Lacurile și râurile zonei Moldovei

Principalele cursuri de apă pe teritoriul regiunii sunt:

 Siretul cu cea mai mare parte din afluenții săi principali de dreapta (Siretul
Mic, Suceava, Moldova, Bistrița, Trotuș și Putna) sau de stânga (Polocin și Bârlad);
 Prutul cu afluenții săi principali de dreapta (Ceremuș, Bașeu și Jijia – cu afluentul
principal Bahlui) sau de stânga Camenca;

 Râul Siret izvorăște din Munții Carpații Păduroși aflați în Bucovina de

Nord (astăzi regiunea Cernăuți a Ucrainei), la o altitudine de 1.238 m. Izvoarele sale se
află în apropiere de localitatea Șipotele pe Siret (raionul Vijnița).
Siretul parcurge 706 km (dintre care 596 km pe teritoriul României și 110 km pe teritoriul
Ucrainei) și se varsă în Dunăre, lângă orașul Galați. Dintre afluenții fluviului, are cel mai
mare bazin hidrografic din România.
Principalii afluenți ai Siretului sunt: pe partea dreaptă, Siretul
Mic, Suceava, Moldova, Bistrița, Trotuș, Putna și Buzău; pe partea
stângă, Polocin și Bârlad. Bazinul său hidrografic este format în principal din apele aduse
de râurile Bistrița (circa 35%), Trotuș (circa 18%), Moldova (circa 17,6%)
și Suceava (circa 9%).
Râul urmează la început o direcție nordică în regiunea Bucovinei de Nord. Porțiunea de
până la confluența cu râul Siretul Mic (în dreptul localității Suceveni din raionul Adâncata)
poartă denumirea de Siretul Mare. După confluența cu Siretul Mic, râul primește
denumirea de Siret.
Râul străbate localitățile Berhomet pe Siret și Jadova, unde începe să-și schimbe direcția
de curgere către sud-est. Își continuă curgerea prin orașul Storojineț și prin
satele Ropcea, Camenca, Volcineț și Cerepcăuți.
Siretul abandonează apoi teritoriul Ucrainei și intră în România prin partea de nord-est. În
prima parte, formează granița dintre județele Suceava și Botoșani, continuând să se
mențină pe aceeași direcție de sud-est. Trece prin orașul Siret, fostă capitală a Moldovei,
apoi prin localitățile Grămești, Zvoriștea și Liteni. În dreptul orașului Liteni, la aproximativ
20 de km de orașul Suceava, se varsă în Siret din partea dreaptă râul Suceava (170 km).
Siretul își continuă curgerea spre sud, traversând localitățile Pașcani, Stolniceni-
Prăjescu și Roman, primind apoi de pe partea dreaptă apele râului Bistrița (290 km), la
circa 5 km după ce acesta a trecut de orașul Bacău. Mai în aval, trece prin
orașul Adjud și prin apropiere de Mărășești. În apropiere de vărsarea în Dunăre, primește
de pe partea stângă apele râului Bârlad (289 km) și de pe partea dreaptă apele râului
Buzău (325 km).
În cele din urmă se varsă în Dunăre, în apropiere de orașul Galați.
 Ca suprafață a bazinului hidrografic, Siretul este cel mai mare curs de apă din România
(cu 28.116 km²), el colectând circa 17% din volumul total al resurselor de apă ale
României. Se desfășoară pe teritoriul județelor Suceava (8.554 km²), Botoșani (457 km²),
Neamț (5.836 km²), Bacău (6.603 km²) și Iași (850 km²).

 Raului Bistrita se intinde pe suprafata de aproximativ 920 de metri.

Cursul mijlociu si cel inderior au fost amenajate hidroenergetic prin construirea a 13

centrale si 9 lacuri de acumulare. Din cele 9 lacuri, primul este Izvorul Muntelui, lac ce atinge
un volum de 1,12 miliarde mc.

Latimea medie aproximativ 50 de metri, cu un debit de 50 mc/s. Insa, acest fapt nu este
unul stabil. Construirea lacului de acumulare Bicaz a adus beneficii pentru rau, din punct de
vedere hidroenergetic, economic, dar si din punct de vedere al aspectului.

Prutul este un râu lung de 953 km, ce izvorăște în apropiere de muntele Hoverla din Carpații

Păduroși din Ucraina, de unde curge spre est, mare parte din curs fiind apoi pe direcția sud-
est. Se varsă în Dunăre lângă Reni, la est de orașul Galați.
Formează granița României cu Republica Moldova și parțial cu Ucraina. În perioada
interbelică, râul era navigabil până la Ungheni, însă în perioada comunistă navigația pe râu a
fost treptat abandonată, cursul nemaifiind întreținut. Principalii afluenți pe partea dreaptă
sunt Ceremuș, Bașeu și Jijia (cu afluentul principal Bahlui). Pe râul Prut există o amenajare
hidroenergetică (barajul de la Stânca-Costești) realizată împreună cu Uniunea
Sovietică (actualmente Republica Moldova).