Racovițenii sunt o familie atestată pe pământul românesc încă din

secolul al XV-lea, cu trei domnitori ai Moldovei și ai Țării Românești și

cu alți mari boieri în arborele genealogic. Emil, însă, este singurul dintre
descendenții neamului Racoviță al cărui nume a ajuns în Antarctica, pe
fundul Mării Mediterane și în 800 de cavități subterane.
26 martie 1898. Latitudine 71 de grade și 31 de minute. Cazanele sunt definitiv stinse, iar
echipajul navei Belgica se pune în acțiune. Înconjoară vasul cu metereze de zăpadă,
pentru a reduce pierderile de căldură, iar puntea se transformă într-un pavilion-tampon.
Sunt scoase din magazie hanoracele din blană de lup, cizmele și pantalonii din piele de
ren, schiurile cu manșoane din piele de focă și mănușile împletite din părul blondelor
norvegiene.

E clar, echipajul va ierna dincolo de Cercul Polar de Sud. E o premieră în analele

expedițiilor antarctice. Curând, apar anemii, disfuncții, palpitații. Spre sfârșitul lunii mai,
fizicianul-ofițer Emil Danco e doborât de o dilatare de aortă. La 7 iunie, camarazii sapă o
copcă în gheață. Acolo va fi mormântul lui. Pe vas se găsește câte un laborator de
meteorologie, oceanografie, geologie și biologie. În laboratorul de biologie va lucra
neobosit eminentul savant român Emil Racoviță.

„În vârtejul ce ne stăpânea auzul, în vâltoarea urgiei înghețate ce ne mișca trupul, în alba
întunecime ce ne lua vederile, ne simțeam așa de pierduți și așa de singuri, încât speranța
ne părăsea și numai un singur simțământ ne susținea, simțământul datoriei“, va povesti
Racoviță, la 8 decembrie 1900, într-o conferință la Ateneul Român.

Trei domnitori și toți trei

Emil Racoviță era deja un cunoscut biolog român. Provenea dintr-o familie atestată pe
pământul românesc încă din secolul XV. Racovițenii dăduseră trei domnitori Moldovei și
Țării Românești, iar descendenții lor erau boieri mari. Emil Racoviță cobora din ramura
primului fiu al lui Racoviță Cehan, Niculae.

Fratele lui Niculae, Ion (Ioniță), va fi tatăl lui Mihai Racoviță Vodă, primul domn al
Moldovei și Țării Românești din marea familie. Generațiile care au trecut nu l-au
îndepărtat însă pe Emil Racoviță de moștenirea căreia îi va face cinste. Îl ajutase și tatăl
său, Gheorghe Racoviță, mare magistrat în Iași și unul dintre fondatorii societății
„Junimea“.

Creangă, Antipa, Xenopol, Poni, Cobălcescu

Grija pentru educația micului Emil era însă cea mai importantă. Astfel, viitorul explorator
face primele clase cu cel mai cunoscut învățător din România, Ion Creangă. La liceu a
fost coleg cu Grigore Antipa și i-a avut drept profesori, printre alții, pe istoricul
Alexandru D. Xenopol, chimistul Petre Poni și geologul Grigore Cobălcescu.

A făcut apoi Dreptul la Paris și s-a înscris la Facultatea de Științe de la Sorbona. În 1896
și-a luat doctoratul în științe cu o teză despre lobul cefalic al anelidelor polichete, adică
cei mai răspândiți viermi marini. Expediția polară era, astfel, o continuare naturală, dacă
putem spune așa, a preocupărilor sale.