Sunteți pe pagina 1din 15

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN MOLDOVA

Catedra “Management social”

Curriculum la disciplina

“Sociologie”

Autor: Lidia Cojocaru,


conf. universitar, dr.

Chişinău 2006

1
Aprobat la şedinţa catedrei „ Management social”,
Proces Verbal nr. ____ din ___________ 2006

Şef catedră Alic Bîrcă, confer. univ.,dr.

Aprobat la şedinţa Comisiei metodico-ştiinţifice a facultăţii “ Economie


generală şi drept”, Proces Verbal nr. ____ din ___________ 2006

Preşedinte Raisa Borcoman, conf. univ.,dr.

Recenzent:

1. Cadrul conceptual
2
Sociologia ca ştiinţă a început să se dezvolte de la mijlocul sec. XIX, suferind
pe parcursul deceniilor modificări în obiectul de studiu, structura şi funcţiile ei.
Ca disciplină de studiu, în multe ţări a fost introdusă în sistemul de
învăţământ încă la sfârşitul secolului al X1X. În Republica Moldova - mult mai
târziu, dar astăzi sociologia, ca ştiinţă socială generală, pluridisciplinară si
interdisciplinară, are menirea de a contribui, pe de o parte, la formarea
personalităţii, pe de alta parte , la formarea profesionala a studenţilor.
În privinţa instituţiilor de învăţământ superior economic, unde pregătirea
specialiştilor de calificare înaltă necesită abordarea complexă (pluri- şi
interdisciplinară) a fenomenelor şi proceselor socio-economice, sociologia ar
trebui să ocupe un loc deosebit. Economistul, îndeosebi managerul în domeniul
administrării publice, lucrează printre oameni, cu oamenii, pentru oameni, deci
trebuie să cunoască legile de dezvoltare şi funcţionare a diferitor tipuri de
colectivităţi umane ca mai uşor să se încadreze în colectivele de muncă, să se
adapteze şi să colaboreze cu semenii săi, organizându-i şi dirijând activitatea lor.
Operând cu concepte sociologice, economistul are posibilitatea să studieze
influenţa factorilor sociali asupra proceselor economice şi invers , dar şi
consecinţele sociale ale deciziilor luate, ale modificărilor şi reformelor realizate de
el. Un economist care nu posedă elementare cunoştinţe despre esenţa şi logica
întregii vieţi sociale poate deveni dăunător sau chiar periculos societăţii.
Scopul disciplinei este cunoaşterea mai profundă a societăţii umane,
utilizarea raţională a componentelor factorului uman ; optimizarea activităţii de
muncă a omului în cadrul diverselor comunităţi, instituţii, unităţi economice şi
teritoriale ca subsisteme sociale; însuşirea diverselor metode de cercetare
sociologică ca surse importante de informaţii în activitatea specialistului.
Deoarece cursul de “Sociologie” este unica disciplină sociologică
prevăzută în planul de studii , în structura lui au fost incluse atât teme introductive
(premisele şi originile ştiinţei, obiectul de studiu, structura şi problematica,
funcţiile ei, etc.), cât şi teme referitoare la metodele şi tehnicile de investigaţie
sociologică a proceselor şi fenomenelor sociale, inclusiv, economice, dar si unele

3
sociologii ramurale. În funcţie de specificul specialităţii, o atenţie deosebită se va
acorda problemelor sociale cu care se vor confrunta viitorii specialişti ( formarea si
funcţionarea diverselor comunităţi sociale, cunoaşterea opiniei publice, etc.) .

II. Obiectivele standart ale disciplinei


SO 22.01 SOCIOLOGIE

1. Obiectivele de formare a specialiştilor în cadrul disciplinei “


Sociologie”:

La nivel de cunoaştere şi înţelegere:


• să–şi formeze o gândire complexă şi integrală despre societate, să perceapă
societatea ca un sistem social, subsistemele căruia (economic, spiritual, etico-
juridic şi politic) se întrepătrund, se determină reciproc şi corelează între ele;
• nu doar să cunoască conceptele despre viaţa socială, despre traiul în
comun al oamenilor, dar şi să le înţeleagă, să le simtă prin propria conştiinţă, să
le “trăiască” cu adevărat, considerându-se o părticică a acelei societăţi în care
trăieşte;
• să înţeleagă rolul conştiinţei şi voinţei sociale în formarea şi dezvoltarea
societăţilor umane;
• să înţeleagă motivaţia prezenţei şi comportamentului nostru;
• să cunoască structura socială a societăţii, complexitatea relaţiilor dintre
unităţile sociale (comunităţi, instituţii şi grupuri sociale ) şi rolul lor în societate;
• să înţeleagă şi să explice caracterul dinamic al societăţii, acele fapte,
fenomene şi procese sociale care o transformă, duc la schimbarea socială, la
modernizare şi globalizare;
• să înţeleagă legile şi legităţile de formare, funcţionare şi dezvoltare a
societăţii.

La nivel de aplicare:
• să înţeleagă şi să simtă viaţa socială, astfel ca să se integreze uşor în
societate, în cadrul grupărilor sau colectivelor de muncă din care fac sau vor face
parte;
• să aplice abordarea sistemică, integralistă şi evoluţionistă la analiza
comportamentului uman, diverselor fenomene şi procese sociale;
• să poată liber să-şi formuleze, să-şi expună şi să-şi apere propria opinie sau
poziţie în diferite situaţii;
• să demonstreze un spirit activ-participativ în cadrul societăţii şi spirit de
echipă în cadrul grupului;
• să aprecieze real, obiectiv starea (cauzele, formele, dimensiunile,
condiţiile şi consecinţele sociale), evoluţia şi tendinţele celor mai actuale
fenomene şi procese sociale;
• să poată formula şi propune soluţii de preîntâmpinare şi/sau de rezolvare a
unor probleme sociale;

4
• să aplice în practică diverse metode de cercetare sociologică, atât la
studierea proceselor şi fenomenelor sociale sau comportamentului uman, cât şi a
opiniei, atitudinilor, motivaţiilor, aprecierilor publicului (membrilor colectivului
de muncă);
• să utilizeze informaţia dobândită prin cercetările sociologice la cunoaşterea
comportamentului individual şi de grup, a proceselor şi fenomenelor sociale atât
în viaţa cotidiană, cât şi în activitatea profesională.
La nivel de integrare:
• să înţeleagă rolul şi locul sociologiei în cadrul sistemului de ştiinţe social-
umane ca ştiinţă integrală, de sinteză despre societate;
• să aplice abordarea sistemică, pluri- şi interdisciplinară a fenomenelor şi
proceselor din societate;
• înţelegerea modalităţilor subtile (pătrunzătoare, profunde, amănunţite), dar
complexe şi profunde, în care vieţile noastre reflectă contextul experienţei
noastre sociale;
• a învăţa să gândim în termini sociologici – a tinde spre o privire mai
cuprinzătoare – a ne cultiva imaginaţia şi argumentarea logică.

2. Conţinutul disciplinei
0 Definiţiile sociologiei şi specificul ei ca ştiinţă socială
1 Apariţia şi dezvoltarea sociologiei ca ştiinţă
2 Obiectul de studiu al sociologiei
3 Problematica sociologiei şi evoluţia ei
4 Funcţiile şi rolul sociologiei în societăţile contemporane
5 Structura ştiinţei sociologice
6 Sociologia în cadrul sistemului de ştiinţe socio-umane. Raportul
sociologiei cu alte ştiinţe
7 Specificul cunoaşterii sociologice a proceselor şi fenomenelor sociale
8 Cercetarea sociologică: precizări terminologice, tipuri, funcţii şi rol
9 Conţinutul şi specificul etapelor cercetării sociologice empirice
10 Metodele sociologice de cercetare şi clasificarea lor
11 Observaţia sociologică
12 Documentarea socială
13 Experimentul social
14 Ancheta sociologică prin chestionar şi prin interviu
15 Sondajul de opinie publică
16 Monografia sociologică
17 Societatea umană: esenţa şi trăsăturile ei specifice
18 Condiţiile şi activităţile vieţii sociale
19 Unităţile sociale ( comunităţi, instituţii şi grupuri sociale )
20 Personalitatea umană din perspectivă sociologică
21 Cultura şi societatea
22 Schimbarea socială şi modernizarea. Procesele sociale fundamentale
23 Socializarea individului. Statul şi rolul social
24 Comunicarea ca proces social şi rolul lui
25 Diviziunea socială a muncii. Solidaritatea socială
26 Diferenţierea şi stratificarea socială. Problema sărăciei
5
27 Mobilitatea socială. Problema migraţiei forţei de muncă
28 Controlul social şi rolul lui în societate
29 Devianţele sociale. Problema corupţiei
30 Conflictele sociale
31 Sociologia economică – una din principalele ramuri
ale sociologiei.
Sociologia urbană şi rurală
Sociologia opiniei publice

III.Administrarea disciplinei

În conformitate cu planul de învăţământ disciplina data este prevăzută pentru


studenţii anului III de la specialitatea „ Administrarea publică”.
Numărul de ore: total – 60 ore, dintre care: prelegeri – 30 ore, seminare – 14 ore,
ore de laborator-16
Forme de evaluare a cunoştinţelor: un test sumativ şi colocviu.
Numărul de puncte credite: 4
Responsabil de disciplină: L. Cojocaru, conf. univ., dr.

IV. Tematica si repartizarea orientativă a orelor

Secţia de zi
Secţiuni, teme Nr. de ore
Prele- Semnare Lucr. Total
geri. laborat.
Tema1 Sociologia - ştiinţă despre
societate 4 2 - 6
Tema 2. Metodologia sociologica 8 4 16 28
Tema 3. Unităţile primare ale vieţii 8 2 - 10
sociale.
Tema 4. Procesele sociale fundamentale 6 4 - 10
Tema 5. Sociologii de ramura 4 2 - 6

Total 30 14 16 60

Conţinutul mai pe larg al disciplinei ce reiese din scopul şi sarcinile puse,


include acele aspecte ale problemelor care par a fi la ziua de astăzi importante şi

6
studierea cărora va lărgi posibilităţile viitorilor specialişti să înţeleagă fenomenele
şi procesele de bază ale vieţii socio-economice din punctul de vedere al subiecţilor
comportamentului uman şi activităţii lor.
Desfăşurarea lecţiilor practice şi de laborator vor permite studenţilor să-şi
consolideze cunoştinţele teoretice şi să acumuleze experienţa de efectuare a unor
cercetări sociologice concrete în cadrul colectivelor de muncă în care vor activa
sau pe care le vor conduce, astfel cunoştinţele acumulate vor contribui la
îndeplinirea unor sarcini profesionale concrete.
Pentru efectuarea lucrărilor de laborator sunt elaborate îndrumări
metodice corespunzătoare.

V. Obiective operaţionale şi conţinuturi

Nr Obictive de Prelegeri Seminare Subiecte pentru l.i. Bibl.


d/o referinta: Lucr. laborator
1. 1.1. Să se Tema I. 1. Analiza şi 1. Fondatorii 1,4,6,9,11
orienteze in Sociologia - interpretarea ştiinţei
definiţiile ştiinţă despre diverselor definiţii ale sociologice
sociologiei şi să societate sociologiei 2. Problemele
înţeleagă sensul 1. Definirea 2. Precizarea actuale ale
lor sociologiei şi a obiectului de studiu sociologiei
1.2. Să însuşească obiectului de 3. Trăsăturile de bază în RM.
principalele studiu ale sociologiei
trăsături specifice 2. Apariţia şi 4. Istoria ştiinţei
ale sociologiei ca dezvoltarea sociologice
ştiinţă despre sociologiei ca 5. Structura şi
societate ştiinţă problematica
1.3. Să 3. Problematica sociologiei
concretizeze cînd sociologiei şi 6. Necesitatea şi
si unde apare evoluţia ei importanţa
sociologia ca 4. Funcţiile şi sociologiei la etapa
ştiinţă şi cum a rolul sociologiei actuală, specificul
evaluat pe la etapa actuală RM.
parcursul anilor 5. Structura 7. Raportul
1.4. Să se ştiinţei sociologiei cu alte
orienteze în sociologice ştiinţe
problematica 6. Sociologia în
sociologiei şi în cadrul
evoluţia ei de la sistemului de
apariţia ei ca ştiinţe sociale.
ştiinţă Raportul
1.5. Să precizeze sociologiei cu
principalele alte ştiinţe
funcţii ale
sociologiei şi

7
rolul ei la etapa
actuala
1.6. Să înţeleagă
structura pe
verticală si pe
orizontală a
ştiinţei
sociologice
1.7. Să se
orienteze în
sistemul ştiinţelor
sociale si să
determine locul
sociologiei în
acest sistem şi
raportul ei cu
celelalte ştiinţe
sociale.

2. 2.1. Să determine Tema 2. 1. Cercetarea 1. Lucrarea de 2,3,11,12


esenţa si rolul Metodologia sociologică: laborator Nr.1:
cercetărilor cercetării caracteristicile, Efectuarea unei
sociologice sociologice tipurile şi funcţiile ei cercetări
empirice reieşind 1. Cercetarea 2. Metodologia sociologice de teren
din specificul sociologică şi cercetării sociologice prin metoda
sociologiei ca specificul ei empirice observaţiei
ştiinţă 2. Principiile si 3. Etapele sociologice.
2.2. Să cunoască regulile cercetării 2. Lucrarea de
principiile şi metodologice sociologice laborator Nr.2:
regulile de bază 4. Elaborarea Efectuarea unei
metodologice ce 3. Etapele de proiectului de cercetări
stau la baza efectuare a cercetare sociologice de teren
efectuării cercetării 5. Metodele de folosind tehnica
cercetării sociologice culegere a anchetei sociologice
sociologice empirice informaţiei prin chestionar
empirice 4. Metodele sociologice (sondaj de opinie
2.3. Să însuşească sociologice primare publică).
practica pregătirii de cercetare: 6. Observaţia
(proiectării si a. observaţia sociologică
organizării) unei sociologică 7. Documentarea
cercetări b. documentar socială
sociologice, să ea socială 8. Experimentul
ştie a elabora c. experiment social
proiectul ul social 9. Ancheta
cercetării d. ancheta sociologică:
2.4. Să înţeleagă sociologică a. prin
specificul (chestionar chestionar
desfăşurării etapei ul, interviul b. prin interviu
de teren (de şi sondajul 10. Sondajul de
culegere a de opinie opinie publică
informaţiei) cu publică)
toate problemele
ei
2.5. Să însuşească
metodele de
8
prelucrare
(manuală şi
automatizată) şi
de analiză
(calitativă si
cantitativă) a
informaţiei
sociologice
primare.
2.6. Să cunoască
şi să poată utiliza
în practica
activităţii
profesionale
principalele
metode de
culegere a
informaţiei
sociologice
primare.
2.7. Sa poată
elabora planul şi
fisa de observaţie
a unor
comportamente
si/sau activităţi.
2.8. Să ştie
structura unui
chestionar,
tipurile de
întrebări utilizate
la elaborarea lor,
regulile de
formulare a lor,
succesiunea
întrebărilor,
lungimea
chestionarelor şi
punerea lor în
pagină.
2.9. Să înţeleagă
importanţa şi să
poată efectua
sondaje de opinie
publică

3. 3.1. Să înţeleagă Tema 3. 1. Definiţia, 1. Comunităţile 4,5,6,8,11


corect însăşi Unităţile caracteristicile sociale:
conceptul de primare ale de bază şi caracteristici
societate şi să vieţii sociale tipurile de şi probleme
definească (structura societăţi în RM.
societatea umană socială) 2. Condiţiile şi 2. Instituţiile
din perspectivă 1. Societatea activităţile sociale de
sociologică umană: esenţa şi vieţii sociale administrare
3.2 Să precizeze specificul ei. 3. Esenţa şi publică
9
caracteristicile 2. Factorii principalele
definitorii ale (condiţiile) caracteristici
societăţii umane existenţei şi ale unităţilor
şi tipurile de dezvoltării vieţii sociale
societăţi. sociale. 4. Personalitatea
3.3. Să înţeleagă 3. Activităţile şi societatea
interdependenţa (manifestările) 5. Cultura şi
dintre societate şi vieţii sociale societatea
condiţiile 4. Unităţile
(cadrele) care îi sociale:
determină a) comunităţile
existenţa şi sociale;
funcţionalitatea. b) instituţiile
3.4. Să pătrundă sociale;
în esenţa c) grupările
activităţilor sociale
(manifestărilor) 5. Personalitatea
sociale şi umană.
raporturilor 6. Cultura
reciproce dintre umană şi
ele, pe de o parte, societatea
şi cu societatea,
pe de alta parte.
3.5. Să determine
natura unităţilor
sociale,
caracteristicile şi
formele de
manifestare.
3.6. Să distingă
principalele
instituţii sociale şi
rolul lor în
societate.
3.7. Să perceapă
raportul dintre
individ şi
societate şi să
definească
personalitatea din
perspectivă
sociologică.
3.8. Să cunoască
esenţa culturii
umane şi raportul
ei cu societatea.

4. 4.1. Să se Tema 4. 1. Definirea şi 1. Problema 4, 5, 6, 8,


orienteze în Procesele tipologia sărăciei în
11
esenţa (definiţia şi sociale proceselor RM
caracteristicile) fundamentale sociale 2. Migraţia
proceselor (dinamica 2. Procesul populaţiei
sociale. socială) socializării 3. Nivelul şi
4.2. Să înţeleagă 1. Socializarea 3. Esenţa şi consecinţele
esenţa, specificul individului. importanţa corupţiei în
10
şi rolul procesului Status şi rol comunicării RM
de socializare a social. sociale
individului, 2. Comunicarea 4. Diviziunea
statusului şi socială muncii
rolului social. 3. Diviziunea 5. Stratificarea
4.3. Să determine socială şi socială
importanţa economică a 6. Mobilitatea
(funcţiile) muncii. . socială
procesului de Solidaritatea 7. Control social
comunicare socială 8. Devianţele
socială, formele 4. Diferenţiere şi sociale
de manifestare. stratificare
4.4 Să socială.
concretizeze Problema
interacţiunea sărăciei
dintre diviziunea 5. Mobilitatea
economică şi socială. Migraţia
socială a muncii; forţei de muncă
importanţa 6. Control social
procesului pentru şi autocontrol
societate. 7. Deviantele
4.4. Să aprecieze sociale şi alte
esenţa, specificul procese.
şi formele de
stratificare
socială; să
analizeze nivelul
stratificării
economice (după
venit) în
Republica
Moldova şi,
îndeosebi,
problema sărăciei.
4.5. Să înţeleagă
esenţa procesului
de mobilitate
sociala, formele
lui de
manifestare; să
aprecieze
fenomenul
migraţiei în
Republica
Moldova (cauze,
forme,
dimensiuni,
structura,
consecinţe,etc).
4.6. Să determine
rolul controlului
social, formele şi
problemele
actuale.
4.7. Să se
11
orienteze în
problema
devianţelor
sociale, formele
de manifestare,
cauze şi căi de
combatere; să se
aprecieze nivelul
corupţiei în
Republica
Moldova.
5. 5.1. Să Tema5. 1. Sociologia 1. Rolul opiniei 1,7,9,10,11
evidenţieze Sociologii de economică publice în
principalele ramura 2. Sociologia urbană administrarea
ramuri ale 1.Sociologiile de 3. Sociologia rurală publică
sociologiei, ramură şi 4. Opinia publică şi
interacţiunea clasificarea lor studierea ei
dintre ele i 2. Sociologia 5. Devianţele sociale
raportul lor cu economică şi metodele
alte ştiinţe sociale. 3. Sociologia sociologice de
5.2. Să cunoască urbană si rurală studiere
evoluţia şi 4. Sociologia
problemele de politică
bază ale 5. Sociologia
sociologiei opiniei publice
economice 6. Sociologia
5.3. Să precizeze devianţelor
conţinutul şi sociale
perspectivele
sociologiei urbane
şi rurale
5.4. Să cunoască
principalele
direcţii ale
sociologiei
politice
5.5. Să înţeleagă
cum se formează
şi cum poate fi
studiată opinia
publică
5.6. Să
concretizeze
formele
devianţelor
sociale ;I
metodele
sociologice de
cercetare a lor

VI. Test de evaluare a cunoştinţelor


Nr ITEMI Barem de
d/o evaluare

12
1. Formulaţi două dintre cele mai răspândite definiţii ale sociologiei 5
Care sa exprime specificul ei ca ştiinţă
1...........................................................................................
2...........................................................................................
2. Enumeraţi cele mai principale trăsături specifice ale sociologiei 8
ca ştiinţă socială specifică:
1.................................................................................................
2.................................................................................................
3..................................................................................................
4..................................................................................................
5..................................................................................................
3. Când sociologia este recunoscută ca ştiinţă aparte, de sine stătătoare? 3
1. Începutul sec. XX
2. Sfârşitul sec. XIX
3. Mijlocul sec. XIX
4. Începutul sec. XIX
5. Sfârşitul sec. XVIII
4 Cine este considerat „ părintele” sociologiei ca ştiinţă ? 3
1. Emil Durkheim
2. Auguste Comte
3. Max Weber
4. Adam Ferguson
5. Montesquieu
5 Care din următorii itemi nu reprezintă funcţii ale ştiinţei sociologice? 6
1. Constructivă
2. Descriptivă
3. Tipică
4. Explicativă
5.Critică
6. De prognoză
7. Aplicativă
6 Completaţi contextele: 8
1. Structura pe verticala a sociologiei este următoarea:
a. .................................................
b..................................................
c...................................................
2. Structura pe orizontală ia naştere la nivelul......................... şi este
reprezentă de ............................................................................
7 Evidenţiaţi principalele etape ale cercetării sociologice şi descrieţi 10
pe scurt conţinutul fiecărei:
...................................................................................................

...................................................................................................

....................................................................................................

8 Care din următorii itemi nu reprezintă metode de culegere a informaţiei 5


sociologice pe teren?
1. Stratificată
2. Observaţia
3. Documentarea
4. Aleatoare
5. Deducţia şi inducţia
6. Ancheta sociologică

13
7. Experimentul social
9 Concretizaţi conţinutul următorilor termeni: 10
1. Societate .................................................................................
2. Ţară ........................................................................................
3. Naţiune .....................................................................................
4. Rasă ........................................................................................
5. Stat ...........................................................................................
6. Popor .........................................................................................
7. Populaţie ...................................................................................
10 Care dintre următoarele unităţi sociale sunt instituţii sociale ? 6
1. Statul
2. Familia
3. Ţara
4. Naţiunea
5. Întreprinderea industrială
6. Grupul de prieteni
7. Organizaţia politica
8. Satul
11 Ce reprezintă procesul socializării şi care este rolul lui ? 8
Socializarea reprezintă procesul de ........................................................
.......................................................................................................................
Rolul lui constă în.........................................................................
.....................................................................................................................
12 Daţi o definiţie a fenomenului de corupţie şi enumeraţi cele mai 8
răspândite (3-4) forme de corupţie.
Corupţia
reprezintă .................................................................................. .....................
................................................................................................
Formele cele mai răspândite
sunt: ....................................................................................................................
. ......................................................................................................................
Total 80

VII. Bibliografie selectivă :

14
1. Bădina, Ovidiu. Introducere în sociologie. Sociologie economică. Chişinău:
Editura ASEM, 1998.
2. Chelcea, Septimiu. Metodologia cercetării sociologice. Metode cantitative şi
calitative. Bucureşti: Editura economică, 2001.
3. Cojocaru, Lidia. Metode şi tehnici de cercetare sociologică. Chişinău: Editura
ASEM, 2005.
4. Elemente de sociologie cu aplicări la cunoaşterea ţării şi a neamului nostru.
Chişinău: Editura ASEM,1992.
5. Mihailescu, Ioan. Sociologie generală. Iaşi: Editura Polirom, 2003.
6. Petre, Andrei. Sociologie generală. Iaşi: Editura Polirom, 1997.
7. Radu, Raisa. Sociologie economică. Bucureşti: Editura ASE, 2003.
8. Roman, Toma şi Simionescu, Trăian. Elemente de sociologie, Bucureşti:
Editura ASE, 1993.
9. Rotariu, Traian, Iluţ Petre. Sociologie, Cluj-Napoca,1996.
10. Savu, Dana-Victoria. Sociologie generală. Bucureşti: Editura ASE, 2002.
11. Sociologie ( Note de curs ), Coord. L. Cojocaru, Chişinău: Editura ASEM,
2002.
12. Zamfir, Cătălin şi Vlăscianu, Lazăr (coord.). Dicţionar de sociologie.
Bucureşti: Editura Babel, 1993.

15

S-ar putea să vă placă și