Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
cu noroc”
Preliminarii
Ioan Slavici, un important prozator, unul dintre cei 4 mari clasici ai literaturii
române: Creangă, Eminescu, Caragiale
publicată în 1881, în volumul Novele din popor, Moara cu noroc este o scriere
reprezentativă pentru ilustrarea viziunii autorului asupra vieții rurale într-o notă
profund tradițională.
1.Încadrarea într-o specie/ curent
specie – nuvelă
are un singur fir narativ – viața lui Ghiță și a familiei lui
prezintă un conflict major – între Ghiță și Lică, conflictul interior al lui Ghiță
avem un singur personaj puternic individualizat – Ghiță
nuvelă psihologică
evidențiază conflictul interior al lui Ghiță între cinste, corectitudine și
iubirea de bani
pentru redarea stărilor sale psihice sunt folosite tehnici ca monologul
interior, evidențierea el. nonverbale și paraverbale
nuvelă realistă
are tematică socială: lăcomia de bani
perspectivă obiectivă, narator omniscient și omniprezent
ton impersonal, neutru
personajele reprezintă tipuri umane– dominate de o trăsătură principală
de caracter: Ghiță- lacomul, Lică- tâlharul
se utilizează tehnica detaliului pentru o redare cât mai fidelă a mediului
elemente reale de cronotop (locuri care există în realitate): Arad, Ineu etc.
2. Tema ilustrată prin două secvențe semnificative
Tema– consecințele nefaste și dezumanizante ale dorinței de îmbogățire
secvența 1- plecarea la moară contrar sfatului bătrânei de la început
secvența 2- scena finală când bătrâna și copiii ajung la locul incendiat de focul
purificator
Viziunea despre lume– clasică: sunt susținute valorile morale (vezi sfaturile bătrânei) și
condamnate viciile (lăcomia lui Ghiță)
3. Elemente de structură
Titlul – ironic, element de spațialitate ce pare că aduce ghinion familiei personajului
principal
Perspectiva narativă – obiectivă, narator omniscient, obiectiv, narațiunea este la
persoana a III-a, autorul își maschează opiniile în vorbele bătrânei
Subiectul –
Expozițiunea
prezentarea familiei lui Ghiță și a discuției cu soacra
prezentarea morii, loc părăsit și primejdios
Intriga
apariția lui Lică la han
Desfășurarea acțiunii
apăsarea exercitată de Lică
afacerile necurate ale lui Ghiță
moartea văduvei și a copilului ce trec pe la han
bătaia misterioasă a arândașului
procesul, mărturia strâmbă a lui Ghiță
destrămarea familiei, Ana se dăruiește sămădăului
Punctul culminant
Ghiță își ucide soția, Răuț îl va ucide pe Ghiță, Lică se va sinucide pentru
a nu fi prins
Deznodământ
arderea hanului, cuvintele moralizatoare ale bătrânei
Realizați o legătură între partea de incipit și cea de final a nuvelei:
„— Omul să fie mulțumit cu sărăcia sa, căci, dacă e vorba, nu bogăția, ci liniștea colibei
tale te face fericit. Dar voi să faceți după cum vă trage inima, și Dumnezeu să vă ajute
și să vă acopere cu aripa bunătății sale.”
„Bătrâna ședea cu copiii pe-o piatră de lângă cele cinci cruci și plângea cu lacrimi
alinătoare.
— Se vede c-au lăsat ferestrele deschise! zise ea într-un târziu. Simțeam eu că nu are
să iasă bine; dar așa le-a fost dat!…
Cinci cruci stau înaintea morii, două de piatră și trei altele cioplite din lemn de stejar,
împodobite cu țircălamul și vopsite cu icoane sfinte; toate aceste sunt semne care-l
vestesc pe drumeț că aci locul e binecuvântat, deoarece acolo unde vezi o cruce de
aceste a aflat un om o bucurie ori a scăpat altul de o primejdie.
Dar binecuvântat era locul acesta mai ales de când veniseră cârciumarul cel nou cu
nevasta lui tânără și cu soacră-sa cea bătrână, căci ei nu primeau pe drumeț ca pe un
străin venit din lume, ci ca pe un prieten așteptat de multă vreme la casa lor.
Va urma