FSEAP-FB III-Grupa II CURS DE CONTROLLING ELEMENTE DE FIXARE A CUNOȘTINȚELOR
1. Sistemul informaţional contabil îndeplineşte următoarele funcţii:
a. colectarea şi memorarea datelor referitoare la tranzacţii, astfel încât organizaţia poate consulta istoricul acestora. b. prelucrarea datelor colectate şi obţinerea de informaţii utile pentru planificarea, execuţia şi controlul activităţilor organizaţiei. c. furnizarea unor modalităţi de control adecvate pentru salvgardarea activelor organizaţiei, inclusiv a „averii informaţionale”. d. toate variantele de mai sus. e. nici o variantă nu este corectă.
2. Care din următoarele afirmaţii referitoare la contabilitatea de gestiune sunt false:
a. contabilitatea de gestiune este un sistem de informaţii contabil care are în vedere să ajute managerii şi influenţează comportamentele decizionale prin modelarea relaţiilor dintre resursele alocate (consumate) şi finalităţile urmărite. b. contabilitatea de gestiune este construită pentru a identifica legăturile dintre obiectivele urmărite şi resursele angajate pentru realizarea acestora, ea ajută, deci, la cunoaşterea costurilor. c. contabilitatea de gestiune concură la punerea în evidenţă a elementelor constitutive ale costurilor şi rezultatelor, ceea ce nu prezintă deosebit interes pentru managerii entităţilor. d. toate variantele de mai sus.
3. Contabilitatea de gestiune permite managerilor:
a. să permită o constatare, să atragă atenţia, să ajute la soluţionarea problemelor. b. să atragă atenţia, să permită o constatare, să direcţioneze activităţile firmei. c. să permită o constatare, să ajute la soluţionarea problemelor. 4. Care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate? a. recunoaşterea problemei poate cere o analiza profundă şi explicită a acţionarilor – de exemplu, ”dacă vom continua să facem ce facem acum, x poate rezulta cu y’’ – sau un scenariu de dezvoltare. b. dorinţa de acţiune cere o dezvoltare sofisticată a sistemului şi evaluare prin criterii predefinite (studii de fezabilitate), pe care profesioniştii contabili trebuie să le faciliteze. c. influenţa intereselor cere atât analizarea cât şi interogarea. uneori, o întrebare uşoară precum ,,în ce afacere suntem cu adevărat?’’ poate fi mai importantă şi necesită mai multă atenţie decât alte analize. d. luarea deciziei necesită abilităţi în implementarea deciziilor. e. acţiunea necesită abilităţi analitice şi abilităţi de comunicare excelente în vederea dezvoltării unui caz de afaceri persuasiv.
5. Profesioniştii contabili ar trebui să pună în aplicare abilităţile şi tehnicii influenţei
strategice când sunt angajaţi în următoarele activităţi: a. conducerea întâlnirilor de planning şi legate de buget şi abordarea deficienţelor de performanţă. b. conducerea întâlnirilor de planning şi legate de buget, abordarea deficienţelor de performanţă şi încercarea de a creşte influenţa departamentelor lor. c. conturarea cazurilor de afaceri şi căutare de suport pentru ele şi încercarea de a creşte influenţa departamentelor lor. d. a şi c
6. Contabilitatea de gestiune îi ajută pe manageri să se concentreze asupra acestor 4
tematici: a. acceptul pe client, analiza lanţului valoric şi a lanţului de aprovizionare, factorii cheie ai succesului, perfecţionarea continuă şi evaluarea prin indicatori-reper. b. acceptul pe furnizor, analiza lanţului valoric şi a lanţului de desfacere, factorii cheie ai succesului, perfecţionarea continuă şi evaluarea prin indicatori-reper. c. acceptul pe client, analiza lanţului valoric şi a lanţului de desfacere, factorii cheie ai succesului concurenţei, perfecţionarea continuă şi evaluarea prin indicatori-reper. d. acceptul pe furnizor, analiza lanţului valoric şi a lanţului de aprovizionare, factorii cheie ai succesului concurenţei, perfecţionarea continuă şi evaluarea prin metode specifice.
7. Modelul decizional include următoarele elemente:
a. un criteriu de alegere (funcţie obiectiv), care este obiectivul ce poate fi cuantificat, şi un set de decizii alternative în urma cărora se poate atinge obiectivul. b. un set de evenimente irelevante care pot afecta rezultatele. c. un set de probabilităţi, adică de posibilităţi de apariţie a unuia dintre evenimentele irelevante; d. un set de rezultate posibile, care măsoară, în termenii funcţiei subiective, consecinţele estimate ale diferitelor combinaţii posibile evenimente.