerea
temei şi a lecţiei într-o manieră clară, concisă şi organizare frontală
obiectivelor explicită.
Reactualizarea 5’ Prin întrebări şi răspunsuri, se iniţiază o scurtă conversaţia ch.

elementelor de trecere în revistă a principalelor elemente de euristică orală
conţinut conţinut abordate în lecţiile anterioare – organizare frontală
anterioare Motivaţia şi Voinţa. Se va pune accent pe
rolul acestora în exercitarea diferitelor acţiuni
umane.
De asemenea, se scoate în evidenţă relaţia de
interdependenţă dintre motivaţie-afectivitate,
voinţă-afectivitate.
Dirijarea 20’ Se vor prezenta principalele elemente de video-proiector obs.
învăţării conţinut ale temei Afectivitatea prin sist.
intermediul video-proiectorului:
O1 -definirea şi caracterizarea proceselor expunerea
O2 afective; explicaţia
O3 -proprietăţile afectivităţii: polaritate;
O4 intensitate; durata; mobilitate; expresivitate; conversaţia
O5 -conduita emoţional-expresivă; rolurile euristică
O6 îndeplinite de expresiile emoţionale în
comportamentul omului: comunicare,
influenţare, autoreglare, contagiune, analiza de text
accentuare sau diminuare; organizare frontală
-clasificarea proceselor afective: tonul
afectiv, trăirile afective de provenienţă
organică, afectele, sentimentele, pasiunile,
dispoziţiile afective;
-rolul proceselor afective;
-relaţia dintre cogniţii-emoţii-comportamente.
Pentru fiecare dintre acestea, profesorul va
propune sarcini de învăţare elevilor, astfel
încât, aceştia să se implice activ în receptarea
noului conţinut.
173
Obţinerea 10’ O7 Se va iniţia o dezbatere despre rolurile dezbaterea ch.
performanţei şi îndeplinite de expresiile emoţionale în orală
asigurarea feed- comportamentul omului pe baza unui tablou tablou al expresiilor eseu
back-ului al expresiilor emoţionale. emoţionale
reflecţia
Fiecare elev, individual, va realiza un scurt organizare frontală
eseu despre rolul proceselor afective în şi individuală
procesul adaptativ.
Răspunsurile elevilor la aceste solicitări vor

indica gradul de întelegere a noilor cunoştinţe.
Se fac aprecieri, se oferă informaţii
suplimentare
Asigurarea 7’ O8 Se propune elevilor abordarea relaţiei dintre problem. ch.

retenţiei şi a cogniţii-emoţii-comportamente, prin analiza organizare frontală orală
transferului unor exemple din viaţa cotidiană. Exemplu: auto-
studentul care consideră că nu are şanse de a ev.
promova un examen la o disciplină
considerată dificilă. Gândurile sale negative
îi vor influenţa atât trăirile, emoţiile, dar şi
comportamentul, destabilizându-l.
Aprecieri finale 1’ Se fac aprecieri frontale şi individuale cu

privire la realizarea sarcinilor de învăţare
Anexa proiectului: Schema conţinutului temei Afectivitatea
Definiţie: PROCESELE AFECTIVE reprezintă procesele psihice generate de relaţiile dintre subiect şi obiect
sub formă de trăiri.
În general, procesele afective au 3 componente:
 componentă fiziologică (modificări de ordin vegetativ);
 componentă cognitivă (semnificaţia lor);
 componentă comportamentală.
Proprietăţile proceselor afective:

1. polaritatea (calitatea lor pozitivă sau negativă);
2. intensitatea;
3. durata;
4. mobilitatea (uşurinţa cu care apar, progresează de la o fază la alta şi trec);
5. expresivitatea (calitatea lor de a se exterioriza prin expresii emoţionale).
Clasificarea proceselor afective:
1. Procese afective primare:
 tonul afectiv al proceselor cognitive (reacţiile emoţionale ce colorează actele de cunoaştere);
 trăirile afective de provenienţă organică (cauzate de funcţionarea organelor interne);
 afectele (trăiri spontane, foarte intense şi de durată foarte scurtă).
2. Procese afective complexe:
 emoţiile (trăiri afective intense de scurtă durată);
 dispoziţiile afective (stări vagi, aparent fără obiect, de durată şi intensitate variabile).
3. Procese afective superioare:
174
 sentimentele (trăiri afective stabile, de lungă durată şi intensitate moderată, specific umane,
condiţionate social-istoric);
 pasiunile (sentimente mai intense, mai stabile, mai generale) şi varianta lor indezirabilă – patimile sau
viciile.
Unii autori iau ca reper emoţiile în descrierea tuturor proceselor afective. Astfel, dispoziţiile pot fi privite ca
generalizări ale emoţiilor dominante, afectele sunt emoţii primare, sentimentele sunt rezultatul stabilizării şi
condensării emoţiilor etc.
Funcţiile afectivităţii:
1. Susţine energetic acţiunile noastre;
2. Permite adaptarea individului la mediul său (fizic, social, cultural);
3. Reprezintă un mijloc de comunicare (prin intermediul expresiilor emoţionale).
Model 2 proiect de lecţie - disciplina Psihologie (Propunător: Lect. univ. dr. Mihaela
Vărăşteanu)
PROIECT DE LECŢIE
Unitate de învăţământ: Colegiul Naţional “Mircea cel Bătrân”, Constanţa

Clasa: a X-a
An şcolar: 2011-2012
Disciplina : Psihologie
Unitatea de învăţare: Structura şi dezvoltarea personalităţii
Tema: Temperamentul - latura dinamico-energetică
Tipul lecţiei: comunicare şi însuşire de noi cunoştinţe
Durata: 50 de min.
CG1: Utilizarea conceptelor specifice ştiinţelor sociale pentru organizarea demersurilor de
cunoaştere şi explicare a unor fapte, evenimente, procese din viaţa reală
CG2: Aplicarea cunoştinţelor specifice ştiinţelor sociale în rezolvarea unor situaţii-problemă,
precum şi în analizarea posibilităţilor personale de dezvoltare
CG3: Cooperarea cu ceilalţi în rezolvarea unor probleme teoretice şi practice, în cadrul
diferitelor grupuri
CG4: Participarea la luarea deciziilor şi rezolvarea problemelor comunităţii
1.3 Caracterizarea principalelor dimensiuni ale personalităţii
1.2 Identificarea legăturilor între procesele psihice
2.3 Analizarea profilului propriei personalităţi şi a personalităţii celorlalţi
3.2 Exemplificarea, prin cooperare cu ceilalţi, a unor trăsături ale personalităţii necesare reuşitei
în activitate
4.1 Utilizarea cunoștințelor de psihologie în scopul adaptării conduitei proprii la situații concrete
de viață
4.2 Analizarea posibilităţilor de dezvoltare personală din perspectiva cunoştinţelor de psihologie
175
Competente derivate (obiective operaţionale):
O1: să precizeze locul temperamentului în sistemul de personalitate
O2: să caracterizeze tipurile temperamentale după tipologia lui Hipocrate şi Galen
O3: să identifice propriul temperament şi al altor colegi pe baza testelor
O4: să argumenteze importanţa cunoaşterii temperamentului pentru ameliorarea relaţiilor
interpersonale
Strategii didactice:
Metode:
 conversaţia euristică
 învăţarea prin descoperire
 exemplul
 explicaţia didactică
 lucrul în grup
 jocul de rol
Mijloace:
 fişe de lucru cu sarcini de grup
 fişe de evaluare
 flipchart
 videoproiector
 manualul
 laptopul
 CD-uri
 imagini
Bibliografie:
Zlate, M., Cretu, T., Psihologie, Manual clasa a X-a, Ed. Aramis, 2005.
Zlate, M., Fundamentele psihologiei, Ed. Universitară
176
NR. MOMENTELE OBV.
ELEMENTE DE CONŢINUT DOZARE RESURSE
CRT. LECŢIEI OPER.
1. Moment - Notarea absenţilor Foaia de
organizatoric - Identificarea situaţiilor deosebite 3 min prezenţă
- Asigurarea atmosferei de lucru.
- Pregătirea materialelor
- Distribuirea fişelor de lucru
2. Reactualizarea - Verificarea cunoştinţele dobândite
cunoştinţelor anterior cu privire la tema 2 min
,,Personalitatea”.
- Preluarea proiectelor
3. Captarea atenţiei 5 min. Explicaţia
Elevii sunt solicitaţi să urmărească un film
în care sunt puse în evidenţă patru
modalităţi de reacţie la o situaţie stimul
4. Anunţarea temei - Se anunţă noua temă şi se scrie 2 min.
şi enunţarea titlul pe tablă: „Temperamentul”. Manualul
obiectivelor lecţiei - Elevii vor învăţa care este rolul
temperamentului în structura
personalităţii, caracteristicile
acestuia, care sunt tipologiile
temperamentale clasice
- Vor fi capabili să folosească
informaţiile în scopul identificării
propriului temperament cât şi al
celorlalţi
5. Dirijarea - Prezentarea materialului 2 min. Explicaţia
învăţării O1 - Planul temei de astăzi este: (anexa) 20 min Manualul
1. Definirea temperamentului Flipchart-ul
O2 2. Caracteristicile temperamentului Expunerea
3. Ilustrarea tipologiilor Explicaţia
O3 temperamentale substanţialiste şi Problematizarea
constituţionale Conversaţia
O4 - Se va folosi flipchart-ul şi video- euristică
proiectorul în dirijarea permanentă Manualul
a parcurgerii materialului de Proiectorul
învăţat
6. Obţinerea - Propunerea întrebărilor. Elevii vor 5 min Conversaţia

performanţei şi primi fiecare o sarcină individuală euristică
Asigurarea feed- care constă în identificarea Explicaţia
back-ului temperamentelor învăţate pe baza Fişe de lucru
unor descrieri comportamentale.
Urmând apoi (prin liberă alegere)
să prezinte ceea ce au scris.
- Elevii se implică activ în proces,
răspunzând la întrebările propuse.
- În cazul în care vom constata
anumite dificultăţi, erori sau
lacune, vom reveni cu explicaţii
suplimentare specifice
problemelor respective din lecţie.
177
7. Evaluarea Se fac aprecieri menite să stimuleze 2 min Expunerea
performanţelor implicarea activă în descoperirea altor Explicaţia
aspecte specifice vieţii psihice
De asemenea, se vor clarifica eventuale
nelămuriri şi întrebări.
8. Intensificarea - Se va realiza un eseu care să 3 minute
retenţiei şi demonstreze rolul temperamentulu
realizarea în viaţa cotidiană
transferului
9. Încheierea - Se vor face aprecieri finale asupra 1 min
activităţii modului de lucru
Temperamentul:
1. Definiţie: temperamentul este latura dinamico-energetică a personalităţii care se exprimă cel mai pregnant
în conduită
2. Tipologii
- Tipologia lui Hippocrate şi Galenus (denumiri şi caracteristicile fiecarui tip de temperament)
- Tipologia lui Jung şi Eysenck
3. Caracteristici:
 Temperamentele sunt neutre din punct de vedere valoric (nici un temperament nu e bun sau rău, fiecare are
şi aspecte pozitive şi aspecte negative);
 Temperamentele nu sunt pure, se găsesc adesea nuanţe temperamentale, amestecuri (80%);
 Sunt înnăscute, fiind dependente de tipul de A.N.S.
 Trăsăturile de temperament pot fi compensate prin dezvoltarea la nivelul caracterului, aptitudinilor,
deprinderilor a unor însuşiri specifice - de exemplu, un nivel energetic mai scăzut poate fi compensat
printr-o bună organizare a acţiunilor, prin dezvoltarea aptitudinilor, deprinderilor necesare. Există
mecanisme de compensare învăţate în timpul vieţii care pot constitui indici falşi asupra temperamentului
unei persoane. De exemplu, există persoane care prezintă caracteristicile temperamentului melancolic, dar
care să ascundă în realitate un temperament coleric.
 Sunt educabile - aspectele negative pot fi modelate prin voinţă, exerciţiu, mijloace educaţionale;
Un exemplu de automodelare a trăsăturilor temperamentale ni-l oferă TITU MAIORESCU care l-a facut
pe Şerban Cioculescu să afirme: „nu s-a născut olimpian, ci a devenit ca atare printr-o muncă laborioasă de
modelare conştientă a propriei sale personalităţi. Cel care a trecut în ochii contemporanilor săi ca un om rece,
impasibil (glacial), a fost în adolescenţă şi tinereţe un neliniştit, un anxios, un pasionat.” (cf. Comănescu, 1996,
p. 137)
Concluzie:
Trebuie să aveţi mai multe informaţii, să nu va lăsaţi călăuziţi de o singură categorie de indici sau doar de
prima impresie atunci când vreţi să-i cunoaşteţi pe ceilalţi.
178
Temperamentul
coleric
Temperamentul
sangvin
Temperamentul
flegmatic
Temperamentul
melancolic
179
 Model proiect de lecţie - disciplina Limba română (Propunător: Lect. univ. dr. Claudia-
Simona Popa)
PROIECT DIDACTIC
Disciplina: Limba şi literatura română
Clasa: a VII-a B
Unitatea de învăţământ: Şcoala gimnaziala nr. 24 „Ion Jalea”, Constanţa
Lecţia: Părţi de vorbire neflexibile
Tipul lecţiei: Recapitulare şi sistematizare
Locul de desfăşurare: sala de clasă.
Atitudini şi valori utilizate în lecţie: stimularea gândirii autonome, reflexive şi critice în raport
cu diversele mesaje receptate, cultivarea unei atitudini pozitive faţă de limba română şi
recunoaşterea rolului acesteia pentru dezvoltarea personală şi îmbogăţirea orizontului cultural.
1.3 integrarea categoriilor semantice în structuri lexicale proprii
2.2 valorificarea categoriilor semantice învăţate, în contexte diferite
3.3 sesizarea corectitudinii şi valorii expresive a categoriilor gramaticale, într-un text citit
4.2 utilizarea corectă şi nuanţată a categoriilor semantice învăţate
Competenţe derivate:
La sfârşitul lecţiei elevii vor fi capabili :
O1. Să recunoască parţile de vorbire flexibile
O2. Să enumere caracteristicile parţilor de vorbire flexibile şi neflexibile
O3. Să identifice şi să recunoască părţile de vorbire neflexibile
O4. Să analizeze morfologic şi sintactic părţi de vorbire neflexibile
O5. Să completeze enunţuri având anumite cerinţe
O6. Să construiască enunţuri cu diferite cerinţe
Resurse:
A) Bibliografice: 1. oficiale:
- Programe şcolare pentru disciplina Limba şi literatura română, MECI, Bucureşti,
2009.
- Manualul de Limba şi literatura româna, Editura Humanitas, MECI, 2008, Alexandru
Crişan, Sofia Dobra, Florentina Sâmihăian.
2. metodico-didactice:
 Pamfil, A., Limba şi literatura română. Structuri didactice deschise Ed. Paralela 45, Cluj-
Napoca, 2003.
 Parfene, C., Metodica studierii limbii şi literaturii române în şcoală. Ghid teoretico-aplicativ,
Editura POLIROM, Iaşi, 1999.
 Goia, V., Didactica limbii şi literaturii române pentru gimnaziu şi liceu, Editura Dacia
Educaţional, Cluj-Napoca, 2002.
B) Metodologie: 1. metode şi procedee:

- de comunicare orală/scrisă: conversaţia, explicaţia, aprecierea verbală, învăţarea prin
descoperire, exerciţiul, ciorchinele;
2. mijloace didactice: rebus, fişe cu exerciţii, fișă – suport cu ciorchinele;
3. forme de organizare: frontală, individuală, pe grupe.
C) Temporale: durata lecţiei este de 50 minute.
D) Umane: colectivul de elevi, cadrul didacti
180
Etapele C. T Activitatea Activitatea Strategii Forme Evaluare
lecţiei D. profesorului elevului didactice de
organiz
are
1. Moment 2' Profesorul salută elevii şi Elevii de Conversaţia Activitate
organizatoric întreabă daca sunt absenţi. serviciu frontală
numesc elevii
absenţi.
2. O1 7' Profesorul împarte fişe şi Conversaţia Fişa
Verificarea O2 propune elevilor să Explicaţia nr.1
cunoştinţelor rezolve un rebus ce va
predate avea scopul reactualizarea
anterior noţiunile legate de parţile
de vorbire flexibile.
Rebusul rezolvat corect va
avea drept rezultat Elevii rezolvă Descoperirea Activitate
sintagma “parţi rebusul Exerciţiul individuală
neflexibile”. descoperind
Rebusul va recapitula și sintagma.
sistematiza noțiuni legate
de părțile de vorbire Elevii vor citi Conversaţia Activitate Aprecieri
flexibile și va dezvolta răspunsurile. frontală verbale
elevilor competența de
utilizare corectă și Activitate
nuanțată a acestora. Conversaţia frontală
Profesorul va monitoriza Aprecieri
activitatea şi va evalua verbale
prin conversaţie
rezultatele obţinute.
După această activitate,
profesorul întreaba elevii
ce inseamnă părti de
vorbire neflexibile şi care
este diferenţa intre parţi de
vorbire flexibile şi cele Elevii
neflexibile. răspund ca Conversaţia Activitate
părţile de Explicaţia frontală
vorbire Expunerea Aprecieri
flexibile îşi verbale
schimba
Profesorul va întreba care forma în
sunt părțile de vorbire funcţie de
neflexibile. gen, număr şi
caz şi
persoană în
cazul verbului
iar părţile de
vorbire
neflexibile nu
îşi modifică
forma in Conversaţia Activitate
funcţie de Explicaţia
frontală
aceste
categorii
gramaticale.
Elevii vor
enumera
părţile de
vorbire
neflexibile.
3. Pregătirea 2' Profesorul va preciza că, Elevii asculta Expunerea Activitate
181
perceptivă în gramatica limbii expunerea frontal
(captarea romane, pe langă părţile profesorului.
atenţiei) de vorbire flexibile
aparute in rebus, sunt si
părţi de vorbire
neflexibile, si va anunta
astfel titlul lectiei.
4. Anunţarea 2' Profesorul anunţă titlul Elevii îşi vor Expunerea Activitate
temei şi a lectiei, “Părţi de vorbire nota titlul frontală
competenţelo neflexibile”, competenţele lectiei.
r derivate şi notează pe
tablă.
5. Dirijarea O2 3 Profesorul va expune un Elevii vor Ciorchinele Fişa Activitate
învăţării O3 0' poster-ciorchine cu asculta Conversaţia nr.2 frontală
O5 principalele părţi de explicaţia Explicaţia
O6 vorbire neflexibile si profesorului Expunerea
clasificarea acestora.Va si vor Exemplul
discuta împreună cu elevii exemplifica
fiecare parte de vorbire acolo unde
neflexibilă şi va acesta va cere
exemplifica fiecare în mod frontal
clasificare in mod frontal clasei.
cu elevii. Pentru adverb şi
interjectie profesorul va
aduce în discuţie şi Aprecieri
funcţiile sintactice ale verbale
acestora. Prin analiza
acestui ciorchine
profesorul va dezvolta
elevului capacitatea de
utilizare corectă şi
nuanţată a categoriilor
semantice invatate.
O3 Profesorul împarte elevilor
o fişă ce cuprinde exerciţii
de diferite tipuri. Elevii
vor lucra în perechi. Pe
baza unui text, elevii
trebuie să recunoască
parţile de vorbire Conversaţia Activitate
neflexibile şi să le aşeze în Exerciţiul Fisa in perechi Aprecieri
tabelul propus. Descoperirea nr.3 verbale
Profesorul va monitoriza Elevii vor citi
activitatea si apoi va cu atenţie
evalua, frontal, textul propus
răspunsurile elevilor. şi vor Exerciţii
Profesorul va cere elevilor identifica de
sa mearga la tabla şi sa adverbele, recunoaşte
completeze tabelul notând prepoziţiile, re şi
părţile de vorbire conjuncţiile şi caracteriz
identificate. interjecţiile are
În continuarea procesului apoi le vor
O3 didactic, profesorul va nota in tabel.
O4 propune elevilor să
analizeze morfologic şi
sintactic părţile de vorbire Conversaţia Activitate
subliniate dintr-un text frontală
dat. (Fişa nr.3). Elevii merg la
Exercitiul este de tablă şi Conversaţia
recunoastere si completează Explicaţia
caracterizare. tabelul. Exerciţiul
Activitate
182
Elevii vor în perechi
lucra în
Profesorul monitorizează perechi.
întreaga activitate şi va Elevii vor
verifica prin conversaţie identifica
corectitudinea adverbul
răspunsurilor. predicativ cu
Profesorul, dupa această funcţia
activitate va cere elevilor sintactică de Aprecieri
sa identifice alte două predicat verbale
părţi de vorbire diferite ale verbal,
cuvântului “frumos” şi să adverbul de
O3 alcătuiască doua enunţuri timp cu
cu acestea. funcţie de Conversaţia
O4 Profesorul cere elevilor sa complement
completeze enunţurile date circumstanţial
pe fişă, respectând de timp, Descoperirea
cerinţele din paranteze. substantivul
Exercitiile sunt cu caracter însoţit de
creator locuţiunea Aprecieri
prepoziţională verbale
care cere Activitate
cazul genitiv Exercitiul frontală
cu funcţia Explicaţia
Profesorul, prin sintactică de
conversaţie va verifica complement
O5 răspunsurile elevilor. circumstanţial
de loc,
adverbul de
mod cu
funcţie
sintactică de
complement Activitate
circumstanţial pe grupe
de mod.
Elevii
răspund Aprecieri
întrebărilor verbale
profesorului.
Elevii vor
trece la tablă
şi vor scrie
două enunţuri
în care
“frumos” este
substantiv şi Activitate
adjectiv. frontală
Elevii, tot în
perechi, vor
completa
spaţiile libere
cu un adverb
predicative,
un adverb de
mod la gradul
comparativ de
superioritate,
o prepoziţie
care cere
cazul dativ şi
183
cu o
conjuncţie
coordonatoare
copulativă.
Elevii notează
acolo unde au
greşit.
6. Asigurarea 3' Profesorul va da ca tema Elevii Expunerea Fisă Activitate

retenţiei şi a pentru acasa o fisa pe care primesc fişa si Explicatia nr.4 – frontală
transferului sunt sapte itemi. ascultă tema
explicatiile pentru
profesorului acasa
pentru a
rezolva tema.
7. Încheiere 4' Profesorul va realiza Elevii salută Expunere Activitate Aprecieri
aprecierea verbala asupra profesorul. frontala verbale
activitatii elevilor si va
imparti diplome de
participare activa la clasa.
Profesorul îşi ia ramas bun
de la elevi, le multumeste
pentru activitatea realizata
şi îi felicită. Va nota elevii
în mod corespunzător.
184
REBUS
A
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
B
CERINŢE:
1. Raspunde la intrebarile: pe cine,ce, cui? Si se numeste…..;

2. In enuntul „Andrei se plimba”, verbul „se plimba” este la diateza …….;
3. Raspunde la intrebarea : care, ce fel de si este……. ;
4. Cand pui o intrebare substantivului afli o …….. sintactica;
5. Caz ce răspunde la întrebarea “cui?”;
6. Parte de vorbire flexibilă care denumeşte fiinţe, lucruri, fenomene ale naturii;
7. Masculinul, femininul si neutrul sunt …..;
8. Adjectivul „frumos” are patru …… flexionare;
9. Parte de vorbire flexibilă ce arată un număr sau ordinea obiectelor prin numarare;
10. Parte de vorbire flexibilă ce ţine locul unui substantiv;
11. Substantivul este o parte de vorbire ………;
12. In enuntul „Un copil alearga”, un este ………;
13. Partea care arata actiune, stare si existenta este ……;
14. Iti arata o insusire si se cheama ……;
15. Substantivul copacul este la numarul …….;
16. Pronumele personal persoana I singular;
185
FIŞĂ DE LUCRU
1. Identifică în textul dat părţile de vorbire solicitate şi completează tabelul de mai jos:
“ Cum sta şi el acolo, de se răcorea, Spânul (…) tranc! Copacul pe gura fântânei, apoi se
suie deasupra lui şi zice cu glas răutăcios:
- Alelei! Fecior de om viclean (…) ”
ADVERBE PREPOZIŢII CONJUNCŢII INTERJECŢII
2. Analizează morfo-sintactic părţile de vorbire subliniate din textul de mai jos şi

exemplifică prin două enunţuri alte două valori morfologice ale cuvaântului “frumos”.
Fără îndoială că seara, când mă plimbam de-a lungul râului, priveam frumos apa
curgătoare şi îmi aminteam peisajul de altădată.
3. Completează enunţurile date, respectând cerinţele dintre paranteze:
…………..(adverb predicativ) că lucrează ……………….(adverb de mod, grad comparative de
superioritate) astăzi (prepoziţie, caz D) colegilor…………….(conjuncţie coordonatoare
copulativă) prietenilor.
FIŞĂ DE LUCRU
Compară valorile gramaticale ale cuvintelor subliniate din enunţurile de mai jos indicând
partea de vorbire şi funcţia sintactică:
Ei au mers pe de-a lungul./Ei au mers de-a lungul străzii.
El a primit un dar./L-a certat dar lui nu i-a păsat.
Alcătuieşte enunţuri cu următoarele omofone: iar/i-ar; iau/i-au.
Alcătuieşte un enunţ în care să foloseşti un adverb cu funcţie sintactică de atribut adverbial.
Folosiţi conjuncţia “şi” între două propoziţii principale.
Contruiţi doua enunţuri în care să utilizaţi două interjecţii onomatopee.
Alcătuiţi o propoziţie în care o interjecţie să îndeplinească funcţie sintactică de predicat
verbal.
186
 Model proiect de lecţie - disciplina Limba franceză (Propunător: Lect. univ. dr. Alina
Iftime)
Projet d’activité didactique
Unité d’enseignement: _______________________

Enseignant: Alina IFTIME
Date: ___________________
Classe: XIème
Objet: Langue française
Sujet: VOCABULAIRE DE LA MUSIQUE
Type de leçon: mixte
Durée: 50 minutes
Objectif-cadre: développer la compétence d’expression écrite et expression orale
Objectifs opérationnels:
a. Objectifs cognitifs:
À la fin de l’activité, les enseignés seront à même de:
O1: exprimer leurs préférences musicaux ;
O2: identifier les instruments musicaux ;
O3: faire une brève description des instruments musicaux ;
O4 : choisir les mots appropriés pour compléter des structures faisant référence au
domaine musical ;
O5: employer le vocabulaire du champ lexical de la musique dans le contexte approprié ;
O6 : trouver la définition et le rôle des personnes impliquées dans le domaine musical ;
O7: compléter une lettre avec des mots appartenant au vocabulaire de la musique ;
O8 : identifier l’explication des expressions figées construites autour de termes musicaux ;
b. Objectifs affectifs:
À la fin de l’activité, les enseignés seront disposés à:
O’1: éveiller l’intérêt pour assister à des spectacles musicaux culturels ;
O’2: manifester de l’intérêt vis-à-vis de divers genres musicaux (classique, rock).
187
Formes d’activités:
a. activité collective: - le contrôle et la correction du devoir;
b. activité individuelle: - des exercices d’identification et discrimination, d’analyse, de
complétion de phrases, d’appariement;
c. activité en équipe : - des exercices d’expression écrite.
Supports :
- manuel: GROZA, Doina; BELABED, Gina; DOBRE, Claudia; IONESCU, Diana; (2006),
Limba franceză, manual pentru clasa a XI-a, L 2, Corint, Bucureşti;
- supports auxiliaires:
MIQUEL, Claire, (2007); Vocabulaire progressif du français avec 250 exercices – niveau
avancé, CLE International, Tours ;
- méthode de français : AUGÉ, H. ; CANADA PUJOLS, M.D. ; MALHENS, C ; MARTIN,
L., (2006) ; Tout va bien ! - niveau 3, CLE International, France.
- ordinateur ;
- tableau interactif ;
- retroprojecteur ;
- flip chart ;
Ressources psychologiques:
- le développement de la mémoire, de l’imagination, de la patience.
Évaluation formative:
- synthétiser les informations acquises;
- des exercices écrits – expression du jugement positif ou négatif dans des situations
données.
Évaluation de la performance:
- l’évaluation de l’activité collective et en équipe, par des remarques ;
- l’évaluation de l’activité individuelle, par des notes.
Méthodes et procédés:
- méthodes informatives - participatives: la conversation, le dialogue;
- méthodes informatives - non-participatives: l’explication; l’exposé ;
- méthodes formatives – non-participatives: l’exercice ;
- méthodes formatives - participatives: l’apprentissage par la découverte.
188
Scénario didactique
Étapes de la classe / Méthodes /
Durée Déroulement de l’activité Obj. organisation de Supports
l’activité
1. Mise en train ►L’enseignant salue, assure l’ordre, le -On éveille l’attention
(1 min.) silence, fait la présence. des enseignés.
2. La conversation ►L’enseignant pose des questions sur -On crée en classe une
introductive leur état spirituel. atmosphère propice au
(1 min.) travail.
3. Énoncé des ►L’enseignant annonce le contenu de la - l’exposé
objectifs classe: -la succession des étapes de la
(2 min.) leçon :
-vérification et contrôle du devoir;
-l’acquisition des connaissances
concernant le vocabulaire de la musique
par des activités individuelles et en
équipe .
4. La vérification ►L’enseignant nomme plusieurs -L’enseignant fait des - les cahiers
et la correction du enseignés pour lire le devoir: remarques sur le travail de devoirs.
devoir Ex. 2 / page 110. Quel est votre loisir des enseignés.
préféré? Parlez-en selon le modèle ci-
(5 min.)
dessus.
5. L’acquisition et ►I. Questions introductives : O1 - la conversation.
1. Chantez-vous ? Juste ou faux ?
la fixation de
2. Quel type de musique écoutez-vous ?
nouvelles 3. De quel instrument de musique jouez-
vous ?
connaissances
4. Quelle est la place de la musique dans
votre vie ? O5 -Les enseignés
répondent oralement.
(25 min.)
►II. Ex. 1 / page 114. Complétez les
phrases avec les mots suivants :
acoustique, autographe, chanteur,
public, concert, rock, scène, soliste,
spectacle, spectateurs.
Hier soir on est allé à un ..... de
musique ...... . Quand le ...... est rentré
sur la ...... , c’était l’hystérie dans le ...... . O2 -Les enseignés donnent
Dans la salle il y avait une très bonne ..... les réponses et écrivent
. Les ...... chantaient les refrains avec le au tableau interactif. -ordinateur;
...... . Après le ......, quelques fans sont
- tableau
restés pour obtenir un ..... .
III. Retrouvez dix mots en relation avec -Les élèves reçoivent interactif ;
des instruments de musique. les exercices corrigés
- retro-
par courrier
électronique. projecteur ;
A R C H E T U I P R
H R E
189
R E O R G X A P N M
Y S U
P E R C U S S I O N O3
S B Q
W O D A I C L A V I
E R E
B V E F T A J N P H
I S A
X I Z P A C C O R D
E O N
L O T T R O M P E T
T E Y O4
F L U T E D N B P Z
I A S
T O U C H E T E I V
P R L
J N U R R T S I P
G F A Q
IV. De quel instrument parle-t-on?

Regardez l’image ci-contre pour vous
aider. O4
1. Elle a six cordes, elle se joue

beaucoup en Espagne, elle peut être
électrique. ________
2.C’est l’instrument traditionnel des bals
français.
___________________________
3. Il est relativement petit, il a quatre
cordes, il est fabriqué en Italie.
________________
4.Elles permettent de donner le rythme
d’une danse par exemple. O5
______________
5.C’est un petit instrument à vent, utilisé
dans la musique militaire, classique et le
jazz.
_______________________________
6.Il peut être droit ou à
queue.___________
V. Complétez en choisissant parmi les

mots suivants.
saxophone – paroles – clavier – oreille –

arpège – portée – pupitre – archet –
190
chanson – piano – notes – clé – partition O6
– violon – cordes – touches (2 fois).
1. Le _______ a un ________ qui

comporte des _______ blanches et des
_______ noires.
2. On pose la _______ sur le _________
.
3. Les _______ sont écrites sur une
______ .
4. Pour jouer du ______, on se sert d’un
____ .
5. Pour chanter juste, il faut avoir une
bonne _____ .
6. Je connais cette ______ , mais j’ai
oublié les ______ . O7
VI. Choisissez les termes possibles.
1. As-tu vu le clavier / les baguettes / les

pédales / l’embouchure / les touches du
piano ?
2. Il chante une voix / une chanson / un
chanteur / un air / une portée.
3. Elle fait / joue / sonne / apprend /
chante du saxophone.
4. Sur cette portée, il y a un arpège / un
accord / un piston / une partition / une
touche.
5. Il fait du théâtre / de la musique / une
oreille / une scène / du chant / un
chanteur / la mise en scène.
VII. Remettez les mots en italique à leur

place.
- Vous apprenez de la musique ?

a.
__________________
- Oui, je joue de la partition. O8
b.___________________
- Et vous faites chaque pupitre par
mémoire ?
c. __________________
- Oui, en général, je n’ai pas de problème
de cœur. d. __________________
- Vous ne regardez jamais votre flûte ?
e. __________________
- Non, mais je la laisse sur mon morceau,
on ne sait jamais.
f. __________________
VIII. Associez pour constituer une

phrase complète.
191
1. Le critique a. déchiffre
une
sonate pour
violon.
2. Le chef d’orchestre b. assiste à un
concert.
3. L’accordeur c. fait souvent
des
fausses notes.
4. La cantatrice d. improvise
sur un
thème connu.
5. Le mélomane e. chantera
La Traviata.
6. Le violoniste f. accorde le
piano.
7. Le musicien de jazz g. n’aime pas
cette
interprétation.
8. L’amateur h. tient une
baguette.
IX. Complétez cette lettre en choisissant

la bonne réponse.
Cher Olivier,
J’ai assisté hier soir à une

magnifique ____ (1) de « Don
Giovanni » de Mozart. J’ai eu la chance
d’avoir une très bonne _____ (2) au
premier balcon.
D’abord, la mise en ______ (3)
était remarquable, avec de très beaux
______ (4).
Bien sûr, les _______ (5)
étaient excellents. Le chanteur qui
______ (6) le rôle de Don Giovanni a eu
une véritable ovation à la fin de l’opéra.
Le _______ (7) a bien dirigé l’orchestre
et les ______ (8) .
Bref, ça a été un vrai ______
(9) !
Tu aurais beaucoup aimé ...
1. a. représentation b. opéra
2. a. pièce b.
place
3. a. théâtre b.
scène
4. a. décors b. rôles
5. a. interprètes b.
acteurs
6. a. tenait b.
dirigeait
192
7. a. chanteur b.
chef
8. a. cœurs b. chœurs
9. a. four b.
triomphe
X. Associez chaque expression à

l’explication qui lui convienne.
1. On connaît la chanson ! On connaît la

musique !
2. Je travaille en musique, j’aime avoir
une musique de fond.
3. C’est le ton qui fait la chanson.
4. Tu pourrais changer de refrain ?
5. Entre nous, c’est l’accord parfait.
6. Je ne suis plus au diapason avec mon
collègue.
a. Je ne suis plus en harmonie avec lui.

b. La manière dont on dit quelque chose
transforme le sens de la phrase.
c. On n’est pas surpris, on connaît ce
genre de situation, on en a l’expérience.
d. Je travaille et j’écoute de la musique
en même temps.
e. Tu pourrais parler d’autre chose ?
f. Nous nous comprenons parfaitement.
7. L’ évaluation ► Travail en équipe. - 6 groupes ( x 4 - flip chart
élèves)
formative
1. Qualifiez un concert / un festival / un
(15 min.) spectacle en présentant un jugement - 3 groupes ont la
négatif là-dessus. En voici plusieurs même consigne.
adjectifs, choisissez ceux qui vous
semblent négatifs.
- Les enseignés mettent
Vous en connaissez sûrement d’autres, en commun leurs
ajoutez-les. Voici quelques expressions travaux, font des
qui peuvent vous servir : observations
concernant le travail de
médiocre, grandiose, superbe, leurs collègues.
magnifique, original, ennuyeux, réaliste,
inutile, superficiel, éclatant, terne, -L’enseignant fait des
classique, réussi, magistral, intéressant, observations
étrange, captivant, mystérieux, décevant, concernant le travail
raté. des enseignés;
C’est un régal !
Un petit bijou !
C’est à vous couper le souffle !
Quel navet !
Ça n’a ni queue ni tête !
Un résultat à la hauteur de mes attentes !
On ne décroche pas un seul moment !
193
C’est déjà vu, du réchauffé !
2. Qualifiez un concert / un festival / un

spectacle en présentant un jugement
positif là-dessus. En voici plusieurs
adjectifs, choisissez ceux qui vous
semblent positifs.
8. Fixation du ►L’enseignant annonce le devoir pour la -L’enseignant donne - fiche de
fois prochaine :
transfert des indications travail
(1 min.) Pour parler musique... concernant le devoir. individuel
Quand vous assistez à un festival, à

un concert, à une improvisation, à un
récital, à quoi êtes-vous sensible ? À
l’interprétation, au rythme, à
l’acoustique, à la voix, à la présence sur
scène de l’artiste ?
 Model proiect de lecţie - disciplina Limba engleză (Propunător: Asist. univ. drd.
Ramona Budui, Teaching practice portofolio)
LESSON PLAN
DATA
NAME: _____________________________________
DATE: _____________________________________
SCHOOL: ___________________________________
FORM: ____________________________________
LESSON TITLE: _____________________________
LESSON TYPE: _____________________________
LEVEL / GROUP: ____________________________
No. OF STUDENTS: __________________________
TIME: ______________________________________
194
OBJECTIVES FOR THIS LEVEL
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
AIM(S) OF LESSON
The main aim(s) of this lesson will be

______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
STUDENTS’ PROBLEMS
I anticipate that the following may cause problems:

______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
TEACHING TECHNIQUES
Note down anything which you feel you need to be particularly aware of during lesson.
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
AIDS / MATERIALS
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
 ACTIVITIES
195
STAGES (4 for every activity):
 Lead-in
________________________
 Presentation
________________________
 Practice
________________________
 Follow-up
_________________________
(! Note: give a detailed description of each stage for each activity, as this is the core of the lesson
plan.)
(OPTIONAL) MAJOR / FINAL FOLLOW-UP
 Model proiect de lecţie – disciplina Limba spaniolă (Propunător: Asist. univ. drd.
Ramona Budui)
Proyecto didáctico 1
Informaciones
PROFESOR:
FECHA:
ESCUELA:
GRADO:
DOMINIO CURRICULAR:
TÍTULO DE LA LECCIÓN:
TIPO DE LECCIÓN:
NUMERO DE ESTUDIANTES:
HORA:
DURACIÓN:
ESTRATEGIAS DIDÁCTICAS:
FORMAS DE ORGANIZACIÓN:
RECURSOS:
BIBLIOGRAFÍA:
Problemas previstos
(Creo que los siguientes pueden causar (los siguientes) problemas para los estudiantes:……)
Objetivos

196


Contenidos




Actividades (ejemplos)


La estructura de la lección
Tiempo (ejemplos)
1. El saludo 1’
2. La preparación de la lección 2’
- establecer el orden en la clase
- averiguar la presencia
- averiguar si los alumnos tienen lo necesario para el desarollo de la lección
3. La corrección de la tarea 5’
4. Actividad no. 1
(Etapa: Descripción Tiempo)
 Llamar la atención: ... 3’
 Presentación de los cargos de aprendizaje: ... 10’
 Adquisición de los nuevos conocimientos: ... 15’
 Seguido: ... 5’
5. Actividad no. 2
 (idem 1)



6. Actividad no. 3
etc.
7. Tarea 3’
197
Model proiect de lecţie – disciplina Religie ortodoxă (Propunător: Lect. univ. dr. Claudia-Simona
Popa)
Data: 4 iunie 2013

Unitatea de învăţământ: Școala gimnazială D.Cantemir Constanţa, jud. Constanța
Clasa: a VI-a
Disciplina: Religie ortodoxă
Subiectul lecţiei: Sfântul Dimitrie, Izvorâtorul de mir
Tipul lecţiei: mixtă
Scopul lecţiei: însuşirea unor cunoştinţe despre viaţa Sfântul Dimitrie, Izvorâtorul de mir pentru a-i aduce
cinstirea cuvenită; educarea elevilor în spiritul cultivării valorilor creștine
Competențe derivate
Până la sfârşitul lecţiei, toţi elevii vor fi capabili:
C1 – Explicația contribuției mucenicului Dimitrie Izvorâtorul de Mir
C2 – Explicarea importanței modelului spiritual în formarea caracterului moral-religios la Sfântul
Dimitrie, Izvorâtorul de mir
C3 – să povestească aspecte din viața Sfântul Dimitrie, Izvorâtorul de mir
C4 – să identifice virtuțile dobândite de acesta în timpul vieții
C5 – să explice expresia „izvorâtor de mir”
C6 – să explice modalitățile de cinstire
C7 – să desprindă învățăturile necesare progresului vieții spirituale
Strategia didactică
1. Metode şi procedee: conversaţia, lectura expresivă, explicaţia, mozaic ,cadranele ,
organizatorul grafic,expunerea, exercitiul.
2. Mijloace de învăţământ: fişe de lucru, icoana cu Sf. Dimitrie,Sfânta Scriptură, Imagini cu
biserica și racla Sf.Dimitrie
3. Forme de organizare a activităţii elevilor: activitate frontală, activitate individuală, activitate
pe perechi
Resurse
● Oficiale: • Programa şcolară pentru disciplina religie, clasa a VI-a;
• Planificarea calendaristică orientativă, clasa a VI-a;
• Proiectarea unităţii de învăţare: Sfinţii - prietenii lui Dumnezeu
● Temporale: • număr de lecţii -1
• durata - 50'
● Bibliografice:
1. Biblia sau Sfânta Scriptură , Editura Institului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române,
București, 1988.
2. Cucoș, Constantin (coordonator ), Psihopedagogie pentru examenele de definitivat și grade
didactice , Editura „ Polirom “, Iași, 1998.
3. Lica, Mioara Opriș Dorin Cozma Irina Sava Valentina Opriș Monica Muha Corneliu Primăvara
credinței – culegere de scenete, jocuri, exerciții, ghicitori și poezii creștin-ortodoxe, Editura Sf.
Mina , Iași
4. *** Viețile Sfinților luna iunie, Editura Episcopiei Romanului și Hușilor, Roman, 1992
5. Religie. Cultul ortodox – manual pentru clasa a VI-a (și caietul pentru elevi ), Livia Teodorescu,
Iuliana Martin, Anghel Chirila , Ed Aramis, București, 2006.
6. Șebu, Pr. Prof. univ. dr. Sebastian, Metodica predării religiei. Editura “ Reîntregirea “ , Alba Iulia
, 2000.
198
Nr. Etapele Ob.op. Timp Activitatea Activitatea Metode Mijloace Forme Evaluare
crt. lecției min profesorului elevului și procedee de de
învățământ organizare
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
• Salutul • Salutul Activitate

1. Momentul 2 min • Rugăciunea • Rugăciunea Icoana frontală
organizatoric Hristos a • Anuntarea
înviat! absenților
• Notarea • Pregătirea
absenţelor pentru
• Pregătirea începerea orei
pentru
începerea orei
Se verifică
lecţia: Sfinții Conversația Fisa cu Activitate
Împărați Organizator organizator frontală
Constantin și grafic grafic
mama sa Elevii răspund:
Elena.cu În anul 306
ajutorul
organizatorului Edictul de la
grafic Milan în anul
2. Verificarea 5 min 313
cunoştinţelor Profesorul Edictul de la
intreabă: Milan în anul
Când a început 313 a
domnia determinat:
împăratului -creștinismul
Constantin cel religie
Mare? permisă,
Când s-a dat -duminica zi
Edictul de la de sărbătoare,
Milan? -construirea de
biserici
Ce a creștine, Aprecieri
determinat -funcții înalte verbale
Edictul de pentru creștini,
Milan - Activitate
Constantinopol frontală
noua capitală, Conversația
Sinodul de la Explicația
Niceea 325
337
Cel mai
important
eveniment
determinat de
la edictul de la
Milan
Precizați anul
morții și
sfârșitul
199
domniei lui
Constantin cel
Mare
Pregătirea Profesorul Elevii

elevilor spune răspund:
pentru Mai știți voi ce Creștini erau Conversația
receptarea 1 min se întâmpla în arși de vii,li se
noilor perioada tăiau Activitate Aprecieri
3. cunoştinţe persecuțiilor capetele,erau frontală verbale
până ce uciși de Expunere
Constantin cel animale in
Mare a dat arena etc.
Edictul de la
Milan.
În această Activitate
perioadă a frontala
persecuțiilor a
trăit și un sfânt
important a Apreciere
bisericii verbala
ortodoxe care a -
suferit și el
persecuții din
partea
imperiului
roman. Este
vorba de
Sfântul
Dimitrie
Izvorâtorul de
mir.
.
Se anunță și Elevii notează
4. Anunțarea se scrie pe data şi titlul în
titlului și a 2 min tablă titlul caiete.
obiectivelor lecției Sfântul
lecției Dimitrie Icoana
Izvorâtorul de Elevii privesc Sfântului
mir și prezintă cu atenție Explicaţia Dimitrie Activitate
icoana cu icoana și Izvorâtorul frontală
imaginea Sf. ascultă de mir
Dimitrie, explicațiile Imagini cu
Biserica Sf. profesorului. Biserica
Dimitrie din Sf.Dimitrie
Tesalonic și Racla
racla Sf. Sf.Dimitrie
Dimitrie.
Se precizează
obiectivele
lecției:
să povestiți
aspecte
importante din
viața Sf.
Dimitrie.
200
Virtuțile
dobândite în
timpul vieții
Expresia
izvorâtorul de
mir
Modalități de
cinstire
5. Comunicarea După Elevii deschid Fișa 1 si

noilor prezentarea plicul și își iau Mozaic Fișa 2
cunoștințe titlului lecției și la alegere o
a obiectivelor culoare pe care
C1 2 min profesorul și-o lipesc in
C2 împarte clasa în piept .
C3 cinci grupe a Activitate
C4 câte patru elevi frontala
C5 și respectiv o Explicația Aprecieri
C6 grupă de doi Elevii citesc verbale
C7 elevi. fisa nr 1
Profesorul Fișa 1
împarte tuturor
2min elevilor o fișa cu Activitate
conținutul lecției individuală
și o fișă cu șase Elevii lipesc
6min cadrane. culoarea in
La fiecare grupă piept
profesorul oferă Exercițiul Activitate
un plic în care se Elevii citesc Explicația pe grupe
află patru paragraful din Fișa 2
pătrățele cu fișa nr.1 cu Activitate
10 culori diferite sarcina dată. pe grupe Apreciere
min pentru fiecare Elevii Expunerea Fișa 2 verbala
elev și grupa realizează
formată din sarcina în grup
doi,un plic cu o și notează
singură culoare. răspunsul
Fiecare elev ia o sarcinii pe fișa
culoare la nr 2 în dreptul
alegere și o cadranului cu
lipește în piept sarcina dată.
Profesorul îi Exercițiul
pune pe elevi Elevii iși
individual să notează
citească conținutul Conversația
conținutul din predat de către
fișa nr.1 cu colegi lor.
sarcina dată. Elevii predau
Profesorul unii la alții
grupează elevii conținutul
pe culori discutat în
formând astfel grupul de
grupul de experți și își
experți pentru notează ideile
ca fiecărei prezentate de
culori îi revine către colegii
o sarcină. În lor.
acest timp
profesorul se
plimbă de la o
201
grupă la alta și
stimulează
elevii să
participe la
dialog.
După
realizarea
sarcinii
profesorul îi
readuce pe
elevi la
grupurile
initiale și ii
pune să predea
conținutul
realizat la
sarcina avută.
Profesorul
îndeamnă pe
cei doi care
sunt in grupul
de doua
persoane să
prezinte și ei
conținutul
colegilor din
celelalte
grupuri
9 Pentru a Elevii citesc Lectura Fișa nr.1

Fixarea şi min verifica fragmentele de
6. sistematizarea corectitudinea pe Fișa nr. 1 și
cunoştinţelor conținutului răspund Activitate
predat de către întrebărilor Conversația frontala
elevi, unii către profesorului
alții, completând Metoda Fișa nr.2
profesorul, cu acolo unde nu cadranelor Aprecieri
ajutorul au răspuns verbale
metodei corect.
cadranelor - 6
cadrane,
verifică
conținutul.
Profesorul îi
pune pe elevi
să citească
prima data
fragmentul de
la care pornește
sarcina de
lucru apoi îi
întreabă pe alții
ce au înțeles,ce
au notat și
prezintă pe
rând fiecare
cadran
completat
7. Asociere 5 min Profesorul Elevi răspund Conversație
generalizare întreabă. Îmi a fost ucis
puteți spune impus cu sulița Activitate
202
din nou cum a in coasta frontala
murit Sf. dreaptă.
Dimitrie? Elevii răspund:
Mântuitorul
Știți voi cine a Iisus Hristos
mai fost ucis Elevii răspund Explicație Aprecieri
străpuns cu să fim verbale
sulița? statornici în
Ce învățăm din credință,să
viața Sf. iubim pe toți Fisa nr.2
Dimitrie? sfinții și să-i
imităm, să fim
și noi la rândul
Profesorul nostru
prezintă al exemplu
șaselea cadran, pentru alții.
concluzia Elevii notează
această
concluzie în al
șaselea cadran.
• Se fac • Elevii ascultă Expunere Activitate Aprecieri
Aprecierea aprecieri cu atenţie frontală verbale
7. activităților 1 min generale şi aprecierile
elevilor individuale profesorului
privind atât
pregătirea
elevilor pentru
lecţie, cât şi
implicarea în
predarea noilor
cunoştinţe..
Precizarea şi Se anunță și se • Elevii Explicaţia Activitate
8. explicarea 2 min explică tema notează în frontală
temei pentru pentru acasă. caiete tema
acasă pentru acasă.
9. • Rugăciunea •Rugăciunea Activitate
Încheierea 3 min de încheiere • Salutul frontala
activităţii • Salutul
203
Desfășurarea lecției (Scenariul didactic)
Verificarea cunoștințelor
306
313
325
337
Sfântul împărat Constantin cel Mare și mama sa, Elena
Veficarea cunoștințelor
306
313
325
337
Sfântul împărat Constantin cel Mare și mama sa, Elena
204
Anexa 6: Model proiect al unei activităţi de Consiliere şi orientare (Prof. Psiholog
Ermolaev Irina)
Colegiul National “Mircea cel Bătrân” Constanţa

Aria curriculară: Consiliere şi orientare
Cls. A X-a B
Unitatea de învăţare: Autocunoaştere şi dezvoltare personală
Tema: Ne cunoaştem, comunicând
Competenţa generală: Dezvoltarea abilităţilor de autocunoaştere şi intercunoaştere
Cultivarea capacităţii de autoacceptare, autoînţelegere, autocunoaştere şi autodezvoltare
Aprecierea unicităţii fiecăruia
Obiective afective:
Dezvoltarea atitudinii de respect şi încredere în sine şi în ceilalţi
Cultivarea sentimentului apartenenţei la grup
Obiective operaţionale:
 să identifice: calităţi personale, schimbări dorite, aptitudini personale, aşteptari privind

modul în care sunt percepuţi de ceilalţi
 să evidenţieze trăsăturile echipei
 să sublinieze punctele comune ale grupului

Metode şi procedee: conversaţia euristică, problematizarea, exerciţiul, lucrul în echipă
Mijloace: fişe de lucru, coli de flipchart, carioci, fişe de evaluare, diplome
Desfăşurarea activităţii:
1. Captarea atenţiei (2 min):
Consilierul: Adesea, consideraţi că cei din jur (inclusiv colegii de clasă) nu vă înţeleg suficient şi vă gândiţi,
probabil, la modul în care aţi putea proceda pentru a vă accepta reciproc şi pentru a deveni un grup unit.
Elevii: Precizează dacă se confruntă cu astfel de situaţii.
2. Anunţarea temei şi a obiectivelor (2 min):
Consilierul: Le precizează elevilor importanţa unei astfel de activităţi pentru dezvoltarea personală şi pentru
optimizarea relaţiilor din interiorul grupului.
205
3. Desfaşurarea activităţilor de consiliere (39 min):
Consilierul: Aveţi ocazia de a uita pentru câteva clipe de toate responsabilităţile specifice vieţii de şcolar şi de a
vă gândi la propria persoană. Puteţi să vă imaginaţi că vă aflaţi în locul în care vă simţiţi cel mai bine (fie că este
locul în care aţi copilărit, fie că sunteţi la munte sau la mare, într-o grădină plină de flori, într-o pădure răcoroasă) şi
porniţi într-o călătorie imaginară, în care sunteţi doar voi şi propria persoană.
Aveţi posibilitatea de a dialoga direct cu voi înşivă şi de a afla ce simţiţi faţă de propria persoană, care vă sunt
calităţile personale, care sunt schimbările dorite în raport cu propria persoană, care sunt aptitudinile voastre, ce
aşteptări aveţi privind modul în care vă percep ceilalţi. Continuaţi să dialogaţi cu voi înşivă şi să alegeţi ceea ce vi se
pare că vă descrie cel mai bine.
Veţi lucra timp de 10 min., individual, notând elementele care vi se par esenţiale pe fişe.
Elevii: După rezolvarea sarcinii menţionate de consilier, vor forma patru echipe şi vor dezbate ceea ce au notat
pe fişe, identificând trăsăturile comune ale membrilor echipei; membrii fiecărei echipe vor gândi împreună
elaborarea unui poster care să reprezinte echipa, calităţile şi schimbările aşteptate, aptitudinile şi dorinţele privind
percepţia socială.
Consilierul: Observă modul de lucru al fiecărei echipe, răspunde eventualelor întrebări.
Elevii: Ascultă care sunt trăsăturile fiecărui membru al echipei, fără a le critica, subliniază punctele comune,
organizează datele, în sensul realizării posterului.
Consilierul: Veţi stabili împreună culorile pe care le consideraţi cele mai potrivite. Puteţi scrie sau desena orice
vi se pare adecvat temei posterului vostru. Alegeţi un nume al echipei pe care o reprezentaţi.
Elevii: Fiecare echipă alege un reprezentant care să prezinte concluziile stabilite în raport cu sarcina trasată
iniţial (12 min).
Consilierul şi elevii: Analizează împreună relevanţa datelor obţinute pentru viaţa de grup. Îi invită pe elevi să
se concentreze asupra punctelor comune, să accepte diferenţele, apreciind unicitatea fiecăruia (2 min).
4. Evaluarea activităţii (97 min):
Consilierul: Solicită elevii să precizeze rolul activităţii în ceea ce priveşte auto şi intercunoaşterea, să îşi
autoevalueze modul de implicare în activitate şi să evalueze activitatea formatorului (5 min).
Elevii: Au posibilitatea de a-şi analiza stările afective generate de munca în echipă şi de modul în care s-au
implicat într-o secvenţă care viza dezvoltarea personală şi facilitarea intercunoaşterii, în sensul optimizării
coeficientului de coeziune a clasei.
Consilierul: face aprecieri legate de desfăşurarea activităţii, oferă diplome fiecărei echipe, în raport cu gradul
de implicare în rezolvarea sarcinilor. Obţine feed-back din partea elevilor, prin intermediul fişei de evaluare (2 min).
Fişa de evaluare:
1. Cum te-ai simţit în cadrul echipei?
2. Ce ai simţit, dialogând cu propria persoană?
3. Ce ai aflat despre tine şi colegii tăi?
4. Ce calificativ îţi acorzi pentru modul în care te-ai implicat în activitate?
a) nesatisfăcător b) satisfăcător c) bine d) foarte bine
5. Ce calificativ acorzi formatorului? a) nesatisfăcător b) satisfăcător c) bine d) foarte bine
206
Anexa 7: Model test de cunoştinţe (Sursa: Moraru, M., Didactica Psihologiei. Suport de
curs, 2013)
Test 1: Procesele psihice şi rolul lor în evoluţia personalităţii

Competenţe specifice urmărite: 1.1, 1.2, 2.1, 2.2, 3.1, 4.1
Itemii testului: obiectivi (1-10)
Alege varianta corectă:

1. Care sunt cele două procese psihice care stimulează şi energizează comportamentul (5 p.):
a. Motivaţia şi afectivitatea
b. Memoria şi imaginaţia
c. Senzaţiile şi percepţiile
d. Atenţia şi comunicarea
2. Care dintre următoarele procese îndeplineşte funcţia de reglare a comportamentului (10 p.):
a. Memoria
b. Senzaţiile
c. Imaginaţia
d. Voinţa
3. Care dintre variantele următoare nu denumeşte un proces afectiv (10 p.):

a. Emoţiile
b. Sentimentele
c. Motivaţia
d. Afectele
4. Care dintre procesele de mai jos nu este încadrat în categoria proceselor cognitive (5 p.):
a. Senzaţiile
b. Comunicarea
c. Memoria
d. Imaginaţia
5. Dintre variantele de mai jos, conţinutul cel mai concret îl au (10 p.):
a. Senzaţiile
b. Percepţiile
c. Reprezentările
6. Este un proces psihic cognitiv senzorial (10 p.):

a. Reprezentarea
b. Memoria
c. Afectivitatea
d. Imaginaţia
7. Formarea noţiunilor este o funcţie a (10 p.):

a. Memoriei
b. Motivaţiei
c. Voinţei
d. Gândirii
e. Imaginaţiei
8. Care dintre următoarele afirmaţii despre memorie este falsă (10 p.):
a. Uitarea este necesară, capacitatea memoriei fiind limitată
207
b. Memorarea mecanică asigură rezultate superioare memorării logice
c. Repetiţia eşalonată este superioră repetiţiei comasate
d. Memoria este un proces psihic cognitiv superior
e. Reactualizarea informaţiilor din memorie se face prin recunoaştere sau reproducere
9. Care dintre următoarele afirmaţii despre voinţă este falsă (10 p.):
a. Voinţa poate fi educată
b. Voinţa este inconştientă
c. Voinţa este considerată specific umană
10. Care dintre următoarele afirmaţii despre motivaţie este adevărată (10 p.):
a. Motivaţia, alături de afectivitate, stimulează şi energizează comportamentul
b. Motivaţia este pe deplin conştientă
c. Motivaţia este un proces afectiv
d. Motivaţia este pe deplin înnăscută
Notă: din oficiu se acordă 10 puncte
Barem de corectare:
1. – a.
2. – d.
3. – c.
4. – b.
5. – a.
6. – a.
7. – d.
8. – b.
9. – c.
10. – a.
Test 2: Procesele cognitive superioare
Competenţe specifice urmărite: 1.1, 1.2, 2.1, 2.2, 3.1, 4.1

Itemii testului: obiectivi (1-2) şi subiectivi (3-5)
1. Răspundeţi prin Da sau Nu (5 p.).

a. Analiza şi sinteza fac parte din activitatea de conceptualizare a gândirii.
b. Toti oamenii îşi pot folosi imaginaţia.
c. Aglutinarea este o operaţie a gândirii.
2. Încercuieşte varianta / variantele corect(ă)e (20 p.):

A. Procesele psihice cognitiv-superioare sunt (5 p.):
a. memoria, reprezentările şi gândirea
b. imaginaţia, gândirea şi percepţia
c. imaginaţia, gândirea şi memoria
B. Gândirea presupune (5 p.):
a. utilizarea unor operaţii intelectuale,
b. manipularea obiectelor,
c. lucrul cu noţiuni şi raţionamente.
C. Imaginaţia este (5 p.):

a. proces cognitiv senzorial,
208
b. proces reglator al activităţii psihice,
c. proces cognitiv superior.
D. Memoria presupune (5 p.):

a. păstrare
b. aglutinare
c. reactualizare
3. Caracterizaţi succint fazele procesului rezolutiv (20 p.).
4. Argumentaţi relaţia de interdependenţă dintre gândire, memorie şi imaginaţie (15 p.).
5. Realizaţi un eseu de aproximativ 1/2 pagină, cu titlul „Memoria şi viaţa pe Terra” (30 p.).
Notă: se acordă 10 punct din oficiu
Barem de corectare:
1. a. - Da
1. b. - Da
1. c. - Nu
2. A - c
2. B - a, c
2. C – c.
2. D – a, c
3. - gândirea ca proces de rezolvare a problemelor; definiţia problemei; fazele procesului rezolutiv:
reformularea problemei; avansarea ipotezelor; verificarea ipotezelor, stabilirea soluţiilor;
4. – stabilirea unor relaţii de interdependenţă între gândire, memorie şi imaginaţie; analiza asemănărilor şi
deosebirilor;
5. – stabilirea importanţei memoriei ca proces psihic ce susţine viaţa; se va aprecia originalitatea lucrării.
209
Anexa 8: Model plan de intervenţie personalizat (Propunător: Conf. univ. dr. Rodica
Enache)
Instituţia de învăţământ……………………………………………………………
Numele şi prenumele elevului………………………………………………………
Anul şcolar……………………………………………………………………………
Clasa…………………………………………………………………………………..
Aria curriculară..........................................................................................
Disciplina……………………………………………………………………………...
Semestrul……………………………………………………………………………...
Nr. Parametrul Perioada Obiective Secvenţe Evaluarea Evaluarea

crt. urmărit-tema de referinţă educative- profesorului profesorului de
Unitatea de activităţi de sprijin
învăţare învăţare
Întocmit:
Profesor
Profesor itinerant
210

Repere in Practica Pedagogica 2 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Repere in Practica Pedagogica 2 PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Coordonatori

Conf. univ. dr. Monica MORARU

REPERE ÎN PRACTICA PEDAGOGICĂ

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ŞI ŞTIINŢELE EDUCAŢIEI

REPERE ÎN PRACTICA PEDAGOGICĂ

© 2014 Editura Sitech Craiova

© 2014 Editura Sitech Craiova

Editura SITECH Craiova, România

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

I. Moraru, Monica (coord.)

Anul universitar ....................................................................................

Unitatea de practică pedagogică ..........................................................

Profesor mentor ....................................................................................

Profesor coordonator de practică pedagogică ....................................

Problema formării personalului didactic a devenit o preocupare a societăţii

Practica pedagogică se realizează în unităţile de învăţământ primar, gimnazial, liceal

În evaluarea pregătirii practice a studenţilor, caietul de practică pedagogică deţine un rol

1. Date despre program

3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

1. Date despre program

C2 Realizarea programelor educaţionale

C3 Evaluarea programelor educaţionale

C4 Managementul grupurilor şi al proiectelor educaţionale

CT2 Conştientizarea nevoii de formare continuă; utilizarea eficientă a resurselor şi

În prima săptămână de practică pedagogică, studenţii vor fi familiarizaţi cu specificul

3.1 Organigrama unităţii de practică pedagogică

Consiliul profesoral Director Comisia de evaluare şi

Comisii metodice arii Comisii permanente

Limbă şi comunicare Comisia de disciplină şi

Matematică şi ştiinţele Comisia pentru

Arte şi tehnologii Comisia pentru

Educaţie fizică şi sport Comisia pentru

Luna Activitatea Profesor metodist

Luna Activitatea Profesor diriginte

Interval LUNI MARŢI MIERCURI JOI VINERI

LUNI MARŢI MIERCURI JOI VINERI

Curriculum: ansamblu de acţiuni planificate pentru a suscita instrucţia, incluzând

Se vor selecta următoarele informaţii:

Se vor selecta următoarele informaţii:

Se vor selecta următoarele informaţii:

Se vor selecta următoarele informaţii:

Planificarea calendaristică este un document administrativ realizat de cadrul didactic

Vor fi consemnate următoarele informaţii:

Sem. UNITĂŢI DE ÎNVĂŢARE C. S. CONŢINUTURI Nr. Săpt. Observ.

Vor fi consemnate următoarele informaţii:

Sem. UNITĂŢI DE ÎNVĂŢARE C. S. CONŢINUTURI Nr. Săpt. Observ.

Proiectul unităţii de învăţare (Anexa 4) este un document administrativ realizat de

Proiectul unităţii de învăţare trebuie să ofere o derivare simplă a lecţiilor componente.

Vor fi consemnate următoarele informaţii:

Nr. Conţinuturi (detalieri) C. Activităţi Resurse metodologice Ev.

Vor fi consemnate următoarele informaţii:

Nr. Conţinuturi (detalieri) C. Activităţi Resurse Ev.

Aspecte supuse observaţiei şi analizei (Dulamă, 2008; Peştean, Cismaşiu, 2011):

II. Activitatea şi atitudinea elevilor în relaţia de formare

III. Calitatea, eficienţa şi progresul în formare obţinute

IV. Managementul clasei de elevi. Utilizarea resurselor didactice

Data: ______________________________________ Ora & durata: _________________________________

Nr. de elevi: __________________________ Clasa: ___________________________

Tipul lecţiei: __________________________________ Nivelul de studiu: _____________________________

Titlul lecţiei: __________________________ __________________________________

Nr. INDICATORI Observaţii

1 Claritatea (formulării/exprimării) obiectivelor

II. CALITĂŢI PERSONALE ŞI PROFESIONALE

Data: ______ Ora & durata: _

Nr. de elevi: Clasa: _

Tipul lecţiei: ______ Nivelul de studiu: _

Titlul lecţiei: ________

Teacher: __ Observer: _