DACIA LITERARA- MIHAIL KOGĂLNICEANU

1. Contextul social-istoric:
- mişcarea revoluţionară din prima jumătate a secolului al XlX-lea a dat o puternică
lovitură regimului feudal.
- în conştiinţa poporului român renaşte spiritul luptei pentru libertate şi dreptate
socială. Idealul fundamental este unirea ţărilor române într-un singur stat puternic
şi independent. Acest deziderat naţional este susţinut de o amplă activitate
culturală. Etapa cunoscută în literatură sub numele de perioada paşoptistă (1830 -
1860) cuprinde cea mai largă mişcare populară de emancipare socială si naţională.

2. Contextul cultural:
- în mişcarea culturală din perioada paşoptistă se dezvoltă un puternic spirit
naţional, ca o reacţie împotriva imitaţiei şi a influenţei culturii occidentale.
- se promovează scrierea în limba română şi creaţiile originale care cultivau
valorile naţionale (istorice, geografice, folclorice).
Se poate vorbi despre o adevărată renaştere culturală în perioada paşoptistă,
învăţământul, presa, teatrul, literatura cunosc o dezvoltare fără precedent, în toate
cele trei ţări româneşti se intensifică activitatea publicistică, în 1829 apare la
Bucureşti ziarul "Curierul românesc", sub conducerea lui Ion Heliade Rădulescu, iar
la Iaşi, Gheorghe Asachi înfiinţează ziarul "Albina românească", în
1838,cărturarul ardelean George Bariţiu creează la Braşov "Gazeta de Transilvania'".
Un moment deosebit de important în dezvoltarea publicisticii româneşti îl constituie
apariţia în 1840 a revistei "Dacia literară", condusă de Mihail Kogălniccanu.
Revista se adresează întregului popor, militând pentru o "limbă şi o literatură
comună pentru toţi".

3."Dacia literară". Manifest literar. Doctrină estetică a romantismului:

- în articolul-program numit "Introducţie", apărut pe 30 ianuarie 1840 în
revista "Dacia literară",Mihail Kogălniceanu prezintă trăsăturile romantismului
românesc (inspiraţia din istoria şi folclorul naţional, literatură cu caracter
naţional, popular şi militant)
- în cadrul "Introducţiei", Mihail Kogălniceanu apreciază tradiţia presei din Ţara
Românească ("Curierul românesc" - 1829), din Moldova ("Albina românească" -
1829) şi din Transilvania ("Gazeta deTransilvania" - 1838). Constatând
provincialismul şi dimensiunea politică a gazetelor menţionate, Mihail
Kogălniceanu doreşte în articolul - program ca "Dacia literară" să respingă
politica şi să promoveze o literatură naţională, alcătuită din creaţii originale
valoroase din punct de vedere estetic, din orice parte a ţării.
Titlul revistei sugerează cultivarea unei literaturi naţional-popularc, care să
valorifice specificul lingvistic şi etnografic al fiecărei provincii româneşti.

Kogălniceanu propune :
 mediatizarea scrierilor originale. Acest deziderat poatf fi îndeplinit prin combaterea imitaţiei
din literatura occidentală ("Dorul imitaţiei s-au Jacul la noi o maniera
primejdioasă, pentru că omora în noi duhul naţional. (...) Traducţiile însă nu fac
o literatură").
 teme originale: istoria patriei, frumuseţile peisajului autohton, folclorul
naţional ("compuneri originale vor umple mai toate coloanele").
 crearea unei limbi unitare şi a unei literaturi cu specific naţional (Aromânii să
aibă o limbă şi o literatură comună pentru toţi").
 critica obiectivă a creaţilor artistice ("Critica noastră va fi nepărtinitoare; vom
critica cartea, iar nu persoana").

4.Concluzii:

- "Introducţie" la "Dacia literară" este scrisă de M. Kogălniceanu într-un stil publicistic,

ale cărui caracteristici sunt: sobrietate, concizie, rigurozitate în exprimare, echilibru
compoziţional si solemnitatea tonului folosit.
- Îndrumătorul cultural al "Daciei literare" sintetizează fiecare obiectiv estetic al revistei
printr-o formulare coclusivă precisă şi convingătoare.
- Ca strategie de comunicare. M. Kogălniceanu foloseşte atât disocierea de vechile forme de
literatură (traduceri sau imitaţii), cât şi ordonarea simetrică a modalităţilor de realizare a
literaturii naţionale (inspiraţia literară din surse autohtone, scrieri originale, critica obiectivă,
unitatea limbii şi a literaturii române)