Celebrăm cu bucurie ziua Domnului, această a doua

duminică din timpul Crăciunului, ultima duminică din anul

civil. Atmosfera Crăciunului, cu farmecul prezenţei
Pruncului divin între noi şi în sufletele noastre, continuă.
Cel necuprins şi veşnic a îmbrăcat haina timpului şi a luat
chip plăpând şi drăgălaş de copil, a ales să fie ca unul
dintre noi, îmbrăţişând firea noastră omenească:
Dumnezeu s-a făcut om, pentru ca omul să devină
Dumnezeu. Dar Dumnezeu a ales să intre în lume printr-o
familie, prin Sfânta Familie pe care o cinstim în această
duminică. Şi aceasta ne reaminteşte sărbătoarea de
astăzi, faptul că familia este sfântă, că ea este voită şi
orânduită de Dumnezeu. Oare nu putea Dumnezeu să
coboare pe pământ ca un adult, în vârstă de 30 de ani?
Oare nu putea să apară dintr-odată pe ţărmul Iordanului şi
să ceară botezul de la Ioan? Dar Dumnezeu nu a voit aşa,
ci, atunci când a decis să devină om, s-a născut ca orice
copil, în sânul unei familii, şi-a ales din veşnicie o mamă şi
un tată purtători de grijă, şi-a ales o familie în care să se
nască şi să trăiască până la vârsta de 30 de ani.
De ce a ales Dumnezeu aceasta? De ce a ales să se
nască într-o familie? Din Sfânta Scriptură observăm
predilecţia lui Dumnezeu pentru familie: atunci când
Dumnezeu a creat omenirea, a început prin a crea o
familie; iar când Dumnezeu a voit să mântuiască
omenirea, la fel, a ales cu grijă o familie în care Fiul său
să se nască. De ce această predilecţie divină pentru
familie? Dar vă întreb: care este atributul principal al lui
Dumnezeu? Cristos ne-a învăţat că în Dumnezeu sunt trei
persoane: Tatăl, Fiul şi Sfântul Duh, cel care iubeşte, cel
care este iubit şi iubirea care există între ei.