1. Eseu privind tema si viziunea despre lume dintr-un roman interbelic, realist - mitic Context Opera , Baltagul” de Mihail Sadoveanu, publicata in 1930, este un r interbelic, obiectiv, realist-mitic si traditional. Structura polimorfa este data afivene arhetipala grefat pe un scenarix polifst samestecul de roman realist si nay 1. Evidentierea a doud trasaturi care fac posibila incadrarea roma nului stu intr-o tipologie, intr-un curent cultural/literar, intr-o orientare tematica Romanul este o creatie epic’ in prozi, de mari dimensiuni, cu actiun complexa, desfasurata pe mai multe planuri, in timp si spatiu precizate, ar trenand un numar mare de personaje puternic individualizate. Prin mult tudinea aspectelor infatisate, romanul ofera o imagine ampla asupra viet. Romanul este realizat pe doua coordonate fundamentale: aspectul re aspectut alist (monografia lumii pastorale, reperele spatiale, tipologia personajelor ‘eatist (ehnica detaliului semnificativ) $i aspectul mitic (gesturile rituale ale Vitor ei, tradifiile pastorale, motivul comuniunii om-natura si mitul marii trecer Inspiratia romanului din balada populari ,Miorifa”, sugerata chiar di scriitor prin mottoul ,,Stipane, stipiine, / Mai chiamit s-un cfne..”, constituie w aspect controversat in receptarea critic’, sustinut de criticii interbelici (E. Lov nescu, G. Calinescu) $i adesea contestat de exegeza postbelica (Al. Paleologu! 2. Prezentarea temelor romanului studiat Fiind un roman al perioadei de maturitate, marile teme sadoveniene se regasesc aici: viata pastorala, natura, cAlatoria, miturile, iubirea, familia, arta intelepe Tema rural a romanului traditional este dublaté de tema calitorie initiatice gi justitiare. Romanul ,,Baltagul” prezinta monografia satului mo éema dovenesc de la munte, lumea arhaica a pistorilor, avand in prim-plan cau tarea si pedepsirea celor care I-au ucis pe Nechifor Lipan. insotita de Gheor ghia, Vitoria reconstituie drumul parcurs de birbatul sau, pentru descope povestiri nea, rirea adevarului si realizarea dreptatii, Calatoria, cdutarea adevarului constituie axul romanului gi se asociaz’ cu motivul labirintului. Parcurgerea drumului are diferite semnificatii tema Vitoria reconstituie evenimentele care au condus la moartea barbatului ei (abinintutui (intriga politista), ceea ce devine o dubla aventura: a cunoasterii lumii gi a cunoasterii de sine. Pentru Gheorghi4, calatoria are rol educativ, de inifiere a tan&rului (Bildungsroman), ,..Parcurgerea labirintului este o fncercare esenfia Carmen Matei Musat, Romanul romdnesc interbelic, Editura Humanitas, Bucuresti, 2 Idem. 200re lume aitic 50, este un roman Emorfa este data de g scenariu polifist”™ Secadrarea roma- tral/literar, intr-o fesiuni, cu actiune ieetiu precizate, an- Belizate, Prin multi- fois asupra viet estale: aspectul re- Blozia personajelor, fe cituale ale Vitori- Eetul marii treceri). B sugerata chiar de ee”, constituie un Binterbelici (E. Lovi- Bis (Al. Paleologu). Bee sadoveniene se Eebirea, familia, arta ma calatorie serafia satului mol- ; 7 Be en prim-plan cau: Be insotit de Gheor tru descope = = gi se asociaz Bevite semnificati Gertea birbatului e sterii lumii gi a v, de initier = a Be incercareesentia - +, Bucuresti, 199 pentru orice erou, [..1]fiind chiar proba de renastere si regenerare moral” . Nechi- for, personaj absent, prezentat indirect, apartine planului mitic. Cautandu-gi soful, Vitoria parcurge simultan doua lumi: spatiul real, concret si comercial sio lume ,de semne i minuni”, al caror sens ea stie si-l descifreze. 3. Prezentarea a patru elemente de structura si de compozitie ale textului narativ, semnificative pentru tema si viziunea despre lume din romanul studiat (de exemplu: actiune, conflict, relatil tem- porale si spatiale, incipit, final, tehnici narative, perspectiva narativa, registre stilistice, limbajul personajelor etc. Motivul labirintului se concretizeaz& la nivelul actiunii (cAutarea si dife ritele popasuri), dar este semnificativ gi la nivelul titlului. Baltagul (toporul cu dous thiguri) este un obiect simbolic, ambivalent: arma a crimei gi instru- mentul actului justitiar, reparator. De remarcat ci in roman, acelasi baltag (al lui Lipan) indeplineste cele dou functii. Baltagul tanarului Gheorghita se pastreaza neatins de sangele ucigasilor. Narafiunea se face la persoana a Ill-a, iar naratorul omniprezent si om- niscient reconstituie lumea satului de munteni gi actiunile Vitoriei, in mod obiectiv, prin tehnica detaliului si observatie. Desi naratorul omniscient este unic, la parastasul sofului, Vitoria preia rolul naratorului. Inteligenta si cal- culata, ca ,un Hamlet feminirt”, ea reconstituie crima pe baza propriilor de- ductii si o povesteste veridic celor prezenti, ceea ¢ s-gi recunoasca vina in fata satului i a autoritatilor. Timpul derularii act te vag precizat, prin repere temporale din calendarul religios al satului traditional: ,aproape de Sf. Andrei”, ,in Postil Mare”, ,10 Martie”. Perioada istorica poate fi dedusa ca fiind inceputul se- colului al XX-lea, din mentionarea trenului si a telefonului in zona Moldo- vei, dar atemporalitatea este o tras&turd a atmosferei legendare, a aspectului mitic. Cadrul actiunii este satul de munte Magura Tarcaului, zona Dornelor sia Bistritei, dar gi satul de cdmpie, Cristesti, in Balta Jijiei. Fiind un roman realist, pentru veridicitate, traseul parcurs de Vitoria impreuna cu Gheor- ghiti, pe urmele lui Nechifor, este transcris de pe hart. Dar fiind gi o scriere ficfionala cu valenfe mitice, romancierul imagineaza satul Lipanilor, Magura ui, si utilizeaza toponime simbolice (satul Doi Meri, raul Neagra), Compozitie Romanul este structurat in gaisprezece capitole cu actiune desfagurata cronologic, urmarind momentele subiectului. In raport cu tema cilatoriei, capitolele pot fi grupate in trei parti: I. constatarea absentei si pre- ie de drum, II. chutarea sofului disparut, II. g tat, inmor- mantarea si pedepsirea faptasilor. Incipitul romanului este o legend despre ocupatiile gi modul de viata al pastorilor sial altor neamuri, pe care o spunea Nechifor la ,cumittri si Legenda este rememorata de Vitoria in absenfa sofului ei si anticipeaza des- determina pe criminali * Marin Mincu, Un aspect al poetici sadoveniene labirinticul,n Repere, 1977 motivul labirintubui compositie inci wlfinabul intaiga punctul culminant perbanajele perdonajul principal tinul acestuia, avand rol di viitor ale Vitoriei in legatura cu familia ei, rost mantului Prima parte (capitolele I - al Vi-lea) - frimantarile Vitoriei in asteptarea sotului gi pregitirile de drum - include expozitiunea si intriga, in expozitiune se prezint4 satul Magura Tarciului si schita portretului fizic al Vitoriei, care toarce pe prispa, gindindu-se la intarzierea sotului siu plecat la Dorna s& cumpere oi. Intriga cuprinde framantarile ei, dar si actiunile intreprinse inainte de plecarea in ciutarea sofului: tine post negru douasprezece vineri, se inchina a icoana Sfintei Ana de la manstirea Bistrita, anunt& autoritatile disparitia sotului, vinde unele lucruri pentru a face rost de bani de drum, pe Minodora © lasa la Manastirea Varatec, iar lui Gheorghita ii incredinteaz’ un baltag sfintit Partea a doua (capitolele al Vil-lea ~ al XIlI-lea) contine desfagurarea ac- fiunii si prezints drumul parcurs de Vitoria si ale fiul ei, Gheorghita, in ci utarea lui Nechifor Lipan. Ei reconstituie traseul lui Nechifor, facand o serie de popasuri: la hanul lui Donea de la gura Bicazului, la cragma domnului David de la Calugareni, la mos Pricop si baba Dochia din Farcasa, la Vatra Dornei (la han gi la ,canfelarie”, unde afla de actul de vanzare a oilor), apoi spre Paltinis, Brosteni, Borca, de unde drumul paraseste apa Bistritei, ,intr-0 tari cu totul necunoscutd”. De asemenea, intalnesc botez la Borca si nunté la Cruci - marile momente din viata omului, a caror ordine sugereaza Vitoriei inmorméntarea din final. intreband din sat in sat, ea isi da seama ca soful sau a disparut intre Suha si Sabasa. Cu ajutorul cdinelui regasit, Lupu, munteanca descoper’ rimagi- {ele lui Lipan intr-o rapa, in dreptul Crucii Talienilor. Partea a treia (capitolele al XIV-lea— al XVIea) prezinta sfarsitul drumu: ‘olog. Finalul (epilogul) cuprinde planurile de incheierea deznodi- e dupa lui: ancheta politiei, inmormantarea, parastasul lui Nechifor Lipan si pedep- sirea ucigasilor. Coborarea in rapa si veghea nocturnd a mortului sunt probe de maturizare pentru Gheorghiti, incheiata cu infiiptuirea actului de dreptate la parastas. Punctul culminant este scena de la parastas, in care Vitoria povesteste cu fidelitate scena crimei, surprinzandu-i si pe ucigasii llie Cutui gi Calistrat Bogza. Primul isi recunoaste vina, ins& al doilea devine agresiv. Este lovit de Gheorghita cu baltagul lui Nechifor gi sfagiat de cdinele Lupu, faicdndu-se astfel dreptate. in deznodamént, ucigasul Calistrat Bogza ii cere iertare Vitoriei si-si re- cunoaste fapta. Personajele infatiseaza tipologii umane reprezentative pentru lumea sa- tului de la munte, la inceputul secolului al XX-lea. Personajul principal este Vitoria Lipan, femeia voluntar’, m sotie de cioban. Vitoria este o femeie puternicd, hotirat’ odindé cum n-are pardul Tarcitului pan’ce I-oi gasi pe Nechifor Lipan”), curajoass, lucida. Inteligenta nativa si stapanirea de sine sunt evidentiate pe drum, dar “and demasca ucigasi teanca, mai am mai ales la parast 202ade planurile de eierea deznoda: jei in asteptarea portretului a sofului su se inainte de ri, se inchina itatile disparitia Minodora un baltag desfagurarea ac- ghifd, in c&- acind 0 serie na domnului a Vatra oilor), apoi ritei, ,intr-o Borca si nunt’ peereazi Vitoriei Seerut intre Suha Bcoperd rimasi SeSssitul drumu- BLivan si pedep- maturizare parastas, povesteste si Calistrat ste lovit de Acindu-se ei gi-gi re- munteanca, sié mai am drum, dar Aparfinand lumii arhaice, patriarhale, Vitoria transmite copiilor respec- tul traditiilor si este refractara la noutatile civilizatiei: Jn tren esti olog, mut si chior”. Ca mami, ii interzice Minodorei si se indeparteze de traditie (, It aritt eu coc, valt si bluzi..! Nict eu, nici bunici-ta, nici iesti si tu!”) si contribuie prin cal la maturizarea lui Gheorghita. Respecta obiceiurile de cumetrie, de nunta gi de inmormantare. Personajul complex este realizat prin tehnica basoreliefului si individua- teAniea lizat prin caracterizare directa si indirecta (prin fapte, vorbe, atitudir turi, relatii cu alte personaje, nume). Portretul fizic releva frumusetea perso- fuli najului prin tehnica detaliului semnificativ Personajul secundar, Gheorghiti, reprezinta generafia tanara, care trebu- ie si ia locul tatilui disparut. Romanul poate fi considerat initiatic, deoarece ricii-mea n-am stiut de torie ‘acestea — si-n legen noastrik trebuie si personajul prezinfh tirdirtiepre’ria arizavea Tit GHESIEHIRE: ses santa Nechifor Lipan este caracterizat in absent, prin retrospectiva si remora- re, si simbolizeazi destinul muritor al oamenilor. Numele su ,,cel adevitrat si tainic”, de botez, este tot Gheorghiti, dar primise numele Nechifor (in gr. [Niké-phoros”, purtator de victorie), in al patrulea an al vietii cand se imboln’ vise, potrivit unei superstifi: cas mu-1 mai cunoascit bolile si moartea”. Vorba lui Lipan ,,Nimeme nu poate sii peste umbra lui" anticipeaza destinul acestuia, Personaje episodice sunt reprezentative pentru lumea satului arhaic Minodora, fiica receptiva la noutatile civilizatiei, este trimisd la manastire pewonaje pentru purificare; mos Pricop (ospitalitatea), parintele Danila (autoritatea episodice spiritual’ in satul arhaic), baba Maranda (credin{a in superstitii) Romanul are caracter monografic deoarece infatiseaz viata muntenilor, ocupatiile, traditiile, obiceiurile si principalele lor trasituri: muncitori, vese- |i, iubitori. Personajul colectiv, muntenii este portretizat inci de la inceput, fe in legenda pe care obignuia si o spuna Lipan la cumetrii, dar si in mod di- °£tx rect, de c&tre narator: ,, Viafa muntenilor e grea; mai ales viafa femeilor. Uneori tau viiduve inainte ca dénsa, Murtteanuluii-i dat si-si de toate zilele cu toporul ori cu cafa.[..] Cei mai vred (.u] Munteanul are ridicini Ia loctdl tui, ca si bradul.” Ca moduri de expunere, narafiunea preponderenta este nuanta ventele dialogate, iar pasajele descriptive fixeaz diferite aspecte ale cadrului sau elemente de portret fizic, individual (de exemplu: portretul Vitoriei sau al lui Gheorghit&) si colectiv (muntenii, ,acuitorii de sub brad’). istige painea cea jazi stani in munte ici inte de sec- 4, Exprimarea unei opinii, despre modul in care se reflecté 0 idee sau tema in romanul pentru care ai optat Consider cé familia Lipanilor este parte lui Nechifor este pastrata in memoria celorlalti, Vitoria este exponentul femi- niin al acestei lumi arhaice, iar tinerii receptivi la noutatile civilizatiei, Mino dora si Gheorghit’, sunt readusi la rolurile impuse de existenta traditionala de mama autoritara. Numele protagonistilor au semnificatii simbolice, desemnand victoria bi nelui asupra raului: Vitoria (asemanator cu victoria”), Gheorghe (numele acestei colectivititi: imaginea 203onelugie de botez al tatilui ul bal i Gheorghita (numele fiului) amintesc de Sf. Gheorghe, uului, iar Nechifor (in gr. ,Niké ros”) inseamna ,purli- Arhitectura complex’, conferiti de polimorfismul structurii (sesizat de criticul Paul Georgescu in studiul ,,Polivalenfa necesari”) si de prezentam multor teme gi motive, a ocazionat, de-a lungul vremii, diferite interpretiri le romanului, unele chiar contradictorii: reconstituire a ,Miorifei” (E. Lov nescu), roman antropologic si politist (G. Calinescu), roman mitic-baladese si realist etnogra (Ion Negoitescu), roman Perpessicius), roman demitizan realist-obiectiv (Nicolae Manolescu), roman ini Miorifa” (Al. Paleologu). Criticul Marin Mincu asociaza baltagul, arma rea dubla cu care a fost doborai atic, roman de dragoste gi 0 minotaurul, monstrul miti Concluzie Romanul ,,Baltagul” de Mihail Sadoveanu apartine realismului mitic Criticul Nicolae Manolescu arata ci, desi Mihail Sadoveanu alege ca pre text epic situatia din balada populart: , oile”, autorul ,. anti cid pe al tre fei pentru un fap ritual. «Baltagul» este un roman realist in se originard, privind intr-un unghi deloc poetic eve- nimi ul cel mai propriu”. “Nicolae Manolescu, op. 204