Sunteți pe pagina 1din 20

Facultatea de Ştiinţe Politice, Universitatea din Bucureşti

Mecanismul de cooperare și de verificare pentru România


Rapoartele din perioada 2015 - 2019
Mecanismul de cooperare și de verificare (MCV) pentru România

Lucrarea de faţă îşi propune să analizeze ce este Mecanismul de Cooperare și de


Verificare, poziţia Curţii Constituţionale a României faţă de MCV, maniera în care au evoluat
obiectivele sale din 2015 până în 2019 şi în ce măsură sunt aceastea semnificative pentru
atingerea scopurilor vizate. În prima parte ne vom concetra asupra modalităţii în care a fost
implementat MCV-ul şi a efectelor sale, în a doua parte vom analiza cele 4 criterii esenţiale de
evaluare, iar în ultima parte necesitatea continuării acestui mecanism şi eficienţa sa.

I. Introducere. Ce este Mecanismul de cooperare și de verificare?

În prima parte vom analiza scopul iniţial principalele obiective şi evoluţia lor de-a lungul
timpului, iar în a doua parte situaţia actuala prin analiza MCV-ului din 2019 comparativ cu
reacţiile interne provocate.

În septembrie 2006 Comisia Europeană, prin Decizia 2006/928/CE, a instituit un


Mecanism de Cooperare și de Verificare (MCV) menit să monitorizeze progresul României în
rectificarea deficiențelor din justiție și în combaterea corupției. Acest lucru urma să aibă loc prin
îndeplinirea unor obiective: „1. Garantarea unui proces judiciar mai transparent și mai eficient
totodată, în special prin consolidarea capacităților și a responsabilităților Consiliului Superior al
Magistraturii. Raportarea și evaluarea impactului noilor coduri de procedură civilă și
administrativă. 2. Înființarea, conform celor prevăzute, a unei agenții pentru integritate cu
responsabilități în domeniul verificării patrimoniului, al incompatibilităților și al conflictelor de
interese potențiale, precum și cu capacitatea de a adopta decizii obligatorii care să poată duce la
aplicarea unor sancțiuni disuasive. 3. Continuarea, în baza progreselor realizate deja, a unor
cercetări profesionale ți imparțiale cu privire la acuzațiile de corupție la nivel înalt. 4. Adoptarea
unor măsuri suplimentare de prevenire și combatere a corupției, în special în cadrul
administrației locale.”1.

1
„Decizia Comisiei 2006/928/CE din 13 decembrie 2006”, Official Journal of the European Union, consultat online
la data de 10 Septembrie 2020 la adresa de Internet: https://eur-lex.europa.eu/eli/dec/2006/928/oj

1
Iniţial s-a stabilit ca Mecanismul de Cooperare şi Verificare să se desfăşoare pentru o
perioadă de 3 ani de la momenul aderării în cazul în care nu este prelungit. Cu toate acestea, el se
se desfăşoara şi în prezent. În prima fază reacţia autorităţilor de la Bucureşti a fost de a acuza
Uniunea Europeană de dublu standard şi de folosirea MCV-ului ca un instrument în acest sens.
Cu toate acestea, MCV-ul şi-a găsit susţinere în rândul experţilor, jurnaliştilor şi a practicienilor.
În iunie 2012, patru membrii ai CSM au declarat că este necesară menţinerea MCV-ului pentru a
se asigura continuarea reformelor.2 Tot în anul 2012, prin decizia 2/2012, Curtea Constituţională
decide: „calitatea de membru al Uniunii Europene impune statului român obligația de a aplica
acest mecanism și a da curs recomandărilor stabilite în acest cadru, în conformitate cu
dispozițiile art. 148 alin. (4) din Constituție, potrivit cărora Parlamentul, Președintele României,
Guvernul și autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligațiilor rezultate
din actele aderării și din prevederile alineatului (2).” 3 Cu toate acestea, în 15 martie 2018, Curtea
Constituţională decide să nu mai participe la întâlnirile cu delegaţiile Comisiei Europene din
cadrul MCV deoarece „pornind de la rolul, locul și atribuțiile Curții Constituționale în cadrul
statului de drept, care o obligă să aibă o poziție de neutralitate în relațiile dintre autoritățile
publice și îi impun obligația de rezervă în ceea ce privește exprimarea unor puncte de vedere ce
fac obiectul dezbaterilor publice, cu eventuale conotații politice.” 4 În motivarea deciziei
137/2019, Curtea Constituţională afirmă că rapoartele MCV curpind recomandări, iar „prin
intermediul unei recomandări, instituțiile își fac cunoscută opinia și sugerează direcții de acțiune,
fără a le impune însă vreo obligație legală destinatarilor recomandării.”5
2
Ramona COMAN, Luca TOMINI, The State of Democracy in Central and Eastern Europe: A Comparative
Perspective, Routledge, 2017, consultat online la data de 10 Septembrie 2020 la adresa de Internet:
https://books.google.ro/books?
id=bxA4DwAAQBAJ&printsec=frontcover&source=gbs_ge_summary_r&cad=0#v=onepage&q&f=false
3
Curtea Constituţională a României, “Decizia nr. 2/2012 asupra respingerii obiecției de neconstituționalitate a
dispozițiilor Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor
și a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii”, Text publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr.
131 din 23 februarie 2012, consultat online la data de 10 Septembrie 2020 la adresa de Internet:
https://lege5.ro/Gratuit/gmytenjug4/decizia-nr-2-2012-asupra-respingerii-obiectiei-de-neconstitutionalitate-a-
dispozitiilor-legii-pentru-modificarea-si-completarea-legii-nr-303-2004-privind-statutul-judecatorilor-si-
procurorilor-si-a-le
4
Curtea Constituţională a României, “Comunicat de presă 15 martie 2018”, Relaţii externe, 15 martie 2018,
consultat online la data de 10 Septembrie 2020 la adresa de Internet: https://www.ccr.ro/15-martie-2018/
5
Curtea Constituţională a României, „Decizia nr. 137/2019 referitoare la repingerea obiecției de neconstituționalitate
a dispozițiilor Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 90/2018 privind unele măsuri pentru
operaționalizarea Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție”, Text publicat în Monitorul Oficial, Partea I
nr. 295 din 17 aprilie 2019, consultat online la data de 10 Septembrie 2020 la adresa de Internet:
https://lege5.ro/Gratuit/gmzdoobugm4a/decizia-nr-137-2019-referitoare-la-repingerea-obiectiei-de-
neconstitutionalitate-a-dispozitiilor-legii-pentru-aprobarea-ordonantei-de-urgenta-a-guvernului-nr-90-2018-privind-
unele-masuri-pentru-operat

2
Rapoartele îşi propun să ofere un îndrumări în funcţie de situatiile intâlnite şi de discuţiile
şi negocierile care au loc pe parcursul anului, generând soluţii care să ducă la îmbunătăţirea
situaţiei interne. Cu toate acestea, există o rigiditate în cadrul lor, dacă luăm în considerare unele
recomandări care se repetă în fiecare an fără a se aduce în discuţie motivul neimplementării, deşi
altele au fost aplicate pe parcursul aceluiaşi an. Această situaţie indică o lipsă de adaptare la
particularităţile unei situaţii şi insistenţa asupra unei soluţii unice. Putem observa în analiza
următoare maniera în care obiective îndeplinite au fost eliminate din rapoarte fiind înlocuite cu
altele. Un alt aspect este legat de maniera de cunatificare folosită în cadrul rapotrului MCV. Au
existat numeroase critici legate in special de faptul ca “stabilirea de ținte cantitative este adesea
inadecvată în contextul reformei juridice, iar acest lucru creează o situație oarecum
nesatisfăcătoare în care indicatorii calitativi sunt evaluați în mod regulat, ceea ce aduce critici din
partea celor două țări cu privire la ținte schimbătoare”.6

II. Criterii de evaluare: MCV 2015 – 2019

Cele patru domenii vizate de MCV sunt: independenţa autorităţii judiciare, reforma
judiciară, integritatea şi combaterea corupţiei. Se poate observa de-a lungul anilor o conturare
mult mai specifică pentru fiecare obiectiv.

1. Independenţa autorităţii judiciare

În raportul din 2015 sunt menţionate punctual patru aspecte vizate de MCV: numirile în
funcţie solicitându-se proceduri transparente şi bazate pe merit, respectarea judecătorilor şi a
procesului judiciar în care este menţionată relaţia cu presa şi maniera în care activitatea acestora
se reflectă în articolele media şi necesitatea respectării hotărârilor judecătoreşti de către
parlamentari, Curtea Constituţională şi respectarea hotărârilor judecătoreşti si „necesitatea
luării de măsuri pentru aplicarea hotărârilor instanțelor” şi Constituţia care se referă la revizuirea
6
Studiu: evaluarea celor 10 ani ai mecanismului de cooperare și de verificare pentru Bulgaria și România,
Departamentul tematic D: Afaceri bugetare, Parlamentul European, 2018, consultat online la data de 10 Septembrie
2020 la adresa de Internet:
https://www.europarl.europa.eu/RegData/etudes/STUD/2018/603813/IPOL_STU(2018)603813(SUM01)_RO.pdf

3
Constituţiei şi în mod specific la aspectele care afectează „sistemul judiciar și funcționarea
Consiliului Superior al Magistraturii”, şi-anume la folosirea ordonanţelor de urgenţă ca
instrument legislative şi maniera în care acestea pot fi contestate. Această secţiune este specific
MCV-ului din 2015.
În raportul din 2016, deşi procedura de numire a noului şef al Direcției de Investigare a
Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism este apreciată ca având “o mai mare
transparență și previzibilitate (publicarea postului vacant, definirea publică a criteriilor,
publicarea numelor candidaților) și beneficiind de cooperarea clară dintre Ministerul Justiției
(responsabil pentru alegerea candidatului) și Consiliul Superior al Magistraturii”, vom regăsi în
continuare cerinţe sub acest capitol referitoare la introducerea “prin lege a unui sistem mai robust
și independent de numire a procurorilor de rang înalt: la nivel legislativ nu există criterii pentru a
se asigura cel mai înalt nivel de competențe profesionale și integritate, iar procedura de numire
actuală comportă o componentă politică puternică, având în vedere rolul pe care îl are în cadrul
acesteia ministrul justiției.”7 Aceasta este o solicitare pe care o vom găsi şi in raportul din
ianuarie 2017, de această data sub forma unei recomandări specifice de a se solicita sprijinul
Comisiei de la Veneţia pentru obtinerea unui aviz, precum şi în MCV-ul din 2018 când situaţia
se deteriorase. În raportul Comisiei din 2019, “a fost sporită transparența procedurii, în special prin
publicarea de către Ministerul Justiției a criteriilor de selecție și evaluare. Ministrul actual al justiției
a recunoscut necesitatea aducerii unor îmbunătățiri suplimentare. Cu toate acestea, faptul că au
existat patru modificări în mai puțin de șase luni demonstrează faptul că aducerea unor îmbunătățiri
utile pe termen scurt nu este sinonimă cu o soluție pe termen lung.” 8 Din nou se face apel la
solicitarea consultărilor şi obţinerea unui aviz din partea Comisiei de la Veneția, privită ca un demers
menit să sporească încrederea în cadrul acestui proces. Aceasta recomandare perpetuă, precum şi
rapoartele Comisiei de la Veneţia atrag atenţia asupra faptului că “În noul său rol, Comisia de la
Veneția a afișat adesea un grad neliniștitor de militanță, de asemenea prin hibridizarea încrucișată a
imperativelor politice și a criteriilor normative. Rapoartele și orientările sale de țară sunt uneori
dificil de reconciliat cu înțelegerile constituționale tradiționale ale diferitelor concepte și instituții (și,
7
Comisia Europeană, Raport al Comisiei către Parlamentul European Și Consiliu privind progresele înregistrate de
România în cadrul mecanismului de cooperare și de verificare, ianuarie 2016, Bruxelles, p. 4, consultat online la
data de 10 Septembrie 2020 la adresa de Internet: https://ec.europa.eu/transparency/regdoc/rep/1/2016/RO/1-2016-
41-RO-F1-1.PDF
8
Comisia Europeană, Raport al Comisiei către Parlamentul European Și Consiliu privind progresele înregistrate de
România în cadrul mecanismului de cooperare și de verificare, octombrie 2019, Bruxelles, p. 10, consultat online la
data de 10 Septembrie 2020 la adresa de Internet: https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/progress-report-romania-
2019-com-2019-499_ro.pdf

4
destul de frecvent, între ele). În același sens, astfel de determinări întăresc, într-un cerc vicios,
deficiențe preexistente de proiectare procedurală, metodologică și instituțională.” 9
În cee ace priveşte respectarea judecătorilor şi a procesului decizional, în 2016 sunt
menţionate tendinţe pozitive, dar din nou se subliniază aspectele negative din presă cu menţiune că
“autoritățile parlamentare pot avea un rol în ceea ce privește monitorizarea comentariilor
exprimate de aleșii în forul legislativ”10 şi recomandarea stabilirii unui cod de conduit pentru
parlamentari. Acest aspect este discutabil prin prisma faptului că sancţionarea discursului politic
poate duce la îngrădirea dreptului de exprimare şi în majoritatea cazurilor acesta nu are ca efect
ştirbirea independenţei autorităţii judiciare. Cu toate acestea, în 2017, problema persistă deoarece
“deși hotărârile CSM sunt întotdeauna transmise Consiliului Național al Audiovizualului, nu s-au
înregistrat progrese în ceea ce privește luarea de măsuri reparatorii eficace sau corectarea
informației de către canalul mediatic care a lansat sau care a preluat atacurile.” 11 În acest moment
Codul de conduită pentru parlamentari este in elaborare şi va intra în vigoare la finalul anului,
însă ca recomandare este emiterea unui cod similar pentru miniştri, absenţa căruia va fi
sancţionată în raportul din 2018. De asemenea în MCV-ul din 2019 se menţionează că
sancţiunile applicate de Camera Deputaților în ceea ce priveşte încălcarea codului de conduită nu s-
au adresat cauzelor de natură să submineze idependenţa sistemului judiciar, în raport făcându-se
referire doar la cazurile sancţionate. Solicitarea pentru existenţa unui cod similar în cazul miniştrilor
a dus la modificarea Codului de conduită al membrilor Guvernului în prima jumătate a anului 2019
prin includerea “unei menţiuni explicite a necesității respectării independenței sistemului judiciar.”
Cu toate acestea raportul MCV din 2019 prezintă rezerve legate de eficienţa acestui aspect.
În cadrul obiectivelor care vizează Curtea Constituţională, aspectele privesc nu atât luarea
deciziilor cât maniera în care acestea sunt aplicate, raportul din 2015 menţionând “ cazuri clare în
care Parlamentul nu a aplicat imediat deciziile Curții Constituționale referitoare la acte
legislative sau la drepturile și obligațiile parlamentarilor” 12, în 2016 secţiunea fiind redenumită
9
Bogdan IANCU, “Quod licet Jovi non licet bovi?: The Venice Commission as Norm Entrepreneur”, Hague
Journal on the Rule of Law, vol. 11, pp. 189–221, 2019, consultat online la data de 10 Septembrie 2020 la adresa de
Internet: https://link.springer.com/article/10.1007/s40803-019-00088-0
10
Comisia Europeană, Raport al Comisiei către Parlamentul European Și Consiliu privind progresele înregistrate
de România în cadrul mecanismului de cooperare și de verificare, ianuarie 2016, Bruxelles, p. 4, consultat online la
data de 10 Septembrie 2020 la adresa de Internet: https://ec.europa.eu/transparency/regdoc/rep/1/2016/RO/1-2016-
41-RO-F1-1.PDF
11
Comisia Europeană, Raport al Comisiei către Parlamentul European Și Consiliu privind progresele înregistrate
de România în cadrul mecanismului de cooperare și de verificare, ianuarie 2017, Bruxelles, p. 10, consultat online
la data de 10 Septembrie 2020 la adresa de Internet: https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/com-2017-44_ro_1.pdf
12
Comisia Europeană, Raport al Comisiei către Parlamentul European Și Consiliu privind progresele înregistrate
de România în cadrul mecanismului de cooperare și de verificare, ianuarie 2015, Bruxelles, p. 5, consultat online la

5
“Curtea Constituțională și respectarea deciziilor Curții” şi fiind eliminată în următoarele MCV-
uri.

În ceea priveşte independenţa justiţiei trebuie să menţionăm că la acest capitol, cu un scor


de 5.49 ne clasăm pe locul 52 din 109 la nivel Mondial, 23 din 30 în regiunea europeană şi 10
din 28 la categoria ţări din acelaşi grup de venit, conform unui set de indicatori obiectivi
dezvoltați de ERCAS (www. againstcorruption.eu).13 În numeroase situaţii, în rapoartele MCV se
face apel la sondaje de opinie în scopul susţinerii unor anumite idei sau la apariţiile din media.
Spre exemplu: “Importanța MCV a fost confirmată de sondajele de opinie realizate în rândul
populației României. Un sondaj Eurobarometru realizat în toamna anului 2014 a indicat un
consens puternic în cadrul societății românești cu privire la faptul că reforma sistemului judiciar
și lupta împotriva corupției constituie probleme importante pentru România.” 14 Aceste tipuri de
date însă măsoară nivelul percepţiei şi nu neapărat al situaţiei reale. Lipsa unor indicatori clar
definiţi şi în unele situaţii chiar a unor termeni, îngreunează îndeplinirea acestor condiţii.

2. Reforma judiciară

Reforma judiciară, o prezenţă constantă în toate rapoartele din 2015 până în 2019 o
reprezintă Codul de procedură civilă, Codul penal şi Codul de procedură penală. Raportul din
2015 menţionează faptul că “punerea în aplicare a noului Cod penal și a noului Cod de procedură
penală în luna februarie 2014 a constituit un demers de proporții și, în același timp, a testat
adaptabilitatea sistemului judiciar”15, situaţie care nu a fost lipsită de provocări, dar pentru care s-
au găsit soluţii. În 2016, au fost criticate o serie de modificări de către “autoritățile judiciare,
data de 10 Septembrie 2020 la adresa de Internet: https://ec.europa.eu/transparency/regdoc/rep/1/2015/RO/1-2015-
35-RO-F1-1.PDF
13
Lucian ALBU, Alina MUNGIU-PIPPIDI, Bogdan IANCU & All, “Raport annual de analiză şi prognoza –
România 2018, 12 ani în UE. Evoluție sau involuție?”, Societatea Academică din România, 2018, p. 26, consultat
online la data de 10 Septembrie 2020 la adresa de Internet: https://publicatii.romaniacurata.ro/wp-
content/uploads/2018/05/RAPORT-SAR_2018_FINAL.pdf
14
Comisia Europeană, Raport al Comisiei către Parlamentul European Și Consiliu privind progresele înregistrate
de România în cadrul mecanismului de cooperare și de verificare, ianuarie 2015, Bruxelles, p. 2, consultat online la
data de 10 Septembrie 2020 la adresa de Internet: https://ec.europa.eu/transparency/regdoc/rep/1/2015/RO/1-2015-
35-RO-F1-1.PDF
15
Comisia Europeană, Raport al Comisiei către Parlamentul European Și Consiliu privind progresele înregistrate
de România în cadrul mecanismului de cooperare și de verificare, ianuarie 2015, Bruxelles, p. 6, consultat online la
data de 10 Septembrie 2020 la adresa de Internet: https://ec.europa.eu/transparency/regdoc/rep/1/2015/RO/1-2015-
35-RO-F1-1.PDF

6
societatea civilă și statele membre” despre care se afirmă că “ar prejudicia lupta împotriva
corupției și ar reduce capacitatea autorităților de aplicare a legii și a instanțelor de a desfășura
urmăriri penale și de a aplica sancțiuni.”16 În anii următori, atenţia se îndreaptă spre necesitatea
finalizării acestor demersuri cu referire în raportul din 2018, la avizul dat de Comisia de la
Veneţia, care recomandă ca “autoritățile române să efectueze o reevaluare a modificărilor aduse
Codului penal și Codului de procedură penală, prin intermediul unui proces de consultare cuprinzător
și eficient, astfel încât să se elaboreze o propunere legislativă solidă și coerentă, care să beneficieze
de un sprijin larg în societatea românească, ținând pe deplin seama de standardele aplicabile.” 17

Trebuie menţionat că în anii 2015 şi 2016 sunt evidenţiate aspecte care tin de resurse umane şi
bugetare, fiind apreciată creşterea în acest domeniu.

Strategia de dezvoltare a sistemului judiciar 2015-2020 este menţionată în rapoartele din


2015 şi 2016, un demers realizat în conformitate cu recomandările MCV şi consultări cu Banca
Mondială. Această secţiune este înlocuită în rapoartele următorilor ani de observaţii şi
recomandări în privinţa respectării hotărârilor pronunțate de instanțe, reformelor structurale care
vizează sistemul judiciar şi transparenței și răspunderii Consiliului Superior al Magistraturii, iar
în 2018 şi 2019 cu referire la transparența și predictibilitatea procesului legislativ pentru
legislația privind reforma sistemului judiciar și lupta împotriva corupției.

În anul 2017 au existat o serie de modificări a legislaţiei judiciare, primele propuneri fiind
făcute de ministrul justiţiei şi care au fost dezbătute în Parlament în procedură de urgenţă la
finalul anului. Aceste schimbări vizau în principal: Legea organizării judiciare, Legea referitoare
la Statutul Magistraţilor şi a carierei lor. Aceste modificări au avut un efect puternic atât in
rândul societăţii civile, a partidelor politice şi asociaţilor de magistraţi, cât şi pe plan

16
Comisia Europeană, Raport al Comisiei către Parlamentul European Și Consiliu privind progresele înregistrate
de România în cadrul mecanismului de cooperare și de verificare, ianuarie 2016, Bruxelles, p. 5, consultat online la
data de 10 Septembrie 2020 la adresa de Internet: https://ec.europa.eu/transparency/regdoc/rep/1/2016/RO/1-2016-
41-RO-F1-1.PDF
17
Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept, Avizul nr. 930/2018 privind modificările aduse Codului Penal
și Codului de Procedură Penală, traducerea acestui aviz reprezintă un demers al Asociaţiei Forumul Judecătorilor
din România, octombrie 2018, Strasbourg, consultat online la data de 10 Septembrie 2020 la adresa de Internet:
http://www.forumuljudecatorilor.ro/wp-content/uploads/Avizul-din-20-octombrie-2018-al-Comisiei-de-la-Venetia-
cu-privire-la-codurile-penale-traducere-RO.pdf

7
internaţional.18 Aceasta situaţie având ecou în multiple secţiuni ale raportului MCV din cauza
implicaţiilor extinse asupra mai multor domenii.

În rapoartele din 2018 şi 2019 o secţiune aparte este dedicată transparenței și


responsabilizării Consiliului Superior al Magistraturii. Transparenţa şi încrederea publică sunt
strâns legate între ele – nivelul de transparenţă este unul din factorii importanţi care influenţează
nivelul de încredere. Deşi în ultimul deceniu există mult mai multe informaţii legate de
judecători şi procurori – declaraţii de avere sau publicarea deciziilor Consiliului, nivelul de
încredere a scăzut de la 48% în 2015 la 37% în 2017 cu o menţiune interesantă: 55% dintre cei
care nu au încredere şi-au format opinia în urma unor emisiuni tv şi doar 25% pe baza unor
informaţii factuale.19 Acest fapt indică din nou că ne confruntăm cu o problemă care ţine mai
degrabă de percepţie. În raportul din 2019 se menţionează faptul că “ CSM nu a avut o poziție
unitară în ceea ce privește răspunsul la recomandările Comisiei Europene, ale Comisiei de la Veneția
și ale GRECO și nici, pe un plan mai general, cu privire la momentul cel mai oportun pentru a lua
măsuri prin care să apere independența justiției, actualul președinte al CSM și o parte din membrii
instituției continuând să apere textul legilor justiției în versiunea lor actuală.” 20 În ceea ce priveşte
recomandările GRECO, Asociaţia Judecătorilor pentru Apărarea Drepturilor Omului a realizat o
analiză a manierei de desfăşurare a acestui raport, ajungând la concluzia că “acesta citeaza in
proportie de peste 50% surse secundare şi opinii din presă care nu au niciun fundament juridic şi
factual, raportul fiind compromis din punct de vedere al rigorii ştiinţifice”. 21

3. Integritatea

18
Bianca SELEJAN-GUȚAN, “Romania: Perils of a “Perfect Euro-Model” of Judicial Council”, German Law
Journal, 2018, p. p 1735, consultat online la data de 10 Septembrie 2020 la adresa de Internet:
https://www.academia.edu/37992360/Romania_Perils_of_a_Perfect_Euro_Model_of_Judicial_Council
19
Ibidem.
20
Comisia Europeană, Raport al Comisiei către Parlamentul European Și Consiliu privind progresele înregistrate
de România în cadrul mecanismului de cooperare și de verificare, octombrie 2019, Bruxelles, p. 13, consultat online
la data de 10 Septembrie 2020 la adresa de Internet: https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/progress-report-
romania-2019-com-2019-499_ro.pdf
21
“Comisia Europeană a publicat Raportul MCV pentru România. UPDATE: Poziția DNA. UPDATE: Poziția FJR
și AIJ. UPDATE: CSM va adopta o poziție oficială în ședința Plenului. UPDATE: Punctul de vedere al UNJR și
AMR. UPDATE: Poziția AJADO”, Juridice.ro, octombrie 2019, consultat online la data de 10 Septembrie 2020 la
adresa de Internet: https://www.juridice.ro/659062/comisia-europeana-a-publicat-raportul-mcv-pentru-romania-
update-pozitia-dna-update-pozitia-fjr-si-aij-update-csm-va-adopta-o-pozitie-oficiala-in-sedinta-plenului-update-
punctul-de-vedere-al-un.html

8
Această secţiune vizează funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, înfiinţată sub
Articolul 117 din Constituţie, conform căruia „autorităţi administrative autonome se pot
înfiinţa prin lege organică” şi având la bază legea nr. 144/2007. ANI nu se află în subordinea
Gurvernului sau a vreunui minister, este condusă de un preşedinte propus Senatului de către
Consiliul National de Integritate (CNI). Componenţa CNI este extrem de diversă ceea ce îi
asigură un grad mare de independenţă. „Scopul Agenției este asigurarea integrității în
exercitarea demnităților și funcțiilor publice și prevenirea corupției instituționale, prin
exercitarea de responsabilități în evaluarea declarațiilor de avere, a datelor și informațiilor
privind averea, precum și a modificărilor patrimoniale intervenite, a incompatibilităților și a
conflictelor de interese potențiale în care se pot afla persoanele prevăzute la art. 1 din Legea nr.
176/2010, cu modificările ulterioare, pe perioada îndeplinirii funcțiilor și demnităților
publice.”22

În raportul MCV din 2015 se specifică numărul de cazuri analizate şi faptul că 70%
dintre acestea sunt contestate în instanţă, însă în 90% dintre ele sunt confirmate deciziile
iniţiale.23 În MCV-ul din 2016, „rata de confirmare a deciziilor ANI în instanță este în
continuare de peste 80%”24. De asemenea se menţionează necesitatea implementării sistemului
“Prevent, care verifică ex ante existența unor conflicte de interese în domeniul achizițiilor
publice, şi care a fost dezvoltat în continuare și, atunci când va fi pus în aplicare, ar trebui să
aducă o contribuție reală la evitarea conflictelor de interese prin detectarea automată a
conflictelor de interese în domeniul achizițiilor publice înainte de procedura de selecție și de
atribuire a contractelor.25

22
„LEGE nr. 176 din 1 septembrie 2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru
modificarea și completarea Legii nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de
Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative”, Publicat în Monitorul Oficial nr. 621
din 2 septembrie 2010, consultat online la data de 10 Septembrie 2020 la adresa de Internet:
http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/121924
23
Comisia Europeană, Raport al Comisiei către Parlamentul European Și Consiliu privind progresele înregistrate
de România în cadrul mecanismului de cooperare și de verificare, ianuarie 2015, Bruxelles, p. 9, consultat online la
data de 10 Septembrie 2020 la adresa de Internet: https://ec.europa.eu/transparency/regdoc/rep/1/2015/RO/1-2015-
35-RO-F1-1.PDF
24
Comisia Europeană, Raport al Comisiei către Parlamentul European Și Consiliu privind progresele înregistrate
de România în cadrul mecanismului de cooperare și de verificare, ianuarie 2016, Bruxelles, p. 9, consultat online la
data de 10 Septembrie 2020 la adresa de Internet: https://ec.europa.eu/transparency/regdoc/rep/1/2016/RO/1-2016-
41-RO-F1-1.PDF
25
Ibidem, p.10

9
Raportul MCV din 2017 remarcă în mod pozitiv activitatea ANI, “în prezent, Agenția
Națională de Integritate (ANI) poate fi considerată o instituție consacrată, cu un bilanț de
activitate semnificativ.”26 În rapoartele din 2018 şi 2019 se menţin recomandările anterioare
referitoare la menţinerea în funcţiune a sistemului Prevent şi la faptul că „Parlamentul ar trebui
să dea dovadă de transparență în procesul său decizional cu privire la acțiunile întreprinse în urma
hotărârilor definitive și irevocabile având ca obiect incompatibilități, conflicte de interese și averi
ilicite pronunțate împotriva membrilor săi.” 27 De asemenea pentru anul 2018 se exprimă îngijorări
cu privire la resursele financiare datorită unei restrângeri a bugetului.

O altă recomandare constantă este organizarea de “dezbateri publice la care să răspundă


Guvernul, autoritățile locale, sistemul judiciar și societatea civilă.” În acest sens, ANI a lansat în
28
august 2018 proiectul LINC având ca obiectiv general “Îmbunătăţirea activităţii de identificare,
sancţionare şi de prevenire a cazurilor de incompatibilităţi, conflicte de interese şi averi
nejustificate la nivelul autorităţilor administraţiei publice centrale şi a Parlamentului.” 29

Sistemul Prevent este în funcţiune de la mijlocul lunii iunie 2017. Cu toate acestea el se
regăseşte în continuare în recomandările MCV 2018 şi 2019. Această situaţie ridică din nou
problema asupra duratei supravegherii unei măsuri deja implementate.

26
Comisia Europeană, Raport al Comisiei către Parlamentul European Și Consiliu privind progresele înregistrate
de România în cadrul mecanismului de cooperare și de verificare, ianuarie 2017, Bruxelles, p. 13, consultat online
la data de 10 Septembrie 2020 la adresa de Internet: https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/com-2017-44_ro_1.pdf
27
Comisia Europeană, Raport al Comisiei către Parlamentul European Și Consiliu privind progresele înregistrate
de România în cadrul mecanismului de cooperare și de verificare, octombrie 2019, Bruxelles, p. 14, consultat online
la data de 10 Septembrie 2020 la adresa de Internet: https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/progress-report-
romania-2019-com-2019-499_ro.pdf
28
Agenţia Naţională de Integritate, „Proiectul LINC, menţionat ca bună practică în raportul MCV”, Proiect Linc,
2019, consultat online la data de 10 Septembrie 2020 la adresa de Internet: https://www.proiect-
linc.ro/ro/content/proiectul-linc-men%C5%A3ionat-ca-bun%C4%83-practic%C4%83-%C3%AEn-raportul-mcv
29
Agenţia Naţională de Integritate, „Obiectiv general”, Proiect Linc, 2019, consultat online la data de 10 Septembrie
2020 la adresa de Internet: https://www.proiect-linc.ro/ro/content/obiectiv-general

10
4. Combaterea corupţiei

Combaterea corupţiei este considerată unul dintre cele mai importante elemente în cadrul
evaluării MCV, pe site-ul Comisiei Europene fiind menţionat ca scop: „Criteriile de referință
pentru România se referă la eficacitatea și transparența sistemului judiciar, la anumite instituții-
cheie în domenii precum integritatea și lupta împotriva corupției la toate nivelurile și la
prevenirea corupției.”30 România este membră GRECO - Grupul Statelor împotriva Corupției,
care a fost înfiinţat în 1999 sub tutela Consiliului Europei în scopul susţinerii statelor membre în
lupta împotriva corupției. Rapoartele MCV iau în considerare evaluările şi recomandările
GRECO în acest sens.
Lupta împotirva corupţiei este analizată în MCV-uri pe două paliere: lupta împotriva
corupţiei la nivel înalt şi lupta împotriva corupţiei la toate nivelurile.

4.1. Lupta împotriva corupţiei la nivel înalt

În MCV-ul din 2015 se menţionează obţinerea de rezultate favorabile, printre criteriile


evaluate fiind „condamnări definitive ale unui fost prim-ministru, ale unor foști miniștri,
parlamentari, primari și magistrați.”31 În sens negativ se face referire la modul “arbitrar” în care
Parlamentul a decis ridicarea imunităţii în situaţiile cu care s-a confruntat şi la creşterea
numărului de cazuri de corupţie în rândul magistraţilor. În ultima situaţie însă, nu este vorba de o
creştere a numărului de cazuri ci de o sporire a numărului de sesizări, cee ace ar fi trebuit să
constituie un aspect favorabil din punct de vedere al conştientizării problemei. În raportul din
2016, tendinţa pozitivă în ceea ce priveşte trimiterile în judecată pe motive de corupţie se
menţine, menţionându-se că “în cursul anului 2015, DNA a trimis în judecată peste 1 250 de
inculpați, printre aceștia numărându-se prim-ministrul, foști miniștri, parlamentari, primari,
președinți ai Consiliilor județene, judecători, procurori și o gamă largă de înalți funcționari. De

30
Comisia Europeană, Mecanismul de cooperare și de verificare (MCV) pentru Bulgaria și România, consultat
online la data de 10 Septembrie 2020 la adresa de Internet: https://ec.europa.eu/info/policies/justice-and-
fundamental-rights/upholding-rule-law/rule-law/assistance-bulgaria-and-romania-under-cvm/cooperation-and-
verification-mechanism-bulgaria-and-romania_ro
31
Comisia Europeană, Raport al Comisiei către Parlamentul European Și Consiliu privind progresele înregistrate
de România în cadrul mecanismului de cooperare și de verificare, ianuarie 2015, Bruxelles, p. 11, consultat online
la data de 10 Septembrie 2020 la adresa de Internet: https://ec.europa.eu/transparency/regdoc/rep/1/2015/RO/1-
2015-35-RO-F1-1.PDF

11
asemenea, DNA și-a intensificat măsurile intermediare de înghețare a averilor în aceste cazuri,
cuantumul averilor înghețate fiind de 452 de milioane EUR.”32 La fel şi în 2017, dar Directia
Natională Anticorupţie devine o “țintă predilectă în ceea ce privește exercitarea unei presiuni de
natură să aducă atingere independenței sale.”33 Situatie menţionată şi în raportul din 2018 şi
2019: “principalele instituții anticorupție, în special Direcția Națională Anticorupție (DNA) și Înalta
Curte de Casație și Justiție (ICCJ) sunt în mod recurent supuse presiunilor și că există o preocupare
crescândă cu privire la capacitatea acestor instituții de a-și îndeplini în continuare misiunea, ceea ce
ar avea un impact negativ asupra ireversibilității luptei împotriva corupției. Deși bilanțul realizărilor
în materie este în continuare pozitiv, există semne că presiunea continuă la care sunt supuse aceste
instituții a avut un impact nefavorabil.” 34 Este interesantă folosirea termenului de “ireversibilitate”
care conferă un scop final al rapoartelor de monitorizare. Cu toate acestea, este imposibil de
atins, ceea ce, corelat cu prezenţa în rapoarte a analizelor asupra unor situaţii pozitive care se
menţin de ani de zile după cum am menţionat anterior, ne lasă să ne punem întrebarea când se
consideră că un obiectiv este îndeplinit?

4.2. Combaterea corupției la toate nivelurile

Pentru identificarea şi măsurarea corupţiei la toate nivelurile, raportul „se bazează pe


practicile GRECO și OCDE. Instituțiile incluse în strategia anticorupție se angajează să respecte
un set de treisprezece măsuri preventive obligatorii din punct de vedere juridic și acceptă să facă
obiectul unei evaluări inter pares.” În raportul din 2015 sunt luate în considerare măsurile
adoptate de Ministerul Public, “numărul hotărârilor judecătorești în cazurile de corupție” şi
“procentul de persoane condamnate a căror pedeapsă este suspendată (80 %)”35 În raportul din

32
Comisia Europeană, Raport al Comisiei către Parlamentul European Și Consiliu privind progresele înregistrate
de România în cadrul mecanismului de cooperare și de verificare, ianuarie 2016, Bruxelles, p. 11, consultat online
la data de 10 Septembrie 2020 la adresa de Internet: https://ec.europa.eu/transparency/regdoc/rep/1/2016/RO/1-
2016-41-RO-F1-1.PDF
33
Comisia Europeană, Raport al Comisiei către Parlamentul European Și Consiliu privind progresele înregistrate
de România în cadrul mecanismului de cooperare și de verificare, ianuarie 2017, Bruxelles, p. 15, consultat online
la data de 10 Septembrie 2020 la adresa de Internet: https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/com-2017-44_ro_1.pdf
34
Comisia Europeană, Raport al Comisiei către Parlamentul European Și Consiliu privind progresele înregistrate
de România în cadrul mecanismului de cooperare și de verificare, octombrie 2019, Bruxelles, p. 15, consultat online
la data de 10 Septembrie 2020 la adresa de Internet: https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/progress-report-
romania-2019-com-2019-499_ro.pdf
35
Comisia Europeană, Raport al Comisiei către Parlamentul European Și Consiliu privind progresele înregistrate
de România în cadrul mecanismului de cooperare și de verificare, ianuarie 2015, Bruxelles, p. 12, consultat online
la data de 10 Septembrie 2020 la adresa de Internet: https://ec.europa.eu/transparency/regdoc/rep/1/2015/RO/1-
2015-35-RO-F1-1.PDF

12
2016 sunt identificate domeniile de risc: “educația, sănătatea și achizițiile publice la nivel local”,
precum şi cazuri specific: “falsificarea examenelor, fraude în materie de asigurări de sănătate și
proceduri de achiziții publice măsluite, în care sunt implicați uneori un număr mare de
funcționari”.36 Instrumentul principal de luptă împotriva corupţiei este Strategia Națională
Anticorupție (SNA) 2016-2020, care a fost adoptată prin Hotărârea Guvernului nr. 583/2016 şi
are ca scop “promovarea integrității, prin aplicarea riguroasă a cadrului normativ şi instituţional
de prevenire și combatere a corupției în România.” 37 Ea vine să extindă aria procesului anterior
cu sectoarele educației și sănătății şi oferă noi măsuri preventive şi un cadru de acţiune care să
ducă la îmbunătăţirea rezultatelor bazându-se pe strategii de gestionare a eşecurilor de
administrare şi management, pe observarea situaţilor şi a particularităţilor lor şi proceduralizarea
acestora, stabilirea de indicatori statistici. Aceasta este menţionată în raportul din 2017, 2018 şî
2019 cu recomandarea de a fi implementată şi aplicată.
Un alt aspect prezent în toate rapoartele este legat de recuperarea bunurilor şi Agenția
Națională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate a cărei scop este de a oferi “o abordare
integrată a recuperării activelor provenite din infracțiuni combinând funcțiile suport pentru
organele de urmărire penală și instanțe cu cele de cooperare internațională, de gestionare efectivă
a bunurilor indisponibilizate și de reutilizare socială a bunurilor și valorilor confiscate.” 38 În
raportul MCV din 2109 se menţionază faptul că recorecomandarea în această direcţie este
îndeplinită.
În ceea ce priveşte corupţia, Societatea Academică din România a publicat în anul 2018 un
raport care conţine inclusive o analiză a fenomenului de corupţie şi concluzionează necesitatea
mutării focalizării aupra prevenirii corupţiei în loc de reprimare care ar trebui să fie secundară.39

36
Comisia Europeană, Raport al Comisiei către Parlamentul European Și Consiliu privind progresele înregistrate
de România în cadrul mecanismului de cooperare și de verificare, ianuarie 2016, Bruxelles, p. 12, consultat online
la data de 10 Septembrie 2020 la adresa de Internet: https://ec.europa.eu/transparency/regdoc/rep/1/2016/RO/1-
2016-41-RO-F1-1.PDF
37
Ministerul Justiţiei, “Strategia Națională Anticorupție”, Just.ro, consultat online la data de 10 Septembrie 2020 la
adresa de Internet: http://sna.just.ro/
38
Ministerul Justiţiei, “Agenţia Naţională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate”, Just.ro, consultat online la
data de 10 Septembrie 2020 la adresa de Internet: https://anabi.just.ro/Misiunea+si+func%C8%9Biile+agen
%C8%9Biei
39
Lucian ALBU, Alina MUNGIU-PIPPIDI, Bogdan IANCU & All, “Raport annual de analiză şi prognoza –
România 2018, 12 ani în UE. Evoluție sau involuție?”, Societatea Academică din România, 2018, p. 58, consultat
online la data de 10 Septembrie 2020 la adresa de Internet: https://publicatii.romaniacurata.ro/wp-
content/uploads/2018/05/RAPORT-SAR_2018_FINAL.pdf

13
III. Concluzii

La 13 ani de la introducerea MCV-ului (care ar fi trebuit să se desfăşoare pentru o perioadă


de 3 ani), acesta se află încă în vigoare. Între timp, Croaţia a devenit membră a Uniunii
Europene, nefiind supusă acestui mecanism, deşi are o serie de aspecte de rezolvat (printre care
sistemul de justiţie, corupţia, crima organizată) pentru a se ridica la standardele Uniunii
Europene. Cu toate acestea, Comisarul European pentru Extindere, Stefan Füle, a menţionat că
aceasta se bucură de “încredere”. Un termen interesant ales, ţinând cont de următorul aspect:
când sunt considerate îndeplinite criteriile din MCV? Deoarece am întâlnit situaţii, asemeni celei
din cazul ANI menţionate mai sus, când o recomandare se menţine în pofida faptului că ea este
respectată deja de 2 ani de zile, sau situaţii în care exprimarea după implementarea unei
recomandări a fost “Nu este încă clar dacă acest cod poate servi drept un instrument eficace de
responsabilizare.”40 De asemenea se vorbeşte despre “independenţa justiţiei” fără a fi clar definite
standarde sau criterii clare. “Noțiunea de independență a justiției, astfel cum este folosită nu doar
în discursul politic, ci și în cel instituțional, uneori chiar în doctrina constituțională, nu
corespunde sensului propriu al acestui principiu și este de natură a genera poziții extreme,
puternic ideologizate. Această tendință este încurajată de practica insuficient de nuanțată a
Comisiei, ale cărei rapoarte MCV propun protejarea unei forme de independență mult prea
extensive, în dauna ideii de responsabilitate a magistraturii.”41 În ceea ce priveşte independenţa
justiţiei sau corupţia, de multe ori aspectele care sunt notate ca şi referinţă sunt sondajele de
opinie sau apariţii media, dar aceste sunt aspecte subiective, ele reprezintă percepţii, nu situaţii
concrete. A încerca o diminuare a acestora poate duce la îngrădirea libertăţii de exprimare.

Dincolo de aceste aspecte care ţin de lipsa unei clarităţi şi de o continuitate care nu se mai
justifică sau cel puţin nu doar la nivelul celor două ţări (România şi Bulgaria), există şi partea
pozitivă care a dus la continuarea unor reforme. Pe de altă parte există o serie de recomandări

40
Comisia Europeană, Raport al Comisiei către Parlamentul European Și Consiliu privind progresele înregistrate
de România în cadrul mecanismului de cooperare și de verificare, octombrie 2019, Bruxelles, p. 10, consultat online
la data de 10 Septembrie 2020 la adresa de Internet: https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/progress-report-
romania-2019-com-2019-499_ro.pdf
41
Bogdan IANCU, “Ce e independența justiției și este ea în pericol în românia? Sistemul judiciar între endogamie și
independență” în Raport annual de analiză şi prognoza – România 2018, 12 ani în UE. Evoluție sau involuție?,
Societatea Academică din România, 2018, consultat online la data de 10 Septembrie 2020 la adresa de Internet:
https://publicatii.romaniacurata.ro/wp-content/uploads/2018/05/Ce-este-independenta-justitiei.pdf

14
care se menţin cum ar fi “Parlamentul ar trebui să dea dovadă de transparență în procesul său
decizional cu privire la acțiunile întreprinse în urma hotărârilor definitive și irevocabile având ca
obiect incompatibilități, conflicte de interese și averi ilicite pronunțate împotriva membrilor
săi.”42 şi a căror soulţionare ar aduce o îmbunătăţire a situaţiei actuale.

În ianuarie 2018 s-a realizat un raport al Parlamentului European, „Assessment of the 10


years’ Cooperation and Verification Mechanism for Bulgaria and Romania”, care recomanda ca
MCV să fie ridicat pentru România: „după 10 ani de MCV, România este aproape de atingerea
standardelor europene în ceea ce priveste justiţia şi domnia legii şi în legătură cu combaterea
corupţiei.”43 Chiar dacă acest lucru nu s-a materializat, este un semnal pozitiv.

42
Comisia Europeană, Raport al Comisiei către Parlamentul European Și Consiliu privind progresele înregistrate
de România în cadrul mecanismului de cooperare și de verificare, octombrie 2019, Bruxelles, p. 14, consultat online
la data de 10 Septembrie 2020 la adresa de Internet: https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/progress-report-
romania-2019-com-2019-499_ro.pdf
43
Policy Department for Budgetary Affairs, Assessment of the 10 years’ Cooperation and Verification Mechanism
for Bulgaria and Romania, ianuarie 2018, consultat online la data de 10 Septembrie 2020 la adresa de Internet:
https://www.europarl.europa.eu/RegData/etudes/STUD/2018/603813/IPOL_STU(2018)603813_EN.pdf

15
Bibliografie

Agenţia Naţională de Integritate, „Obiectiv general”, Proiect Linc, 2019, consultat online la data
de 10 Septembrie 2020 la adresa de Internet:

https://www.proiect-linc.ro/ro/content/obiectiv-general

Agenţia Naţională de Integritate, „Proiectul LINC, menţionat ca bună practică în raportul MCV”,
Proiect Linc, 2019, consultat online la data de 10 Septembrie 2020 la adresa de Internet:

https://www.proiect-linc.ro/ro/content/proiectul-linc-men%C5%A3ionat-ca-bun%C4%83-practic
%C4%83-%C3%AEn-raportul-mcv

Albu, Lucian; Mungiu-Pippidi Alina; Iancu Bogdan & All, “Raport annual de analiză şi
prognoza – România 2018, 12 ani în UE. Evoluție sau involuție?”, Societatea Academică din
România, 2018, consultat online la data de 10 Septembrie 2020 la adresa de Internet:

https://publicatii.romaniacurata.ro/wp-content/uploads/2018/05/RAPORT-
SAR_2018_FINAL.pdf

Coman, Ramona, Tomini, Luca, The State of Democracy in Central and Eastern Europe: A
Comparative Perspective, Routledge, 2017, consultat online la data de 10 Septembrie 2020 la
adresa de Internet:

https://books.google.ro/books?
id=bxA4DwAAQBAJ&printsec=frontcover&source=gbs_ge_summary_r&cad=0#v=onepage&q
&f=false

Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept, Avizul nr. 930/2018 privind modificările
aduse Codului Penal și Codului de Procedură Penală, traducerea acestui aviz reprezintă un
demers al Asociaţiei Forumul Judecătorilor din România, octombrie 2018, Strasbourg, consultat
online la data de 10 Septembrie 2020 la adresa de Internet:

http://www.forumuljudecatorilor.ro/wp-content/uploads/Avizul-din-20-octombrie-2018-al-
Comisiei-de-la-Venetia-cu-privire-la-codurile-penale-traducere-RO.pdf

16
Curtea Constituţională a României, “Comunicat de presă 15 martie 2018”, Relaţii externe, 15
martie 2018, consultat online la data de 10 Septembrie 2020 la adresa de Internet:

https://www.ccr.ro/15-martie-2018/

Curtea Constituţională a României, “Decizia nr. 2/2012 asupra respingerii obiecției de


neconstituționalitate a dispozițiilor Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 303/2004
privind statutul judecătorilor și procurorilor și a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al
Magistraturii”, Text publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 131 din 23 februarie 2012,
consultat online la data de 10 Septembrie 2020 la adresa de Internet:

https://lege5.ro/Gratuit/gmytenjug4/decizia-nr-2-2012-asupra-respingerii-obiectiei-de-
neconstitutionalitate-a-dispozitiilor-legii-pentru-modificarea-si-completarea-legii-nr-303-2004-
privind-statutul-judecatorilor-si-procurorilor-si-a-le

„Decizia Comisiei 2006/928/CE din 13 decembrie 2006”, Official Journal of the European
Union, consultat online la data de 10 Septembrie 2020 la adresa de Internet:

https://eur-lex.europa.eu/eli/dec/2006/928/oj

Iancu, Bogdan, “Quod licet Jovi non licet bovi?: The Venice Commission as Norm
Entrepreneur”, Hague Journal on the Rule of Law, vol. 11, pp. 189–221, 2019, consultat online
la data de 10 Septembrie 2020 la adresa de Internet:

https://link.springer.com/article/10.1007/s40803-019-00088-0

„LEGE nr. 176 din 1 septembrie 2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților
publice, pentru modificarea și completarea Legii nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și
funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor
acte normative”, Publicat în Monitorul Oficial nr. 621 din 2 septembrie 2010, consultat online la
data de 10 Septembrie 2020 la adresa de Internet:

http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/121924

Ministerul Justiţiei, “Strategia Națională Anticorupție”, Just.ro, consultat online la data de 10


Septembrie 2020 la adresa de Internet:

http://sna.just.ro/

17
Ministerul Justiţiei, “Agenţia Naţională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate”, Just.ro,
consultat online la data de 10 Septembrie 2020 la adresa de Internet:

https://anabi.just.ro/Misiunea+si+func%C8%9Biile+agen%C8%9Biei

Policy Department for Budgetary Affairs, Assessment of the 10 years’ Cooperation and
Verification Mechanism for Bulgaria and Romania, ianuarie 2018, consultat online la data de 10
Septembrie 2020 la adresa de Internet:

https://www.europarl.europa.eu/RegData/etudes/STUD/2018/603813/IPOL_STU(2018)603813_
EN.pdf

Selejan-Guțan, Bianca, “Romania: Perils of a “Perfect Euro-Model” of Judicial Council”,


German Law Journal, 2018, p. p 1735, consultat online la data de 10 Septembrie 2020 la adresa
de Internet:

https://www.academia.edu/37992360/Romania_Perils_of_a_Perfect_Euro_Model_of_Judicial_C
ouncil

Studiu: evaluarea celor 10 ani ai mecanismului de cooperare și de verificare pentru Bulgaria și


România, Departamentul tematic D: Afaceri bugetare, Parlamentul European, 2018, consultat
online la data de 10 Septembrie 2020 la adresa de Internet:

https://www.europarl.europa.eu/RegData/etudes/STUD/2018/603813/IPOL_STU(2018)603813(
SUM01)_RO.pdf

Rpoarte MCV

Comisia Europeană, Raport al Comisiei către Parlamentul European Și Consiliu privind


progresele înregistrate de România în cadrul mecanismului de cooperare și de verificare, ianuarie
2015, Bruxelles, consultat online la data de 10 Septembrie 2020 la adresa de Internet:

https://ec.europa.eu/transparency/regdoc/rep/1/2015/RO/1-2015-35-RO-F1-1.PDF

18
Comisia Europeană, Raport al Comisiei către Parlamentul European Și Consiliu privind
progresele înregistrate de România în cadrul mecanismului de cooperare și de verificare, ianuarie
2016, Bruxelles, consultat online la data de 10 Septembrie 2020 la adresa de Internet:

https://ec.europa.eu/transparency/regdoc/rep/1/2016/RO/1-2016-41-RO-F1-1.PDF

Comisia Europeană, Raport al Comisiei către Parlamentul European Și Consiliu privind


progresele înregistrate de România în cadrul mecanismului de cooperare și de verificare, ianuarie
2017, Bruxelles, consultat online la data de 10 Septembrie 2020 la adresa de Internet:

https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/com-2017-44_ro_1.pdf

Comisia Europeană, Raport al Comisiei către Parlamentul European Și Consiliu privind


progresele înregistrate de România în cadrul mecanismului de cooperare și de verificare,
noiembrie 2018, Bruxelles, consultat online la data de 10 Septembrie 2020 la adresa de Internet:

https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/progress-report-romania-2018-com-2018-com-2018-
851_ro.pdf

Comisia Europeană, Raport al Comisiei către Parlamentul European Și Consiliu privind


progresele înregistrate de România în cadrul mecanismului de cooperare și de verificare,
octombrie 2019, Bruxelles, consultat online la data de 10 Septembrie 2020 la adresa de Internet:

https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/progress-report-romania-2019-com-2019-499_ro.pdf

19