os mineralizat și o membrană resorbabilăpentru a corecta o fenestrație faciale a osului.

Este
important să ne amintim că, deși procedurile de conservare a creastei poate reduce
modificările dimensionale postextraction, rareori împiedică complet resorbția.Spatiile
edentate care au fost supuse unei remodelări necesită adesea o creștere a crestelor bucale
pentru a susține stabilitatea oaselor crestale pe termen lung și pentru a satisface cerințele de
tratament estetic. Importanța unei grosimi osoase adecvate pentru susținerea feței și, într-o
oarecare măsură, a țesutului moale interproximal a fost discutată de Grunder et al .; 18 este
recomandată o grosime osoasă minimă de 2 mm în toate dimensiunile, dar este posibil ca
volumele faciale mai mari să fie benefice. Pentru a atinge acest volum osos, poziția optimă a
implantului dintr-o perspectivă facial-linguală; o planificare atentă cu privire la un diametru
adecvat al implantului (mai mare nu este întotdeauna mai bun); și altoire osoasă, divizare de
creastă sau proceduri de extindere pentru a crește volumul crestei. În figura 20.5A, volumul
osos facial este ideal așa cum este privit la momentul plasării implantului. Acest lucru
contrastează cu osul subțire facial obișnuit, care poate fi prezent cu o dehiscență sau
fenestrare, așa cum se arată în figura 20.5B. Multe materiale și tehnici au fost descrise pentru
a crește