SPITALUL CLINIC COLENTINA «Boala PARKINSON»

Ce este boala Parkison ?

          Boala Parkinson este o afectiune cronica (cu evolutie de lunga
durata), progresiva (simptomatologia se agraveaza in timp), care afecteaza
sistemul nervos.
          Desi adesea se considera ca afecteaza persoanele varstnice, poate
surveni la varste de pana la 20 ani.
Nu este o afectiune contagioasa sau cu transmitere genetica – desi factorii
genetici pot avea un rol in dezvoltarea sa. Alti factori pot include procesul
acelerat sau premature de imbatranire, si interactiunile induse de
medicamente (sau substante toxice).

 Care este cauza Parkinsonismului ?

          Cauza boli Parkinson nu este cunoscuta, dar se cunoaste faptul ca
determina tulburari la nivelul ariei celebrale care controleaza miscarile si
echilibrul (substanta neagra).
          Din motive inca neclare, celulele din aceasta arie cerebrala inceteaza sa
mai functioneze, ceea ce conduce la aparitia simptomelor de parkinsonism –
tremuraturi, rigiditate si miscari lente.
 
Recunoasterea  simptomelor
 Cele patru simptome majore include tremor, rigiditate musculara, miscari
lente si mers dificil.
Debutul afectiunii este insidios, iar boala se instaleaza gradat.
Simptomatologia de debut poate include senzatie de oboseala si lentoare
generala a miscarilor si vorbirii. Ulterior, in timp, simptomele devin mai
evidente si pot consta in:

Tremor sau tremuraturi

          Un simptom frecvent intalnit este reprezentat de tremorul
necontrolabil al mainii sau bratului, unilateral sau bilateral. Tremorul poate
fi prezent de asemenea la nivelul membrelor inferioare, picioarelor, sau
barbiei. Tremorul se diminueaza pe masura ce aria afectata este implicate in
miscari active, si dispare complet in timpul somnului.

Rigiditate musculara
          Muschii pot deveni tensionati si rigizi deoarece nu mai primesc
mesajele de relaxare de la nivelul crierului. Drept consecinta apar dureri
musculare, blocaje posturale, si miscari lente.Mersul poate deveni sovaitor,
limitat la pasi mici si repezi. Urcarea scarilor sau ridicarea de pe scaun si din
pat necesita un effort additional. Adesea, pacientii cu boala Parkinson se
opresc into atitudine  “inghetata” – fiind incapabili de a initia orice miscare.
In aceste situatii, acestia trebuie ajutati sa reia miscarea prin “deplasarea
unui picior spre inainte pentru a depasi obstacolul” sau sugerandu-i acestuia
ca trebuie sa depaseasca o granita imaginara.

Pierderea echilibrului
Boala Parkinson poate cauza tulburari de echilibru, care pot determina
caderi accidentale.
Alte tulburari
          Alte simptome pot include vorbire soptita cu voce monotona,
deglutitie dificila, si dificultati ale scrisului. Constipatia este de asemenea o
tulburare frecvent intalnita. Depresia, sentimental de nesiguranta si de
teama reprezinta un stres additional pentru pacient, care altereaza
capacitatea pacientului si a familiei acestuia de a se adapta bolii

Stabilirea diagnosticului de boala  Parkinson

          Stabilirea cu acuratete a diagnosticului in stadiile incipiente ale bolii
poate fi dificila. Mentinerea sub observatie o anumita perioada de timp
pentru evaluarea severitatii simptomelor, ajuta la stabilirea diagnosticului
diferential intre boala Parkinson si alte afectiuni similare.
 Tratament
          Cauza bolii nu este cunoscuta, si de obicei tratamentul medicamentos
are cda scop ameliorarea simptomelor. Tratamentul este specific si necesita
individualizare.
Stabilirea tratamentului depinde de varsta, stadiul bolii si severitatea
simptomelor. Tipul de cellule cerebrale afectate de evolutia bolii se
caracterizeaza printr-o capacitate extrema de limitata de regenerare.

 Tratament - ( medicatia )
          Toate medicamentele pot fi grupate in functie de modul specific de
actiune. Tabelul de mai jos include toate tipurile de medicamente aprobate
la data publicarii acestui material pentru tratamentul bolii Parkinson.
Consultati intotdeauna medical curant daca aveti intrebari sau nelamuriri
privitoare la tratamentul prescris.

Tip de medicament    Efect

     
Anticolinergice Blochează receptorii colinergici şi ameliorează
 
(Antimuscarinice)  rigiditatea şi tremorul.
     
Inhibitorii de COMT
Blochează enzima responsabilă de schimbarea
(Catecol-O-metil  
levodopei.
transferaza)
     
Agoniştii receptorilor Stimuleaza producerea de neurotransmiţători
 
dopaminergici   dopaminici sau acţionează similar cu aceştia.
     
Se transforma în dopamină, în interiorul
Precursori Dopaminergici
  celulelor nervoase, şi înlocuiesc
(L-dopa)
neurotransmiţătorul care lipseşte.
     
Inhibitorii MAO-B 
Ajută la prevenirea scindării
(inhibitorii monoamin-  
neurotransmiţătorilor dopaminici.
oxidazei)
Alte  medicamente    Efect
Inhibitorii decarboxilazei De obicei se administreaza in asociere cu un
 
periferice   precursor dopaminic pentru a creşte cantitatea
 de substanţă medicamentoasă activă care
ajunge la creier.

Alte tipuri de tratament - ( interventia chirurgicala)

          In cazurile rare, daca simptomele sunt severe si tratamentul
medicamentos are efecte limitate, se poate intervene chirurgical la nivelul
ariei cerebrale afectate. Interventia chirurgicala nu este curativa, dar poate
ajuta la ameliorarea anumitor simptome ale bolii.

Recomandari pentru pacienti

Program de exercitii fizice zilnice
Activitatea fizica regulate creste tonusul si flexibilitatea muschilor.
Mersul pe jos este una dintre cele mai bune metode de exercitiu fizic, care in
asociere cu tratamentul medicamentos, are efecte benefice asupra mobilitatii
generale.

Mersul si intoarcerea
Pentru a va mentine echilibrul in timpul mersului, picioarele trebuie tinute
departate, iar pasi trebuie sa fie mari, insotiti de balansul bratelor.
Cu fiecare pas, trebuie sa considerati  ca treceti peste o serie de linii
imaginare.Pentru a va intoarce faceti o miscare in arc de cerc.
Tonifierea musculaturii spatelui
In pozitia sezanda sau in ortostatism,tineti spatele drept si bratele in fata, cu
mainile si coatele apropiate.Indepartati bratele cat mai mult posibil unul de
altul, cu impingerea umerilor inapoi si apropierea omoplatilor, dupa care
reveniti la pozitia initiala cu mainile apropiate. Repetati miscarea de 10 ori.
Exercitii de mers in pozitia sezanda
Stand asezat pe un scaun,ridicati incet fiecare genunchi pe rand ca si cum ati
merge, si repetatii miscarea de 10 ori.

Ridicarea de pozitie sezanda si asezarea.

Alegeti scaune solide, dotate cu brate de sprijin.
Aplecati-va inainte, alunecati usor spre marginea scaunului, apoi ridicati-va
cu ajutorul bratelor. Pentru a va aseza, aplecati-va inainte si asezati-va pe
scaun in timp ce va sprijiniti cu ajutorul bratelor.
  

Ridicarea din pat

Trebuie sa va intoarceti intr-o parte si sa indoiti genunchii. Coborati
picioarele din pat si folositi bratele pentru a va ridica.

Rasucirea corpului
In timp ce stati pe un scaun, cu mainile sprijinite pe umeri, va rasuciti
trunchiul dintr-o parte in alta cat de mult posibil. Repetati miscarea de 10
ori.

Se recomanda alimente cu continut bogat in fibre (legume, paine integrala,

cereale) si un aport bogat de lichide pentru a preveni constipatia. Tacamurile
speciale pot fi utile in timpul mesei.
Desi boala Parkinson este o afectiune cronica, tratamentul medicamentos
aplicat corect si suportul familiei si prietenilor pot ajuta la ameliorarea
simptomatologiei si mentinerea unei calitati acceptabile a vietii pacientului.