92 Fictiunea literara Limba si comunicare ExpriMAREA ORALA Dialogul este o convorbire intre cel putin dou’ persoane, care se adreseaza alter- nativ una alteia. Marcile sale grafice sunt linia de dialog sau ghilimelele si alineatul. Aplicatii a 1. Imagineaza-ti si descrie, intr-un text de cel mult cinci randuri, cadrul in care ar putea avea loc o discufie intre urmatorii parteneri de dialog, avand ca tema petrecerea timpului liber in weekend. Precizeaza, de asemenea, gi © posibila finalitate a acestei discutii a. doi colegi de banc&; b. parinti si cei doi copii ai lor; . dirigintele, elevii clasei a IX-a [C] si directorul gcoli 2. Alege una dintre cele trei variante de mai sus si scrie un dialog format perechi de replici ipuri de dialog + Conversafia cotidiant este o forma fumiliari/informali de cc dialogata. Ea se creeaz4 continu, prin interactiunea vorbitorilor, fara a fi guvernati de reguli stricte, fara limit&ri fn privinta temelor si fara a necesita tun cadru special al desfaisurarii + Reguli ale dialogutui: indiferent de tipul dialogului, acesta presupune respec- tarea cétorva reguli, intre care acordarea atentiei partenerului, preluarea/ cedarea cuvantului la momentul oportun, dozarea participarii la dialog. Dialogul presupune gi folosirea unor formule de initire (alo, bund ziua, salut etc), de menfinere (Infeleg, te ascult, desigur etc.) $i de inchidere (la revedere, pa, cu bine etc.) a contactuluii verbal. Ca si in cazul monologului, este bine si acorzi atentie egala atat comunicarii verbale, cat si celor nonverbale si paraverbale, tinand seama totodaté de auditoriu si de context. Atentie! Evitd si monopolizezi discufia, nu da semne de nerabdare (sau de plictiseala) in timp ce vorbeste partenerul, nu incerca si-ti demonstrezi cu orice pret superioritatea Aplicati 1. Serie cate o posibila formula de initiere a unei conversa telefonice purtate cu o rudd (unchi/matus’) pe care vrei sé o feliciti de ziua numelui, respectiv una de inchidere. 2, Scrie cate 0 formula de inifiere si de inchidere a unei conversatii cu urma- toarele persoane si in urmatoarele contexte: un tandr necunoscut, de aceeagi varsti cu tine, ciruia fi ceri o informatie; 0 profesoara de la scoala unde inveti, pe care o rogi si-1 cheme din cancelarie pe dirigintele tiu; fratele t8u mai mare/sora ta mai mare, pe care il rogi/o rogi s& te ajute s4 rezolvi tema dificil pentru scoala; bunicul/bunica pe care ji anunti la telefon ci le vei face o vizita a doua zi. municare orala,ta ice ate gasi nde tele alvi ned Modulul 3 SCENE DIN VIATA DE IERI $I DE AZI Tehnici ale dialogului eficient adecvarea la situafia de comunicare (partener, context) presupune aceleasi Aplicayi reguli precum cele discutate la monolog. Asadar, atentie la alegerea tipului de limbaj (formal, informal), la auditoriu (varstd, numarul persoanelor, relatia dintre voi, competenta voastra in domeniul abordat etc.), la contextul in care se realizeazi comunicarea (in clasé, in afara clasei, in fata unor martori etc.), Ia reactia partenerului/partenerilor. + elementele nonverbale (gesturi, mimic’, pozitia corpului) si paraverbale (tonalitate, accent, pauze in vorbire, ritm). + adecvarea la scopul comunicarii (infor mare, argumentare/persuasiune) 1. Integreaza fiecare dintre urmatoarele replici in cate 0 constructie dialogats -vati situatiei de comunicare sugerata a. — Nici eu nu stiu ce sa cred despre toate chestiile astea. b. — Asadar, pe maine ¢. — Te astept de o jumatate de or’, si nu e prima oar cand intarzii! 2. Raspunde cu DA sau NU la urmatoarea intrebare: Formula de inchidere a conversatiei este adecvata formulei de initiere? Daca raspunsul este D. motiveaz-ti acordul. fn cazul in care consideri ci NU este adecvati, scrie formula pe care o consider potrivit a. — Clite ceasuri sunt, Mit Cte a fost ieri pe tun dar vai! am curaj; ah! st Cum, domnule Mi Caragiale, Mitica) 3. Unegte cu o linie formula de iniiere a unei conversatii, din prima coloan’, cu formula de inchidere potrivits, din a doua coloand: le! Te pup! Hei, Mulfumesc, am in Co faci, dom ‘a’ main imi Mulfumesc! 4, Citeste cu voce tare urmatoarea replica: BY jar... pra lu’ nea Jancu! Motiveaza punctuatia, evidentiind si rolul ei in plan stilist 5, Imagineaz-ti ci persoana care rosteste urmatoarele cuvinte este balbai si rescrie replica, apeldnd la semne de punctuatie adecvate, astfel incat si sugereze pe cat e posibil aceasta caracteristica a locutorului — Hai si mergem la Laptari, cu trasura! 6. inlocuieste replica nonverbal cu una nicare (partener, contex ald, adecvat situatiei de comuFictiunea literara ntreabl domnul | — De! dep! u departe. ale, ‘celerat nr. 17) nsoteasca replica je mimica, gesturile care ar trebui 7. Imagineaza-ti si nonverbala de mai sus. 8, Reconstituie contextu | ectemnbeerectict In fata, la citiva centimetri, [era] loc, timp, personaje ete.) in care are loc urmatorul 1 paltoanele abitu incet cul tedri. Ele rigsi. ,UUnde am rimas?” intrebi eoamtttl ae clasei. ,,Da, 5} [Link] 6 achi. Din banca felegttor., Sp a are ned ntrebit Seb res De ce? dragi copii: eli noartea intr-o itr. ,O UL] else afl dint nou I (loar agineaza rAspunsul pr Structura dialogului Unitatea minimala din care se constituie dialogul se numeste replica. Replicile pot fi verbale, nonverbale sau mixte, in dialog, replicile se interconditionen: pot rimne neterminate oti pot fi continuate de catre partenerul de dialog Ele pot fi construite sub forma de perechi sau in grupaje mai ample etc tul comic produs de urmatoarele replici, din schifa Catldurdi mare ragiale, fcand observafii asupra modului cum acestea se intercon- saz, rman neterminate ori sunt continuate de catre partenerul de Domiul Costici! seara la mas? onl: Care d F ir, dom D, d. Costi pane! proprietar spon 94Modulul 3 SCENE DIN VIATA DE IERI $I DE AZI Numéirul 11 bi Ba da. Da Eu apienfei, 11 bis, strada Sapient d. Costca Pop 2. impreuna cu un coleg interpretati in fata clasei dialogul reprodus mai sus, incercind si adaptati tonul, ritmmul vorbirii, mimica, gesturile la continu Colegii va vor privi si vor face comentarii asupra reusitei/nereusite interpretarii voastre. Tipuri de dialog iscutia argu restrictii privind if, raportaté la conversatie, poate fi caracterizata prin idrul desfasurarii, tematice gi finalitaten. Argumentarea si cont area in dialog presupun, in general, trei etape: 2. In ceea ce priveste tehnica si limbajul, contra- argumentarea presupune reluarea argumentelor partenerului si combaterea lor punct cu punet, prin demonstrarea netemeiniciei acestora. Atentie! Indiferent de opinia ta, eviti tonul excesiy,jignirea partenerului (care se poate produce nu doar prin cuvinte, ci si prin gesturi nepotrivite, prin mimica, prin lipsa atentiei ori prin felul in care il privesti), afigarea unui aer de superioritate etc. Aplicat a 1. Scena reprodus’ mai jos, apartinand farsei intr-un act Conu’ Leonida fata cu Reactiunea de LL. Caragiale, desi construité in cheie comica, este un bun un exemplu pentru aplicarea cunostinelor de con Precizeaza cadrul, tematica si finalitatea acestei discutii 2. Delimiteaza s compun, succesiv, etapele argumentarii si ale fraargumentiri. Identific8, apoi, cuvintele/ structurile specifice argumen: tarii si contraargumentarii in dialog. Discutati si comparati-va rezultatele pentru a constata justefea observafiilor. ony 9596 SCENA IIL Leonida (sculandu-se din somn, spaimantat): Efimia: L foc, Leo) Leonida (speriat): Unde-i foc? Efimita: Scoa!’ cf-i reoulufie, billie mare afard! Leonida: A sii fie! Ce te pomenesti vorbind, domnule? Efimita: Batdlie Ia toartd, soro: pistoale, pusti, tunuri, Leonido, tipete, chiote, lucru, de am sir din sc Leonida (luand-o cu binigorul): Mifule, vricoasé, unde am vorbit toatl s mare sti, cum esti dumneata ne~ si cu fafa-n sus si Efimita (impacientata): Leo Leonida: Apoi de! Mitule, asta dumr Efimifa (atinsa): Bravo asteptar cucasa ilucii* in contra mea; te credeam mui ale. ul... Cucoane Leonido, if acum cto te reoulufie, bitdlie mare! tii, nu te importa degeaba. De cand m-ai desteptat pe mine, sunt ext acuma? eata Sti tocmai dummeata sd te pronu sims Leonida: Bin ai mai auc Efimita: N Leonida: Apoi de! cum vine treat asta? spune matale Efimita (cam in nedomiririe): De, soro, sti si eu? Leonida: Apoi, vezi? Dar... s-0 mai ludm si pe partea ailalta, sa vedem ce-ai sit mai ici. Bine, chiar revulufie si fi fost, sa zicem:; ...nu stii dummeata cl n-are mimini oie sit de a polite Efimifa (aproape rasconvinsa): De! bobocule, jeu cum zici, ct dupa cum rmeata, una si cu una fac doud, n-are de unde si te mai apuce omul.. (stand la gandurri si iar indoindu-se) Da’ bine, soro, am auzit, am a-u oras? e ordin le spui s-auz ce nut era? ce-am auzit dact nu era nimica? Leonida: Ei domnule fa nam citit eu, n-am pir in cap! Glumesti cu ‘onl! Se-ntimpla... (cu tonul unei teorli sigure) cit fiinci de ce? o sit mi-ntrebi Omul, buntioa gzamplu, dintr-un nu ori ceva, cum e nevricos, de intra Ia o idee; a intrat la 0 idee? fandacsia e gata; in ipohondrie, Pe uri, fireste, si mumica misc Efimita: Comedie, soro! (minunandu-se) A Leonida: Bunioari gi duummenta acuma, 0 ipoho si ne culciim: noapte bun Efimita: Noapte bund. (inca nedomirit’ Leonida (dupa o pauza): Nu te mai culen cu fa oarecum, stinge lampa gi se vara in pat) -n sus, Mifule, ct iar nu te infuria, nu te ambala 3, Fil atent sila rolul conectorilor in construirea unei argumentari. De exemplu, in Dar... s-0 mai lum si pe partea ailaltd..., conjunctia exprima un anumit raport intre propozitii, singurul posibil in context. Oricare alt element de relatie ar face enuntul absurd. Aceeasi observatie este valabilé gi in situatii precum: wm cum te-auz si fi -are nimini voie sit descarce focuri in oras? ri gi trage concluzii privind rolul acestora in comunicare: $i... [Link]..am auzit acum cum te-auz sau m-auzi; Bin are revulitie 38 fi fost?; ...de ce mu stii dumneata ci n-are nimini voie si de 1 si pe partea ala