TÂRGU FRUMOS

-1763- 1860-

Face parte din categoria târgurilor medievale. Din punct de vedere geografic localitatea
era situată la marginea Dealului-Mare Hârlău ce separa valea Siretului de Podişul Moldovei, un
loc ce facilita trecerea dintr-o zonă în alta 1. A apărut ca loc de popas pentru negustori la
intersecţia drumurilor ce făceau legătură între Iaşi, Hârlău, Roman şi Neamţ, acest aspect
conferindu-i aşezării încă de la început rolul preponderent comercial2.

Din a doua jumătate a secolui al XVII-lea, oraşul începe să decadă 3. Una din cauze a
constituit-o cedarea trepatatî de către domnie a unor părţi din moşia târgului ce se întindea pe
Bahluieţ, pârâul Bunii, între Novoloacele, hotarul Costeştilor şi al Corneştilor, unor particulari de
la sfârşitul secolului al XVI-lea4. Micşorarea teritoriului urban ce se afla în stăpânirea domniei şi
folosinţa orăşenilor a avut loc dinspre moşiile învecinate care ţi-a extins teritoriile cu aprobarea
domnului, orăşenii chiar dacă se foloseau în continuare de ele, trebuiau să plătească noului
stăpân dijmă5.

În prima jumătate a secolului al XIX-lea despre acest târg, Feodor Karacsay afirma că
acesta este „un mic orăşel evriesc şi reşedinţă a isprăviciei în care sunt 3 poşte”6.

O descriere a târgului din anul 1850 preciza că: „întrega populaţie, ce nu putea depăşi
4000 sau 5000 de locuitori, părea să fie pe străzi şi, în oraş, se aflau, aparent, mai multe
magazine decât case, pentru că erau şiruri de construcţii mititeliîe care conţineau doar magazine,
probabil în avantajul unui mare număr de sate din jur ai căror locuitori se îngrămădeau pe
străzile principale şi examinau mărfurile expuse”7. Prin modul de aşezare, cel mai probabil se
făcea referire la dughenile şi casele evreieşti.

1
Laurenţiu Rădvan, Oraşele din Ţările Române în Evul Mediu, Iaşi, Editura Universităţii Alexandru Ioan Cuza,
2014, p. 346.
2
Laurenţiu Rădvan, Oraşele din Ţările Române în Evul Mediu, Iaşi, Editura Universităţii Alexandru Ioan Cuza,
2014, p. 584.
3
Laurenţiu Rădvan, Oraşele din Ţările Române în Evul Mediu, Iaşi, Editura Universităţii Alexandru Ioan Cuza,
2014, p. 528.
4
Marius Chelcu, Istoria oraşelor din Moldova, Iaşi, Editura Universităţii, 2015. p. 229.
5
Marius Chelcu, op. cit., p. 232.
6
Călători străini secolul XIX, vol . I, p. 773.
7
Călători străini secolul al XIX-lea,vol. 5(1847-1851), p. 636.