Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Balta Alba - Manual

    Încărcat de

    Alexandra HellAngel
    36 vizualizări10 pagini

    Titlu original

    Balta Alba -manual

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    36 vizualizări10 pagini

    Balta Alba - Manual

    Încărcat de

    Alexandra HellAngel

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 10
    Modulul 4 Vasile Alecsandri (1818/1821-1890), poet, prozator si dramaturg, Pere sonalitates sa domind pericada asoptist,n pan litera cultural. Prin vatietatea temelor abordate, prin di: versiicarea specilor In toate genurile literare, el a contribuit nu numai la ezvoltarea literaturll romaine, cl sia educarea publicull care urma si ore- cepteze.Poate i consideratun precursor dlferite domeni ale literati Desi a fost considerat, in epocs, reprezentativ al generatiei pa iste 51 unul dintre intemeietori eatrului romanesc, ulterior, G. C3 scu apreciaza proza drept cea mai durabilé parte @ operei ll Alecsandr 1 asemenea, criticul observ c& ubstanfa toate naraiunile sale sunt rnale de célétorie, gen la moda pe atunc in care if revars8 toate dare: 1, pictur, inlesnire orientale de stir. Calitor pasionat, Alecsandri Ish transpune impresile in jurnale sau wemorii de cBlatorie despre spatiul omanesc (0 primblare la mungi) sau le exotice (CAlatorie in Arica; chiar $i proza de ictiune are un punct de plecare memorialistic 51 uit [povestiea Balta-Albd, nuvelcle Buchetiera de la Florenta, Borsec, ceputul de roman Dridri etc) AVENTURA, CALATORIE BALTA-ALBA (1847) de Vasile Alecsandri (fragment) Povestirea Balta-Alba este isloria voiajului de 24 de ceasuri al unui zugrro/pictor francez, 1a Balta-Alba, in Valahia, la rmiilocul secolului al XIX-lea, intr-in finut plin de contrasturi originale, Aventura” are dow part: drumul parcurs pana la Balta-Alb (fragmentul reprodus in manual) si descrierea societatii pe care personajul o descoperd acolo Cititorul contemporan al povestirii realizeaza, impreund cu tandrul francez, 0 calatorie intr-un spatiu necunoscut. In plus, lectura povestiri ii ofera si posibilitatea de a cAlatori in timp. La diferenfele de ordin cultural evidentiate in povestire, se adaugi diferentele de ordin istoric, dintre aspectele lumii ‘nfatigate in text gi cele ale lumii cunoscute de cititor. Intr-o sari din luna trecutd eram adunati mai multi prietini, tofi lungit muri, dupa obicei orienta, si narmati cu céubuce mari carele producea o atmosferd de fum vrednica de sala selamlicului a unui pasa. Afarit cerul era incittit de nori vineti, care se spirgea deasupra Tasutui (J. Pinttre noi se gitsea un tana franfez, care pentru inti data iesise din fara lui spre a face un voiaj in Orient. —Domnilor, ne zise el, wi mirturisesc cu rusine, ci, pina nu veni in farile d-voastre, nici nt prepuneam cise afla in Evropa o Molda si o Valahie. Dar nu md pling nicidecum, de vreme ce, ca un now Columb, am aout plicere a descoperi eu insu aceste frumoase puirti a lumei si a net incredinta ci, departe de a filocuite de antropofagi, cle cuprind in simul lor o societate foarte plicutd. =Domnule, raspunse urul din noi, nu te increde aga lesne in descoperitea d-tale, pentru cit cine stie daci ptn-in sfirsit nu-ifi pus in frigare gi ospittat de stbaticté acestor fart? [..] —Cu toute aceste,p-a nu ma face jertfa descoperivei mele, dati-mi vie si a istorisese i eu partea cea mai curioasd din cilatoria miea, eciind din Paris spre aintreprinde un voinj in Orient, lucruce precum stti, s-au fitcut astizi de moda, am agiuns bun santos la Ade aici m-amn imibarent pe un vas de vapor cu giind de a cobort dren pin-in Marea Neagri, fir-a md opri nitire.(...] Voi marturisi insit cf, cu cat mit depirtam de centrul Europei si apropiam de farile d-voastre, curiozitatea mea crestea, In toate piirtile videam o alta lume pe care nici 0 visasem. Din toate parfile ‘auzeam rasundnd pe podul vaporului cuvintele: valaht, Valahia gi, in nestiinta mea vrednict de veacul de aur, nu infélegeam ce insiimna acele enigme, pentru ci ew eram incredinfat ede la granifa nemntascit si pand in Marea Nengri, se intindea numai Turcia Evropei In sfirsit capitanul, ce vorbea putin frantuzeste, imi tlm cit pliméntul ce se videa de-n stinga noastrit se numea Valahia gi ci era locuit de un neam de oansini cu totul straini de nafia otomand!... Sa Fictiunea literara Oprindu-se vaporul la Bria 124 ta spun mirarea mea la aceasta descoperie e peste putinga! Atita numai voi mérturisi ct, de-as fi aout atunci sub mand pe profesorul meu de geografie, -as fi aruncat in Dune simi cuprins de un dor nemérginit de stiinfa 4 de-amutruntul aceasta fart necunoscutd mie gi ni att de now pentru minte.(.] vaporul la Braila, mit hotirdi a mit cobori pe uscat si in Orient, pentru a ma rititl cétton vreme ile Valahiei. Speram sit intru intr-o viatit nou si plind de ‘nddmpliri originale. Ma pregiteam a-mui apr zilele fmpotrivafearelor ‘acetelor de hoti ce géndeam ci a5 tntdlni in calea mea sari din corabie pe piimént, cu gind de 4 rtsturna gios pe cel dintai valah ce s-ar inainta spre mine... Niciumul din oaminit adunati pe mal nu mai baigit in sami si, in loc de dusmani, in Briila,carele, cunosciin- ma dé compatriot, ma pofti la déinsul acasé. a consulat se afla adunati mai multi strdini care vorbea cu mare nt de o balta facitoare de minunti ce se descoperise in Valahia, de oro citiva ani, si care se numea Balta-Alba, domnului consul, peste ise gisea acum impregiurul acele bf s se lecia,v xh, de tot soiul de pat. In acl izvor de tide obi vederile, surzii auzul, ologiipicioarel, btrinii puterile!s.c. Cun az BaRINAe o asentine minune, rugai pe d. consul si-mi inl oreun chip de a mit duce indata la Balla-Albit si, peste o giumatate de cens, un arnitut tntrd in salon vestindu-mi cd trésura era gata, Imi luai wn sac de drum si mat coborai iute in ulift Cind acole, ce si vad?... In loc de malpost', sau de diligengit, 0 cutioara plind de fr, pe patru roti de lemn cu schiile stricate, Patra i oasele st pelea, pe care eratt si si inarmat cu wn hia lung de un stinjin!... Acesta era echipajul meu! Rétmisei in Ino asa ciudata priveliste, dar consult ce se coborse dupii mine incepu a ride si incredintindu-md ct acela era chipul de acllatoriin Valakia, mai indemn am rua ai grit, ada el; cu trsura aceasta primitioa si cw en acestia care sami mai mult a niste mii postte, fi face un drum de Pete amin trai, Tine-te bine, insi! Primii aceste sfaturi ca 0 glumd din partea compatriotului meu fi clint die cap, drept sim de indoiala, ma aruneai in cutie, strigdnd la postas: Allons’! Deodatt cirufa fugi de si © tumbit neasteptala, ma tr jumai imi aduc aminte ct ia studi _ Oprin a intrerupe cllatoria cu consulul fra findu-i cu fstigan bici, si un om sitlbatic, ib mine ca un serpe! iar eu, ffcdnd in aer mplase? nu stiv. am sculat din colb, ii pe pave. Ce se i vreme cit 1eu se ftcuse ne (fr) ~trisura di Haidem! re dat’ in secolul al XIX-Iea occidentalilor, in cursi, obignniti in epoc’, in tarile din Apus, 3. neamy, sim. ~ den tirile romane. Modulul 4 AVENTURA, CALATORIE Postasul se inet mi se p napor c uciuma de ris pe cal; ea ci i rotile ridea scirfdind de mine! ‘Mi urcai in sfirsit de iznoava pe cuibul acel de fin; dar de ast dati mi apucai cu madnite fapitn de cirusa: AUlons! — Alon, donne! rig postas 5 infepeninese sas ca un furios, si pocnind grozav din harapnic, el porni ca 0 bom =Ce si vf spun domnilor?.... De cénd sunt nu mi-am sare asa de infernala, un lucru atét de original! r-un nor de colb ce sbura pe fafa piiméntului, caiialerga ca si fiintrat dracul intr-insi;cirufa fugen tinct mu mai ae sire; rotile se ddu-mil in sus ca pe o minge; sterugiul fipa, vorbea, pocen de asui céimpiis iar eu... dacit mi-ar fi fost cu putintt trisurd si s-0 bag fi negresit. Un vat in atl deol eheple chasse* diavolesc; ochii imi iegea din cap, crierii mi se clitina ca 0 apet : Toa intr-o garafa, soldurile mit durea, din nea, ureckile imi Dictionar literar fiuia; gi de ‘mit vditam la vreun hop mai adic, de cite ori gam: ai, ai! postasul imi rspundea: hai, hai, domnule! si bitea i din nou, si chivia ineit mai silbatic, si ciruta fugen incl mai iute, tare...) : Soarele acum asfintise, si luna impreuni cu stelele se ardtaseri pe ; al intimpliri), care selimiteazs la ela. CCF it0cmtai ca niste privitori pe biincile unui teatru. Mi se parea ct | tarea unui singurfaptepic In povestke, tate planetele se uita cu ochii stralucitor la mine si asistala epizodul | doua oara, tulburat, sit it ieie far eu, astfel era de tind ..sdltand din hopurl in hopuri. chipuit Lis Povestire - specie a genulul epic in : prozi. Este 0 narafiune subiectvizat (facut din unghiul povestitorulul, Implicat ca martor sau ca protagonist si ew amefeam inci m se acord important’ naratorulul si PPigjultui mew ca la cea mai poznagt comédie de pe fata patmintului ctl nai Indmpile si stuagle $iastfl fm oa cape din pricinazdruncinriorcesufeream reme in vreme un hohot lung si rsunuttor d nsupra (uneor! neobisnuite), in care sunt Se prea od aud di implicate putine personaje suntsituate _ capului meu! intr-un plan al trecutului, principala Cu toate aceste, tarziu, pe la vro zece censuri de noapte, am agit aredterstcdapovesiifindevocarea, pe malurile uni balti late, care steclea ca o tablé de argint la razele Relajianarator-receptorestestin- lumii, Postasul mii intreba prin stimne unde sa ma duct? Eu, care si presupune credeam ed Balta-Alba era numele unui targ, precum Marienba + oaltate - aparenta de dialog inte Ems, sau Baden, fi rdspunsei: & Balta-Alba, $i mirturi narato-recepto/ascuttornaratiuneala rispuns erau cuprinse toate speriirile mele: speraren de a sciipa de Persoana_ |; importanta.elementelor sperarea de a minca un biftec Ia tract si nonverbal paraverbae; miai ales dulcea sperare de a mi odihni o noapte intreag pe un pat -ceremonial-dialogulestesustint elastic . c. J. Utasem acuom ci ma giseam intr-o parte a lumii in care, de un sistem de conventi (apartia cy citevn ceaswri mai inainte, visasem lupte cu sdlbatici si cu feare povesitorulu, Imprejurarile care ripitoare,

    S-ar putea să vă placă și