Aplicație practică (7)

Modulul III. Forme, metode, tehnici, instrumente și procedee tradiționale și complementare în evaluarea
performanței cadrelor didactice în contexte profesionale și de perfecționare didactică
1. Forme și metode de evaluare
1.2. Metode alternative de evaluare

Sarcina de lucru:

Realizați un eseu reflexiv în care să exemplificaţi utilizarea hărţilor conceptuale ca metode de

evaluare în cadrul disciplinei dvs. Identificaţi răspunsuri adecvate la următoarele interogaţii,
răspunsuri pe care să le folosiți în realizarea eseului.

Ce vă propuneţi să evaluaţi prin intermediul hărţii conceptuale?

Care sunt dificultăţile pe care le pot întâmpina elevii dvs. în elaborarea unei hărţi conceptuale?
Cum vă vor ajuta informaţiile obţinute în cadrul demersului evaluativ bazat pe harta
conceptuală în planificarea şi organizarea activităţilor viitoare?

Harta conceptuală a fost descrisă pentru prima dată de psihopedagogul Joseph Novak în 1977 şi
se prezintă ca o tehnică de reprezentare vizuală a structurii informaţionale ce descrie modul în care
conceptele dintr-un domeniu interrelaţionează.

Harta conceptuală acordă o importanţă majoră creării de legături între concepte în procesul învăţării.

Hărţile conceptuale se utilizează în educaţie cu scopul de a furniza informaţii şi reprezentări vizuale

ale structurilor de cunoaştere şi modurilor de argumentare. Rezultatele învățării prind sens atunci când sunt
dobândite informații noi prin corelarea informațiilor noi în structura cognitivă proprie a copilului

Tipuri de hărţi conceptuale:

 1. Hărţi conceptuale sub forma “pânzei de păianjen”: În centru, se află un concept central, o temă
unificatoare de la care pleacă legăturile sub formă de raze către celelalte concepte secundare.
2. Hartă conceptuală ierarhică: Prezintă informaţiile în ordinea descrescătoare a importanţei. Cea
mai importantă se află în vârf. În funcţie de gradul de generalitate, de modul cum decurg unul din
celălalt şi de alţi factori, sunt aranjate celelalte concepte. Această aranjare în termenii unei
clasificări, începând de la ceea ce este mai important şi coborând prin divizări progresive către
elementele secundare, se mai numeşte şi hartă conceptuală sub formă de copac.
3. Harta conceptuală lineară: Informaţiile sunt prezentate într-un format linear.

Metoda hărţii conceptuale dezvoltă copiilor capacităţi cognitive (identificarea, examinarea, definirea,
interpretarea, corelarea, formularea, construirea), capacităţi de evaluare şi autoevaluare, abilităţi de muncă în
echipă, atitudini şi nu în ultimul rând dezvoltă gândirea critică şi creativă a preșcolarilor.

Această metodă stimulează motivaţia deoarece hărţile conceptuale includ curiozitatea, creativitatea şi
gândirea de ordin superior, care sunt stimulate de obiective de învăţare relevante, autentice, de dificultate
optimă şi originale pentru fiecare copil.

Ca orice metodă didactică, harta conceptuală prezintă atât avantaje, cât şi limite.

Avantajele utilizării hărţilor conceptuale:

● crearea unei hărţi conceptuale solicită copilului un efort mental în realizarea legăturilor între cuvinte –
concepte;
● hărţile conceptuale pot fi folosite pentru organizarea, planificarea sau proiectarea unei activităţi
didactice, a cercetărilor desfăşurate în grup sau individual;
● reprezentarea conceptelor în rețea, ușurează înțelegerea şi reactualizarea noțiunilor înmagazinate in
memorie;
● se stimulează lucrul în echipă.

Dezavantajele s-ar înscrie în rândul celor referitoare la timpul solicitat, la nivelul ridicat al
standardizării, la rigoarea şi ordinea în care elevii lucrează.

Metoda, unică în felul său, duce la succese remarcabile în însuşirea disciplinei. Ea vizează memoria
involuntară, deci o stocare a informaţiei pe timp nelimitat.