Toamna

Odată cu sosirea toamnei, păsările călătoare pleacă în țările calde. Adierea vântului dezgolește
copacii de frunzele ruginii, așezându-le pe alei ca un covor moale multicolor. Pe câmp lanurile de grâu,
lucind în bătaia soarelui abia așteaptă să fie cules de oamenii gospodari. În podgoriile de struguri și
livezi, hărmălaia la cules de fructe a început. Copiii se bucură nde începerea anului școlar și de
bogățiile toamnei.razele soarelui sunt din ce în ce mai palide și nu mai încălzesc pământul cu atâta
putere ca în anotimpul ce a trecut, vara. Ciripitul păsărelelor nu mai este atât de duios, iar melencolia
din cântecul lor s-a pierdut în văzduh. Picăturile reci ale ploii de toamnă udă covorul de frunze ruginii.
Peisajul toamnei este asemnea unui tablou a unui pictor celebru care apus roșu aprins pe frunzele de
viță sălbatică și galben ruginiu pe cele de nuc. Iarba încă verde contrastează cu galbenul puternic roșcat
al crăițelor înflorite. În aer miresmele de toamnă încă plutesc, fiind accentuate de parfumul fin al
gutuilor pufoase. A căzut bruma!iarba, crizantemele și pământul par trase într-o foiță de staniol
argintiu, pânzele de păianjen s-au transformat în fire de mohairpufos din care natura împletește hainele
pentru crizantemele care încă își desfac bobocii, încântându-ne cu cascadele de flori. Dintr-odată cerul
devine plumburiu! Soarele încearcă din toate puterile să-și facă simțită prezența, dar norii groși ca o
mantie de fum îi îngreunează efortul.

Regina toamnă este zglobie și aurie, asemni unui chihlimbar, harnică și darnică ca furnica și
albina, căci ea ne umple hambarele în fiecare an cu toate bunătățile ei.

Iubesc anotimpul toamna pentru frumusețea și bogătiile ei!

Postelnicu Bianca – Gabriele

 Primăvara

Primăvara gingașă și frumoasă a sosit!

Soarele vesel și cald luminează cu mai multă intensitate pământul și îl încalzește cu putere.
Căldura lui dezmiardă mugurașii, ghioceii plîpânzi, toporașii și gingașele lăcrămioare. Întreagul pământ
se trezește la viață. Primăvara este un anotimp cu multă mișcare cu multe flori în câmpie, vânturi line,
calde, ploi și veselie. Plăpânzii ghiocei îsi scot capul de sub zăpadă și vestesc sosirea primăverii.
Primăvara scoate ursul din bârlog, păsările migratoare se întorc și își refac cuiburile. Acestea scot
sunete minunate, fiind niște maestre ale muzicii și cântând despre bucuria revenirii pe plaiurile natale,
pe care le regăsesc minunat de frumoase cu noua lor haina de primăvară. Razele calde ale soarelui cad
încet, încet pe pământ, printre crengile copacilor. În văzduh se aude zumzetul harnicelor albine. Cea
dintâi rândunică venită de departe, taie albastrul cerului ca o săgeată. Zilele se fac mai lungi, ami calde,
iar nopțile mai scurte. Când urci pe culmile înaalte ale munților zărești un tablou de vis. Pe bolta
cerească se văd câțiva nori pufoși. Iazul este umbrit de salcâmi, iar pe lac se aștern petale micuțe de
lalele tinere. Iarba,cu al ei verde crud, este fragedă și proaspătă. Ciocârlia cântă cu glasul ei dulce triluri
dumnezeiești. Natura s-a trzit la viață.

Câtă frumusețe, câtă viață și veselie peste tot locul!

BURCĂ IOANA – ALEXANDRA

 Primăvara

Toate anotimpurile au frumusețea lor, dar mie îmi place mult primăvara.

Ea vine odată cu ultimii fulgi de nea, care se întâlnesc cu razele blânde ale soarelui și cad ca
roua pe pământ. Din fulii de nea și căldura pământului răsar ghiocei albi și gingași care sunt primii
vestitori ai primăverii.

Încet, încet natura se trezește la viață. Răsar primele firișoare de iarbă, iar printre ele apar ca
niște copii curioși toporașii, viorelele și brândușele. Seva pământului trezește la viață și toți copacii, iar
mugurii lor parcă ascultă glasul miilor de păsărele care își construiesc cuiburile noi. Pe cerul senin
plutesc mici nori albi ce se iau la întrecere cu păsările călătoare care vin din țările calde. Câmpia este
tot mai verde și se bucură odată cu mieluții și iezii zburdalnici. Nici oamenii nu stau degeaba când vine
primăvara. Ei au multe de făcut după iarna grea.trbuie să are pământul pentru a-l pregăti de semănat și
să-și înfrumusețeze casele. Numai copiii nu au așa de multe griji, așa că ei se bucură din plin de venirea
primăverii, petrecând câtmai mult timp pe-afară și admirând frumusețea acesteia care parcă a înviat
pentru ei.

Ce este mai frumos decât să culegi flori și să asculți ciripitul păsărilor?

Aș dori ca primăvara să nu mai plece niciodată de la noi!

COLBAN ANDRA- LOREDANA