Amplasarea cu întârziere sau întârzierea implantului (12 săptămâni sau mai mult

după extractie)
În plasarea întârziată a implantului ( La 12–16 săptămâni de la extracție) există dovezi clinice
și radiografice ale filelor osoase ale soclului iar la plasarea târzie (mai mult de 16 săptămâni)
umplerea prizei este completă. Pot fi prezente grade diferite de resorbție a plăcii bucale și a
înălțimii crestei, necesitând proceduri de mărire înainte sau în momentul plasării implantului.
Aceste abordări de tratament au fost utilizate în mod obișnuit cu urmărirea pe termen lung.30
Aceste protocoale sunt, în general, puse în aplicare în cazurile în care dinții au fost deja
pierduți sau când în situații în care plasarea imediată și precoce sunt contraindicate. În plus,
este frecvent utilizat de către clinicianul neexperimentat. Figura 20.9A – C prezintă un caz
tipic de plasare a implantului într-o creastă vindecată, incluzând managementul oaselor și
țesuturilor moi.