Opinii

OMM/SOSP și pensia suplimentară

anulate
03.03.2020 | Dan BĂZĂVAN

LinkedInFacebookFacebook MessengerWhatsAppPrintFriendly

Dan Băzăvan

Pentru început să vedem ce înseamnă O.M.M. / S.O.S.P.,

pensia suplimentară și actele normative care le
reglementează.
În art. 11 alin. (3) din Legea nr. 80/1995 [1] publicată în
Monitorul Oficial al României nr. 155 din 20 iulie 1995 (ce
a fost modificată și completată prin Legea nr.
101/08.05.2019 [2], publicată în Monitorul Oficial al
României nr. 371 din 13.05.2019) se identifică Ordinul
”Meritul Militar” – Pensionarii militari decorați cu ordinul
„Meritul Militar” clasele a III-a, a II-a și I beneficiază de un
spor de 10%, 15% și, respectiv, 20%, al cuantumului
pensiei.
S.O.S.P. – prescurtarea la Semnul Onorific în Serviciul
Patriei – Legea nr. 149/2018 [3] pentru modificarea și
completarea unor acte normative din domeniul apărării,
ordinii publice și securității naționale, publicată în
Monitorul Oficial nr. 530 din 27 iunie 2018 instituie
noțiunea de S.O.S.P. prin care se acordă la pensie datorită
conferirii acestui semn onorific (a distincției) un spor de 10
%, 15 %, respectiv 20 % din cuantumul pensiei (atât pentru
soldați gradați profesioniști, cât și pentru funcționarii
publici cu statut special), acesta fiind denumit Ordinul
”Meritul Militar”; În Legea nr. 573/2004 privind Semnul
onorific în Serviciul Patriei pentru ofițeri și funcționari
publici cu statut special, cu grade profesionale echivalente
cu gradele de ofițeri era definită concret această distincție
pentru o activitate de ”XV”, ”XX”, sau ”XXV” de ani [4].
Regulamentul privind conferirea, descrierea și
modul de purtare a ordinului și medaliei ”Meritul
Militar” sunt instituite legal din 1 iunie 1954,
adoptat prin Decretul nr. 211 din 01/06/54
privind instituirea ordinului și a medaliei „Meritul Militar”
și pentru aprobarea Regulamentului privind conferirea,
descrierea și modul de purtare a ordinului și medaliei
„Meritul Militar”, publicat în Buletinul Oficial nr. 28 din 10
iunie 1954 [5], legislația suferind diferite modificări, dar
scopul final fiind același, ca militarii (dar și polițiștii și
funcționarii publici cu statut special) la trecerea în rezervă
să beneficieze de un spor calculat și adăugat la pensia netă
rezultată ca urmare a acordării acestor distincții.
Art. 108 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de
stat, publicată în Monitorul Oficial nr. 556 din 27 iulie
2015 [6] instituie că: Pentru militarii, polițiștii și
funcționarii publici cu statut special care au plătit
contribuție la Fondul pentru pensia suplimentară și / sau
contribuția individuală la buget la stabilirea, recalcularea
sau actualizarea pensiei militare se acordă un spor de:
a) 3 % pentru o vechime a contribuției între 5 – 15 ani;
b) 6 % pentru o vechime a contribuției între 15 – 25 ani;
c) 9 % pentru o vechime a contribuției de peste 25 de ani,
așa cum a fost modificat de pct. 20 al art. 40 din O.U.G. nr.
57/2015 [7] publicată în Monitorul Oficial nr. 923 din 11
decembrie 2015.
În cursul activității, militarii au plătit și plătesc în
continuare 25% începând cu 1 ianuarie 2018 și anterior 10,5
% din care 5 % reprezintă pensia sulpimentară, contribuții
individuale la bugetul de stat (CIBS), contribuția pentru
pensia suplimentară fiind reținută prin compartimentele
financiar – contabile ale fiecărei structuri din autoritățile
anterior menționate.
Cum foarte clar rezultă pentru orice neavenit în domeniu,
pentru orice începător al studiilor științelor juridice se poate
constata cu ușurință că aceste sporuri trebuiau calculate și
adăugate la pensia netă rezultată, pensia lunară netă fiind
astfel formată desigur din pensia netă (așa cum era definită
de art. 28 alin. (1) al Legii nr. 223/2015 – Baza de calcul
folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este
media soldelor / salariilor lunare brute realizate la funcția
de bază în 6 luni consecutive, în ultimii 5 ani de activitate
în calitate de militar / polițist / funcționar public cu statut
special, actualizate la data deschiderii drepturilor la
pensie, la alegerea persoanelor prevăzute la art. 3 lit. a)-c),
în care nu se includ …”, modificat de pct. 4 al art. 40 din
O.U.G. nr. 57/2015), plus sporul pentru O.M.M. / S.O.S.P.
(așa cum se prevede prin actele normative în vigoare
anterior mențioante, raportat la art. 11 alin. (3) din Legea nr.
80/1995 cu modificările și completările ulterioare, ca și
cuantum rezultat din procentele de 10 %, 15 și 20 %), plus
sporul pentru pensia suplimentară (așa cum este prevăzut la
art. 108 din Legea nr. 223/2015 cu modificările și
completările ulterioare de 3 %, 6 % și 9 %) și nu cum eronat
s-a interpretat de către Casele de Pensii Sectoriale ale
M.Ap.N., M.A.I. și S.R.I. prin limitarea acestora la solda
netă sau anularea în totalitate, de fapt de către funcționarii
cu atribuții în domeniu ale acestor CPS-uri.
Din păcate, consilierii juridici ai acestor structuri au fost
atât de abili încât au reușit să inducă în eroare instanțele
judecătorești, foarte puține instanțe admițând cererile
pentru O.M.M. și pensia suplimentară așa cum au fost
formulate obligând astfel autoritățile să adune aceste
sporuri la pensia netă.
E clar că legiuitorul a prevăzut forma acestor texte privind
acordarea sporurilor la pensie fără a gândi la acel moment
că se va impune o excepție de neconstituționalitate în sensul
stabilirii cu claritate a textelor, pentru a nu mai lăsa loc de
interpretare funcționarilor în cauză care au privat pe
nedrept zeci de mii de pensionari militari de aceste drepturi,
practic aceste sporuri nu se mai identifică nefiind
materializate în pensia netă lunară a acestor categorii
socioprofesionale, ca și când nu ar exista în actele
normative, pentru a oferi claritate textului și nu a permite o
interpretare eronată așa cum se motivează în miile de
acțiuni prin întâmpinare de M.Ap.N., C.P.S. din M.Ap.N.,
M.A.I., C.P.S. din M.A.I. ș.a. că aceste sporuri au fost
diminuate și chiar anulate prin efectul art. 60 al O.U.G. nr.
59/2017 [8], privind modificarea și completarea unor acte
normative din domeniul pensiilor de serviciu, publicată în
Monitorul Oficial nr. 648 din 7 august 2017 (ceea ce este
desigur total eronat), astfel fiind încălcate încă odată
dispozițiile constituționale cuprinse în textul art. 118 [9].
Acestea nefiind parte din solda lunară brută ale acestor
categorii socioprofesionale este hazardat, și fără temei de
drept să fie anulate sau diminuate ca efect al acestei O.U.G.
nr. 59/2017, ordonanță ce nu instituie acest aspect în
conținut, interpretarea fiind doar una total eronată dată de
către funcționarii autorităților anterior menționate.
Această interpretare a C.P.S.-urilor anterior menționate (cu
acordul tacit al structurilor centrale menționate,
Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Afacerilor
Interne) și Serviciului Român de Informații golește de
conținut juridic textele actelor normative ce le instituiau ca
drepturi ce trebuiau adăugate la pensia netă lunară, fără a fi
diminuate sau anulate (cum eronat se aplică de la 1
septembrie 2017).
Așa cum aceștia au formulat întâmpinări într-o serie de
procese prin interpretarea dată eronat nu au înțeles nici
textul legal criticat și nici esența acordării acestui spor ca
adăugare la pensia netă rezultată și nici raționamentul
pentru care legiuitorul a vrut să fie agăugate la pensie ca
sporuri.
Până și Curtea Constituțională a României a căzut cum
rezultă din Decizia CCR nr. 322/2019 [10] referitoare la
respingerea excepției de neconstituționalitate a
dispozițiilor art. 108 din Legea nr. 223/2015 privind
pensiile militare de stat (și aici sunt de menționat pct. 15
din Decizie – ”Examinând excepția de
neconstituționalitate, Curtea constată că, în jurisprudența
sa, s-a mai pronunțat cu privire la constituționalitatea
unor texte de lege în raport cu critici asemănătoare celor
invocate în prezenta cauză. Astfel, prin Decizia nr. 656 din
30 octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 188 din 8 martie 2019, paragrafele
65 și 66, Curtea, examinând critica de neconstituționalitate
a dispozițiilor art. 40 din Ordonanța de urgență a
Guvernului nr. 57/2015, care se referea la plafonarea
cuantumului pensiei militare de stat la 85% din valoarea
bazei de calcul, precum și la faptul că sporul pentru pensia
suplimentară a fost inclus în baza de calcul al pensiei, a
apreciat că sunt aplicabile, mutatis mutandis, cele reținute
prin Decizia nr. 450 din 30 mai 2006, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 558 din 28
iunie 2006, potrivit cărora „legiuitorul este liber să
stabilească în ce condiții și pe baza căror criterii se acordă
pensia, baza de calcul și cuantumul acesteia, în raport cu
situația concretă a fiecărui titular al dreptului. Nici
Constituția și nici vreun instrument juridic internațional
nu prevăd cuantumul pensiei de care trebuie să beneficieze
diferite categorii de persoane. Aceasta se stabilește prin
legislația națională. În aceste condiții, legiuitorul poate să
prevadă și o limită minimă a cuantumului pensiei, precum
și plafonul maxim al acesteia”, corelat cu pct. 16 – ”De
asemenea, Curtea a apreciat că sunt aplicabile și cele
reținute prin Decizia nr. 1.234 din 6 octombrie 2009,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
836 din 4 decembrie 2009, potrivit cărora „prevederile art.
25 din Legea nr. 164/2001 instituie un principiu general
valabil în sistemul public de pensii, potrivit căruia
cuantumul pensiei nu poate depăși venitul în mod
obligatoriu asigurat în cadrul asigurărilor sociale de stat.
Cu respectarea acestui principiu, fiecare pensionar militar
beneficiază de pensie în cuantumul rezultat în raport cu
vechimea în activitate și venitul realizat anterior
pensionării. Această reglementare este în perfect acord cu
principiul consacrat de art. 47 alin. (2) din Constituție,
potrivit căruia cetățenii au dreptul la pensie și la alte
drepturi de asigurări sociale, în condițiile legii. Astfel,
legiuitorul este în drept să stabilească conținutul dreptului
la pensie și condițiile acordării acestuia, precum și să le
modifice în funcție de resursele financiare existente la un
anumit moment. Extinderea incidenței acestui principiu și
asupra sporului acordat pentru contribuția la fondul de
pensie suplimentară, ca efect al prevederilor art. 48 alin.
(1) din Legea nr. 164/2001, nu poate fi privită nici ea ca
generând un tratament discriminatoriu, de vreme ce se
aplică nediferențiat tuturor persoanelor care au dreptul să
beneficieze de acest spor”, fără a ține cont de faptul că
C.P.S.-urile adună procente la pensie și le diminuează sau
anulează fără a ține cont de cuantumul rezultat, iar aceste
autorități nu reprezintă legiuitorul (in stricto sensu, dacă
aduni un procent ce este nul e normal ca adunarea să fie
aceeași, dacă aduni un procent ce are în cuantum o cifră
atunci pensia netă trebuie să crească), deci și CCR a căzut în
repetate rânduri în capcană menționând în decizii că
”legiuitorul este în drept a institui prin lege procentul
aferent acestor tipuri de pensii militare de stat”, uitând
efectiv că la aceste pensii militare fiecare militar în activitate
a contribuit și contribuie lunar cu un procent de 25%
începând cu 1 ianuarie 2018 și anterior 10,5 % din care 5 %
resprezintă pensia suplimentară, uitând astfel și rațiunea
acordării acestor sporuri.
Nu este discriminare dacă aduni procentele la toți
pensionarii militari, discriminarea o constituie calculul
diferențiat, de care CCR nu a ținut cont (desigur probabil că
cel / cei care a / au invocat excepția nu a / au prezentat și
matematic calculele, iar, ca de obicei cu abilitate
machiavelică consilierii juridici ai autorităților în cauză au
reușit, din nou să inducă în eroare venerabilii judecători ai
CCR).
Problema calcului acestor sporuri O.M.M. și pensia
suplimentară este de fapt adunarea acestor procente la 65%,
așa cum se adună și pentru vechimea ce depășește 25 de ani
(1% pentru fiecare an), în loc să se calculeze pensia militară
de stat, să se deducă impozitul (deci și aici comportă mai
multe discuții, cum să impozitezi ceva ce a fost limitat la o
soldă netă ce deja a fost impozitată, iar după să mai
impozitezi încă odată cu 10 % ce depășește 2000 de ron, ce
echivalează cu dublă impunere, să nu mai spun că vorbim
totuși de pensie, un drept patrimonial și nu de un venit de
natură salarială?), iar la pensia netă rezultată să se adauge
aceste sporuri pentru O.M.M. / S.O.S.P. și pensia
suplimentară, aceasta fiind pensia rezultată lunară fără
diminuare, fără anulare din nu știu ce principii, ce acte
invocate de către C.P.S.-uri, ”după ureche” din incapacitatea
de a interpreta legea corect, căci da aceasta se cheamă
incapacitate de interpretare a legii și încalcă grav art. 1 alin.
(5) din Constituție – supremația Constituției și a legii.
Art. 60 al O.U.G. nr. 59/2017 instituie că pensia netă nu
poate fi mai mare decât media soldelor / salariilor lunare
nete corespunzătoare […], dar nu instituie că aceste sporuri
nu pot fi adăugate la aceasta sau că aceste sporuri pot fi
diminuate sau chiar anulate. În altă ordine de idei, aceste
sporuri nici măcar nu ar putea fi diminuate sau anulate
printr-o ordonanță având în vedere că ele au fost prevăzute
de texte de lege și orice text de lege nu poate fi modificat sau
completat decât printr-un alt text de lege de rang egal
(exigențe ale art. 73 și art. 118 din Constituție).
De altfel, art. 118 din Constituție instituie ca obligativitate
fundamentală la alin. (2) că: Structura sistemului național
de apărare, pregătirea populației, a economiei și a
teritoriului pentru apărare, precum și statutul cadrelor
militare, se stabilesc prin lege organică, or observăm că
atât sporul pentru O.M.M. cât și sporul pentru pensia
suplimentară sunt stabilite prin lege și numai prin lege pot fi
modificate, anulate, diminuate și nu prin O.U.G. (deci
interpretarea dată de funcționarii acestor structuri nu este
numai total eronat, dar și cu rea-credință).
De altfel, doctrina CCR a fost în acord folosind în Deciziile
emise de fiecare dată titulatura de ”legiuitor”, or prin art. 61
alin. (1) din Constituție se instituie că: Parlamentul este
organul reprezentativ suprem al poporului român și unica
autoritate legiuitoare a țării și nicidecum vreo altă
autoritate.
Și, iată că ajungem și la subiectul sensibil, contributivitatea
militarilor la bugetul de stat.
Cum, desigur se instituie prin aceste texte, se poate observa
că toate aceste categorii socioprofeionale au contribuit la
bugetul de stat și chiar cu procente semnificative pentru
pensia suplimentară.
Conform dispozițiilor art. 141 din Codul fiscal [11] adoptat
prin Legea nr. 227/2015, publicat în Monitorul Oficial nr.
688 din 10 septembrie 2015 – Excepții specifice
contribuțiilor de asigurări sociale – Se exceptează de la
plata contribuțiilor de asigurări sociale
următoarele venituri: a) prestațiile suportate din
bugetul asigurărilor sociale de stat, potrivit legii; b)
veniturile din salarii și asimilate salariilor realizate de
către persoanele fizice asigurate în sisteme proprii de
asigurări sociale, din activități pentru care există obligația
asigurării în aceste sisteme potrivit legii; c) veniturile
acordate, potrivit legii, personalului militar în
activitate, polițiștilor și funcționarilor publici cu
statut special care își desfășoară activitatea în
instituțiile din sectorul de apărare, ordine publică
și securitate națională, pentru care se datorează
contribuție individuală la bugetul de stat potrivit
Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de
stat. d) ajutoarele/sumele acordate potrivit legii, în cazul
decesului personalului din cadrul instituțiilor publice de
apărare, ordine publică și securitate națională, decedat ca
urmare a participării la acțiuni militare, și indemnizațiile
lunare de invaliditate acordate personalului ca urmare a
participării la acțiuni militare.
Conform prevederilor art. 28 din Legea nr. 223/2015
privind pensiile militare de stat – (1) Baza de calcul folosită
pentru stabilirea pensiei militare de stat este media
soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcția de bază
în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate în
calitate de militar/politist/functionar public cu statut
special, actualizate la data deschiderii drepturilor de
pensie, la alegerea persoanelor prevazute la art. 3 lit. a)-c),
în care nu se includ: […] , conform prevederilor din aceeași
lege la art. 60 se instituie că – (1) La stabilirea pensiei
militare de stat, pensia neta nu poate fi mai mare decât
media soldelor/salariilor lunare nete corespunzatoare
soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul
al pensiei. (2) Daca în urma indexarii pensiei militare de
stat stabilite potrivit alin. (1) rezulta un cuantum al pensiei
nete mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete
corespunzatoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse
în baza de calcul al pensiei, se acorda acest cuantum
rezultat, fara a depasi suma rezultata din aplicarea ratei
medii anuale a inflatiei, în conditiile art. 59 alin. (1),
asupra mediei soldelor/salariilor lunare nete în cauza. (3)
În cazul indexărilor succesive, cuantumul acordat nu poate
depasi suma rezultata din aplicarea ratei medii anuale a
inflatiei, în conditiile art. 59 alin. (1), asupra mediei
soldelor/salariilor lunare nete corespunzatoare
soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul
al pensiei la care se adauga suma reprezentând interventia
ratei medii anuale a inflatiei, în aceleasi conditii, din
operatiunile de indexare anterioare. (4) Dispozitiile art. 59
alin. (2) se aplica în mod corespunzator, și la art. 108
– Pentru militarii, politistii si functionarii publici cu statut
special care au platit contributie la Fondul pentru pensia
suplimentara si/sau contributia individuala la buget la
stabilirea, recalcularea sau actualizarea pensiei militare se
acorda un spor de: a) 3% pentru o vechime a contributiei
între 5-15 ani; b) 6% pentru o vechime a contributiei între
15-25 ani; c) 9% pentru o vechime a contributiei peste 25
de ani, or conform calculelor Caselor de Pensii Sectoriale (în
cazul de față a M.Ap.N. (a se vedea și dosarul nr.
13180/3/2019 aflat pe rolul Tribunalului București, Secția a
VIII – a Conflicte de muncă și asigurări sociale), M.A.I. și
S.R.I. cum rezultă și din răspunsurile la solicitările de
informații publice adresate de subsemnatul Mr. (Rz.) dr.
ing. Dan Băzăvan) atât sporul prevăzut de art. 108 cât și cel
prevăzut de art. 11 alin. (3) din Legea nr. 80/1995 privind
statutul cadrelor militare cu modificările și completările
ulterioare, nu se mai identifică, nu se mai materialează în
pensia netă lunară, argumentația acestora fiind O.U.G. nr.
59/2017 care a modificat art. 60 din Legea nr. 223/2015 în
sensul că au limitat pensia netă la solda netă fără a adăuga
aceste sporuri, pensia netă fiind limitată la solda netă lunară
(ceea ce este total eronat având în vedere că aceste sporuri
pentru O.M.M. și pensia suplimentară nu sunt sporuri
cuprinse în solda lunară).
În această situație, având în vedere că principiul
fundamental al pensiei este contributivitatea, și că militarii
chiar au contribuit la aceasta (a se vedea incluiv Decretul nr.
141/1967, republicat privind pensiile militare de stat și
pensie suplimentară, publicat în Buletinul Oficial nr. 117 din
26 octombrie 1972 [12]), suma netadorată trebuie restituită
de drept conform art. 1341 si urm. NCC, adoptat prin Legea
nr. 287/2009, republicată în Monitorul Oficial nr. 505 din
15 iulie 2011 [13]. Având în vedere că până la îndeplinirea
condițiilor de trecere în rezervă ale unui astfel de funcționar
pot trece mai mult de 3 ani, ceea ce echivalează cu faptul că
dacă nu le pretinde aceste drepturi acestea se prescriu de
facto conform art. 2517 NCC intervenind prescripția.
În speţa de faţă este vorba de mult mai mult – de
confiscarea cuantumului pensiei suplimentare stabilit
potrivit principiului contributivităţii.
În art. 58 şi 59 din Decretul 141/1967 se instituia:
– Art. 58. Cu începere de la 1 ianuarie 1967 se instituie, în
afara pensiei militare de stat, pensia
suplimentară, care se bazează pe principiul mutualităţii
între militari.
– Art. 59. (1) Fondurile necesare pentru plata pensiei
suplimentare se formează din contribuţia tuturor
militarilor din cadrele permanente. Această
contribuţie este de 2 la sută din solda lunară şi se varsă, prin
unităţi, într-un cont special la Banca Naţională a Republicii
Socialiste România.
(2) Banca Naţională a României va plăti la sumele depuse o
dobândă anuală de 1,5 la sută, cu care se întregeşte fondul
pentru pensia suplimentară.
Prin deciziile de pensie emise anterior Legii nr. 223/2015
(dar și înainte de aceasta), militarii și polițiștii au beneficiat
de acest drept legal, prin calcul separat și distinct de baza a
pensiei militare de stat, așa cum prevedea legea ce a instituit
acest drept constituțional, pe principiul contributivității și
mutualității între militari.
Cum ușor constat că în decizia de pensie nu se mai identifică
cuantumul net nici al O.M.M. / S.O.S.P. și nici al pensiei
suplimentare ne aflăm în mod clar în fața unei confiscări a
acestor sporuri să nu spunem furt, ce este prevăzut ca
infracțiune în NCP cu modificările și completările ulterioare
(ca exigență a art. 288 și urm. din Legea nr. 286/2009,
publicată în Monitorul Oficial nr. 510 din 24 iulie
2009 [14]).
În atare situație ne aflăm desigur și în fața unor
fapte de discriminare față de aceleași categorii
socioprofesionale așa cum anterior îmi exprimam
argumentele dezvoltate pe larg logico – juridic
raportat la Deciziile CCR, aflate în situații identice,
cei care s-au pensionat înainte de dispozițiile
O.U.G. nr. 59/2017 intrată în vigoare la 1
septembrie 2017 și cei după.
E simplu 1+0=1 (situația actuală așa cum a fost ea
interpretată de către funcționarii C.P.S. ai M.Ap.N.,
M.A.I. și S.R.I. după 1 septembrie 2017 invocând în
incompetența lor O.U.G. nmr. 59/2017), or 1+1=2
(așa cum e logic să fie, întemeiat pe drept și cum au
fost calculate până la 1 septembrie 2017 ).
Desigur cei care s-au pensionat după data ”fatidică”
de 1 septembrie 2017 au ”beneficiat” de o scădere a
cuantumului net al pensiei de cel puțin 13% – 29 %,
raportat la dispozițiile art. 1 din O.G. nr. 137/2000,
republicată, privind prevenirea și sancționarea tuturor
formelor de discriminare, publicată în Monitorul Oficial nr.
166 din 7 martie 2014 [15], corelat cu art. 2 (1) Potrivit
prezentei ordonanțe, prin discriminare se înțelege orice
deosebire, excludere, restricție sau preferință, pe bazăde
rasă, naționalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială,
convingeri, sex, orientare sexuală, vârstă, handicap, boală
cronică necontagioasă, infectare HIV, apartenență la o
categorie defavorizată, precum și orice alt criteriu care are
ca scop sau efect restrângerea, înlăturarea recunoașterii,
folosinței sau exercitării, în condiții de egalitate, a
drepturilor omului și a libertăților fundamentale sau a
drepturilor recunoscute de lege, în domeniul politic,
economic, social și cultural sau în orice alte domenii ale
vieții publice. (2) Dispoziția de a discrimina persoanele pe
oricare dintre temeiurile prevăzute la alin. (1) este
considerată discriminare în înțelesul prezentei ordonanțe.
(3) Sunt discriminatorii, potrivit prezentei
ordonanțe, prevederile, criteriile sau practicile
aparent neutre care dezavantajează anumite
persoane, pe baza criteriilor prevăzute la alin. (1),
față de alte persoane, în afara cazului în care
aceste prevederi, criterii sau practici sunt
justificate obiectiv de un scop legitim, iar metodele
de atingere a acelui scop sunt adecvate și necesare.
(4) Orice comportament activ ori pasiv care, prin efectele
pe care le generează, favorizează sau defavorizează
nejustificat ori supune unui tratament injust sau
degradant o persoană, un grup de persoane sau o
comunitate față de alte persoane, grupuri de persoane sau
comunități atrage răspunderea contravențională conform
prezentei ordonanțe, dacă nu intră sub incidența legii
penale. (5) Constituie hărțuire și se
sancționează contravențional orice
comportament pe criteriu de rasă, naționalitate,
etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri,
gen, orientare sexuală, apartenență la o categorie
defavorizată, vârstă, handicap, statut de refugiat
ori azilant sau orice alt criteriu care duce la
crearea unui cadru intimidant, ostil, degradant
ori ofensiv.(6) Orice deosebire, excludere,
restricție sau preferință bazată pe două sau mai
multe criterii prevăzute la alin. (1) constituie
circumstanță agravantă la stabilirea răspunderii
contravenționale dacă una sau mai multe dintre
componentele acesteia nu intră sub incidența legii
penale.(7) Constituie victimizare și se
sancționează contravențional conform prezentei
ordonanțe orice tratament advers, venit ca reacție
la o plângere sau acțiune în justiție cu privire la
încălcarea principiului tratamentului egal și al
nediscriminării. (8) Prevederile prezentei ordonanțe nu
pot fi interpretate în sensul restrângerii dreptului la libera
exprimare, a dreptului la opinie și a dreptului la
informație. (9) Măsurile luate de autoritățile publice sau de
persoanele juridice de drept privat în favoarea unei
persoane, unui grup de persoane sau a unei comunități,
vizând asigurarea dezvoltării lor firești și realizarea
efectivă a egalității de șanse a acestora în raport cu
celelalte persoane, grupuri de persoane sau comunități,
precum și măsurile pozitive ce vizează protecția grupurilor
defavorizate nu constituie discriminare în sensul prezentei
ordonanțe. (10) În înțelesul prezentei ordonanțe,
eliminarea tuturor formelor de discriminare se realizează
prin: a) prevenirea oricăror fapte de discriminare,
prin instituirea unor măsuri speciale, inclusiv a
unor acțiuni afirmative, în vederea protecției
persoanelor defavorizate care nu se bucură de
egalitatea șanselor; b) mediere prin soluționarea pe
cale amiabilă a conflictelor apărute în urma săvârșirii
unor acte/fapte de discriminare; c) sancționarea
comportamentului discriminatoriu prevăzut în dispozițiile
alin. (1)-(7). (11) Comportamentul discriminatoriu
prevăzut la alin. (1)-(7) atrage răspunderea civilă,
contravențională sau penală, după caz, în
condițiile legii. Art. 3 – Dispozițiile prezentei ordonanțe
se aplică tuturor persoanelor fizice sau juridice, publice
sau private, precum și instituțiilor publice cu atribuții în
ceea ce privește: a) condițiile de încadrare în muncă,
criteriile și condițiile de recrutare, selectare și promovare,
accesul la toate formele și nivelurile de orientare, formare
și perfecționare profesională; b) protecția și securitatea
socială; c) serviciile publice sau alte servicii, accesul la
bunuri și facilități; d) sistemul educațional; e) asigurarea
libertății de circulație; f) asigurarea liniștii și ordinii
publice; g) alte domenii ale vieții sociale. Art. 4 – În
înțelesul prezentei ordonanțe, categorie defavorizată este
acea categorie de persoane care fie se află pe o poziție de
inegalitate în raport cu majoritatea cetățenilor
datoritădiferențelor identitare față de majoritate, fie se
confruntă cu un comportament de respingere și
marginalizare. Art. 5 – Diferența de tratament bazată pe o
caracteristică legată de criteriile prevăzute la art. 2 alin.
(1) nu constituie discriminare atunci când, în temeiul
naturii activităților ocupaționale sau al contextului în care
acestea se desfășoară, o asemenea caracteristică
reprezintăo cerință profesională reală și determinantă, cu
condiția ca obiectivul să fie legitim și cerința
proporțională. Art. 6 – Constituie contravenție, conform
prezentei ordonanțe, condiționarea participării la o
activitate economică a unei persoane ori a alegerii sau
exercitării libere a unei profesii de apartenența sa la o
anumită rasă, naționalitate, etnie, religie, categorie
socială, respectiv de convingerile, de sexul sau orientarea
sexuală, de vârsta sau de apartenența sa la o categorie
defavorizată. Art. 7 – Constituie contravenție, conform
prezentei ordonanțe, discriminarea unei persoane pentru
motivul că aparține unei anumite rase, naționalități, etnii,
religii, categorii sociale sau unei categorii defavorizate,
respectiv din cauza convingerilor, vârstei, sexului sau
orientării sexuale a acesteia, într-un raport de muncă și
protecție socială, cu excepția cazurilor prevăzute de lege,
manifestată în următoarele domenii: a) încheierea,
suspendarea, modificarea sau încetarea raportului de
muncă; b) stabilirea și modificarea atribuțiilor de serviciu,
locului de muncă sau a salariului; c) acordarea altor
drepturi sociale decât cele reprezentând salariul; d)
formarea, perfecționarea, reconversia și promovarea
profesională; e) aplicarea măsurilor disciplinare; f)
dreptul de aderare la sindicat și accesul la facilitățile
acordate de acesta; g) orice alte condiții de prestare a
muncii, potrivit legislației în vigoare din același act
normativ, raportat și la art. 14 din Convenția Europeană a
Drepturilor Omului, [16] lucru ce contravine desigur
și art. 4, art. 44, art. 56 din Constituția României.
Așadar, ce presupune discriminarea?
Să existe:
– o diferențiere, un tratament diferențiat aplicat în situații
identice ori similare – condiții îndeplinite în
totalitate;
– bazată pe un criteriu – chiar dacă există sau nu;
– care atinge un drept – condiție îndeplinită prin lumina
celor prezentate.
Concluzionând, opinez că sporul O.M.M. / S.O.S.P. și
pensia suplimentară trebuie calculate și adăugate ca
sporuri la pensia netă rezultată fără ca acestea să fie
diminuate sau anulate. Acesta este calculul corect (legal),
orice interpretare contrară ducând la încălcarea
Constituției și a legii.

[1] Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, publicată în

Monitorul Oficial al României nr. 155 din 20 iulie 1995;
[2] Legea nr 101/08.05.2019 pentru modificarea și completarea Legii
nr. 80/1995 privind statutul cadrelor miltiare, publicată în Monitorul
Oficial al României nr. 371 din 13.05.2019;
[3] Legea nr. 149/2018 pentru modificarea și completarea unor acte
normative din domeniul apărării, ordinii publice și securității
naționale, publicată în Monitorul Oficial nr. 530 din 27 iunie 2018;
[4] Legea nr. 573/2004 privind Semnul onorific în Serviciul Patriei
pentru ofițeri și funcționari publici cu statut special, cu grade
profesionale echivalente cu gradele de ofițeri era definită concret
această distincție pentru o activitate de ”XV”, ”XX”, sau ”XXV” de ani;
[5] Decretul nr. 211 din 01/06/54 instituirea ordinului si a medaliei
„Meritul Militar” si pentru aprobarea Regulamentului privind
conferirea, descrierea si modul de purtare a ordinului si medaliei
„Meritul Militar”, publicat în Buletinul Oficial nr. 28 din 10.06.1954;
[6] Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în
Monitorul Oficial nr. 556 din 27 iulie 2015;
[7] OUG nr. 57/2015 publicată în Monitorul Oficial nr. 923 din 11
decembrie 2015;
[8] OUG nr. 59/2017, privind modificarea și completarea unor acte
normative din domeniul pensiilor de serviciu, publicată în Monitorul
Oficial nr. 648 din 7 august 2017;
[9] Constituția României, revizuită 2003, prin Legea de revizuire nr.
429/2003, publicată în Monitorul Oficial nr. 767 din 31 octombrie
2003;
[10] Decizia CCR nr. 322/2019 referitoare la respingerea excepției de
neconstituționalitate a dispozițiilor art. 108 din Legea nr. 223/2015
privind pensiile militare de stat;
[11] Codul fiscal adoptat prin Legea nr. 227/2015, publicat în
Monitorul Oficial nr. 688 din 10 septembrie 2015;
[12] Decretul nr. 141/1967, republicat privind pensiile militare de stat
și pensie suplimentară, publicat în Buletinul Oficial nr. 117 din 26
octombrie 1972;
[13] Noul Cod Civil (NCC), adoptat prin Legea nr. 287/2009,
republicată în Monitorul Oficial nr. 505 din 15 iulie 2011;
[14] Noul Cod Penal (NCP), adoptat prin Legea nr. 286/2009,
publicată în Monitorul Oficial nr. 510 din 24 iulie 2009;
[15] O.G. nr. 137/2000, republicată, privind prevenirea și sancționarea
tuturor formelor de discriminare, publicată în Monitorul Oficial nr.
166 din 7 martie 2014;
[16] Legea nr. 30/1994 publicată în Monitorul Oficial nr. 135 din 31
mai 1994, Legea nr. 79/1995 publicată în Monitorul Oficial nr. 147 din
13 iulie 1995, Legea nr. 39/2005 publicată în Monitorul Oficial nr. 238
din 22 martie 2005.