Program Arderea Profesionala Sresul

Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălţi
Facultatea de Ştiinţe ale Educaţiei, Psihologie şi Arte

Catedra de psihologie
Program de evitare a stresului ca cauză

de ardere profesionale
(Program la cursul de studiu: Arderea profesională)
Balţi, 2020
Lecturi preparatorii
1. Iamandescu, I. Stresul psihic din perspectivă psihologică şi somatică. Bucureşti,

Ed.Infomedia, 2002, 252 p;
2. Briceag, Silvia. Stresul în mediul didactic: remedii de profilaxie, gestionare şi
control,Chişinău, Univers Pedagogic, 2007, 72 p.;
Scopul programului de a învăţa cum să eliberăm de stresul acumulat pentru a evita

apariţia sindromului de ardere profesională. Programul urmăreşte să asigure învăţarea
noilor metode de eliberare de stres.
Finalităţi:
La sfîrşitul training-ului participanţii:
 Vor putea schimba atitudinile din trecute faţă de propria persoană;

 Vor avea o aprecierea adecvată, îşi vor forma o atitudine pozitivă faţă de sine
care se va răsfrînge asupra comportamentului, pentru a putea face faţă
sindromului de ardere profesională;
 Vor putea dezvolta o imagini de sine pozitivă, a autoacceptării şi a sentimentelor
de preţuire personală, pentru a rezista sindromului burnout;
 Vor cunoaşte noi tehnici şi metode de eliberare de stres pentru diminuarea
sindromului de ardere profesională.
Grupul ţintă: adulţi, vîrsta 25-40 ani.
Descrierea succintă a activităţii:

Programul este alcătuit din cinci 2 sesiuni cu durata a 240 minute fiecare. Grupul este
format din 8-12 persoane.
“Important este nu ceea ce ţi se întîmplă ci felul în care reacţionezi. Hans Selye” există
momente cînd ne scapă de sub control şi nu ştim de ce. Simţim că nu ne înţelegem cu
cei din jur, ne copleşesc problemele, cauza-stresul. Cum să evadăm din această
capcană, cum să facem faţă ei? La aceste întrebări şi multe altele vom găsi răspuns în
programul de faţă.
Sugestii pentru formatori:

 Vorbirea clară, limbajul adecvat pentru toţi participanţii;
 Metodele folosite să fie captivante şi diverse;
 Să stimuleze participarea fiecăriu participant;
 Să creeze o atmosferă binevoitoare şi relaxantă.
Resurse:
- Sală de lucru cu mobilă ajustată la grupul de lucru;

- Spațiu liber pentru efectuarea activităților în grupuri mari;
- Resurse tehnice - proiector, computer, ecran de proiecție, boxe, suport flip-
chart;
- Resurse educaționale – materiale multiplicate distribuite pentru fiecare
participant, foi de evaluare;
- Suplimentar – foi color, foi A4, stikere, foarfeci, stapler, clei, carioce, markere,
guaşe, acuarele, creioane colorate;
- Suportul informaţiona, fişele de lucru.
Activitatea Titlul activităţii Timp
Sesiunea 1
Activitatea 1 Stabilirea regulilor 10 minute
Activitatea 2 Cunoaşterea 15 minute
Activitatea 3 Motivele personale 25 minute
Activitatea 4 Stresul ocupaţional 60 minute
Activitatea 5 „Puşculiţa faptelor bune” 20 minute
Activitatea 6 „Despre curajul de a risca o încercare” 20 minute
Activitatea 7 “Autoportretul” 35 minute
Activitatea 8 “Banca personală de conturi” 20 minute
Activitatea 9 “Viaţa e o luptă” 15 minute
Activitatea 10 Ce am învăţat în grup 20 minute
Timp total, sesiunea 1 240 minute
Sesiunea 2
Activitatea 1 „Balonaşe de săpun” 20 minute
Activitatea 2 Paşi către succes 25 minute
Activitatea 3 Prevenirea şi evitarea strsului ca sursă de ardere 45 minute

profesională
Activitatea 4 „Bulgări de zăpadă” 20 minute

Activitatea 5 “Povestea fluturelui” 20 minute
Activitatea 6 Schimbarea stării de spirit 25 minute
Activitatea 7 „Barca goală” 15 minute
Activitatea 8 „Ce este dragostea?” 20 minute
Activitatea 9 „Niciodată să nu pierzi speranţa” 20 minute
Activitatea 10 „Paharul cu apă sau marea” 10 minute
Activitatea 11 Discuţie de încheiere 20 minute
Timp total, sesiunea 2 240 minute
Timp total 8 ore
I sesiune
240 minute
Activitatea I Stabilirea regulilor grupului
10 minute
Conducătorul: “Fiecare grupă dorind să coopereze întotdeauna stabileşte un şir

de reguli”:
1.să fim punctual
2.să fim sinceri
3.să ne exprimam părerea proprie
4.să fim confidenţiali
5.fiecare participant să se include în activităţile date
6. să ne ascultăm reciproc, fără a întrerupe.
Conducătorul propune întrebarile: “Care reguli le puteţi accepta îndată?”,

“Doriţi să adăugaţi reguli noi?”
Activitatea II Cunoaşterea
15 minute
Rezultate aşteptate:
• Favorizarea cunoaşterii reciproce a participanţilor;

• Consolidarea grupului.
Metode / tehnici utilizate:
 Explicaţia;
 lucru individual;
 discuţii.
Resurse:
 pix, creioane, bileţele, vas/coşuleţ.
Aranjamente practice:
 spaţiu pregătit cu măsuţe.
Instrucţiuni / procedura:
Participanţii îşi scriu numele şi două calităţi pozitive pe foiţe mici astfel încît să nu
fie văzut de ceilalţi şi le pun într-un vas. Modetorul extrage cîte o foiţă şi citeşte
calităţile şi numele, toţi cei prezenţi încearcă să ghicească cine poartă numele dat.
Sugestii pentru formatori / dificultăţi anticipate:
 Se dau voie pînă la două încercări, după care persoana care poartă numele dat se
prezintă singură.
Debriefing / reflexie:
- Cum v-aţi simţit în timpul activităţii?
- Cît de greu a fost să găsiţi posesorul numelui?
Activitatea III Motivele personale
25 minute
• stimularea comunicării iniţiale în grup, favorizarea cunoştinţele.
 desenul;
 lucru în grup.
Resurse:
 hîrtie în pătrăţele pentru fiecare participant ( 21* 29 cm), creioane, vopsele,

radiere, ascuţitori, echere şi rigle.
• măsuţe cu scăunele aşezate în semicerc.
Fiecare desenează conturul palmei sale stîngi sau drepte, atribuind fiecărui
deget o întrebare. Apoi, completează interiorul cu răspunsul la aceasta.
Exemple de întrebări:
- motivul aflării tale aici;

- realizările ce ai vrea să le faci într-o perioadă de timp împreună cu tot grupul;
- aspecte ale personalităţii ce le apreciezi cel mai mult;
- problema de care eşti acum cel mai preocupat,
- contribuţiile pe care eşti gata să le faci.
Odată foile completate, se realizează o interogare comună. Pentru final, se
realizează un „perete al mîinilor”.
 Animatorul poate schimba întrebările, în funcţie de dinamica grupului.

- Ce impresii v-a lăsat activitatea?
- Ce dificultăţi aţi întîlnit?
- Ce concluzii aţi făcut?
Activitatea IV Stresul ocupaţional
60 minute
• Înţelegerea noţiunilor de „stres ocupaţional”, „sindromul burnout”;

• Analizarea cauzelor ce duc la ardere profesională;
• Identificarea factorilor ce dezvoltă arderea profesională.
 Explicaţia;
 Lucru în grup;
 Braistorming .
Resurse:
 Informaţia despre sindromul arderii profesionale.
Moderatorul prezintă înformaţia despre arderea profesională.

Profesia si locul de munca reprezinta un aspect important in viata fiecaruia
dintre noi. In afara de aspectul evident de a fi principala sursa de venituri locul de
munca conteaza si din multe alte puncte de vedere, ca imagine de sine, ca viata sociala,
etc. Din toate aceste motive un loc de munca constituie adeseori (si) o importanta sursa
de stres.
Chiar si locurile de munca cele mai bune au termene-limita, evaluari periodice si

responsabilitati. La acestea se va adauga si stresul corespunzator acestora...
In anumite limite stresul poate fi un factor motivator insa atunci cand depaseste
o anumita limita poate sa scape de sub control. Apare ceea ce numim "anxietatea de
performanta" si tindem sa punem jobul mai presus decat orice alte considerente,
familie, viata personala sau viata sociala.
Multe din aspectele vietii companiei, schimbarile la varf, restructurarile sau

simplele zvonuri se adauga la stresul obisnuit legat de locul de munca, amplificandu-l.
S-au facut studii care au aratat de exemplu ca accidentele de munca tind sa

creasca in organizatiile care isi diminueaza activitatea.
Stresul prelungit la locul de munca poate sa afecteze pe termen lung, in primul

rand, sanatatea, inducandu-se un stil de viata nepotrivit: obiceiuri alimentare vicioase ,
un mediu social perceput ca fiind ostil, multe ore efectuate peste program, etc.
Stresul poate fi combatut mai intotdeauna printr-o combinatie potrivita de

exercitii de relaxare, miscare, o alimentatie corecta, o mai buna gestionare a timpului
si imbunatatirea abilitatilor sociale.
Imbunatatirea abilitatilor sociale (iar aici am putea vorbi mult si despre
asertivitate) de asemenea poate face minuni in reducerea sentimentului de mediu ostil
si implicit a stresului.
In Uniunea Europeana, stresul in munca reprezinta a doua problema de sanatate

legata de activitatea profesionala, dupa afectiunile dorsale, printre cele mai des
intâlnite problemele de sanatate de la locul de munca. Acesta afecteaza 28% dintre
angajatii UE. Stresul in munca poate fi cauzat de riscuri psihosociale cum ar fi
proiectarea activitatilor, organizarea muncii si management, de exemplu: solicitari
profesionale deosebite si posibilitati reduse de control asupra propriei activitati sau
probleme cum ar fi violenta si hartuirea la locul de munca. Unele riscuri fizice cum
sunt zgomotul si temperatura din mediul de munca pot, de asemenea, sa cauzeze
stresul in munca. Prevenirea stresului in munca constituie unul din obiectivele
formulate in Comunicatul Comisiei Europene privind noua strategie in domeniul
securitatii si sanatatii in munca.
Ce reprezinta stresul in munca ?
Stresul legat de activitatea profesionala apare atunci când solicitarile mediului

de munca depasesc capacitatea angajatilor de a le face fata sau de a le mentine sub
control.
Stresul nu este o boala in sine, dar daca este intens si de durata, poate sa conduca
la aparitia unor probleme de sanatate mentala si fizica. Starea de presiune, poate sa
imbunatateasca performantele si sa aduca o anumita satisfactie in munca, prin
atingerea obiectivelor urmarite. Dar atunci când solicitarile si presiunile depasesc
anumite limite, ele conduc la stres, iar aceasta situatie nu este favorabila nici pentru
angajati, nici pentru intreprindere.
Cât de serioasa este problema stresului in munca si cine poate fi afectat ?

Stresul in munca este cauza a peste un sfert din totalul concediilor medical a
caror durata reprezinta cel putin doua saptamâni de absente de la locul de munca. Dupa
estimarile din anul 1999, costurile datorate stresului in munca in statele membre UE
reprezinta circa 20 miliarde de euro pe an. Stresul in munca poate genera stari ca:
depresie, anxietate, nervozitate, oboseala si afectiuni cardiace. In afara de acestea,
stresul antreneaza perturbari considerabile pe planul productivitatii, creativitatii si
competitivitatii. Fiecare dintre noi poate fi victima stresului legat de activitatea
profesionala, indiferent de domeniul de activitate sau de intreprinderea in care
lucram.
Cauzele stresului la locul de muncă
Cu toate ca exista nenumarate cazuri in care locul de munca este unul placut, in
care mergi cu placere, exista totusi anumiti factori care intervin in activitatea de rutina
si provoaca, ceea ce specialistii numesc boala secolului: stresul. Cu cat nivelul de stres
este mai mare, cu atat angajatul incepe sa se confrunte cu probleme si la locul de
munca (oboseala, pierderea capacitatii de concentrare, scaderea performantelor, iritare,
demoralizare, pierderea interesului pentru activitatile de la birou etc.).
Desi multi specialisti considera ca stresul este natural, intensitatea cu care acesta
se manifesta, in cazul multor angajati, transforma aceasta stare in una negativa, cu
efecte puternice in viata profesionala, dar si personala a acestora. De exemplu, orice
tensiune poate genera o stare de stres, cu toate ca nu toate tensiunile sunt negative.
Unele dintre ele pot energiza corpul, punand sangele in miscare si mintea la
contributie. Modul in care individul percepe tensiunea respectiva si o gestioneaza este
cel care faciliteaza sau nu instalarea starii de stres.
Lucrul in conditii de stres conduce la oboseala cronica sau surmenaj. Angajatul
isi pierde capacitatea de munca, iar firma se confrunta cu fenomenul de absenteism
cauzat de imbolnavirile cronice.
Iata cateva din cele mai prezente cauze ale stresului:
 Schimbari majore ale instructiunilor si procedurilor de lucru
 Lucrul frecvent peste orele de program
 Supraincarcarea in munca a angajatilor si asteptarile nerealiste (prea mult de
lucru intr-un timp prea scurt)
 Stiluri de conducere demotivante (de exemplu, frecventa criticare a angajatului
atunci cand greseste si lipsa recompensei cand acesta lucreaza bine)
 Conflicte intre angajatii care lucreaza la proiecte comune
 Prea putine sarcini la locul de munca, angajatul se poate simti subapreciat
 Lipsa controlului asupra activitatilor intreprinse
 Lipsa comunicarii interpersonale
 Activitati ce depasesc abilitatile sau experienta angajatilor
 Lipsa unui management eficient
 Mediu de lucru nesanatos (temperatura neadecvata, zgomote, lumini deranjante
etc)
 Conflictele intre angajati
Adiacent, indivizii confruntati cu stresul la locul de munca pot fi usor recunoscuti prin
observarea efectelor stresului asupra lor. Printre acestea amintim oboseala si
iritabilitatea, reducerea productivitatii muncii, lipsa sau scaderea capacitatii de
concentrare, stari de rau la nivel fizic (greata, dureri de cap), management al timpului
deficitar, anxietate.
La locul de munca stresul apare ca urmare a unor resurse psihice insuficiente pentru a
face fata solicitarilor si exigentelor profesionale. Uneori, stresul profesional este
considerat ca avand un caracter benefic pentru performantele angajatilor. In asemenea
situatii ne referim la eustres care motiveaza si mobilizeaza resursele individuale. In
caz contrar, cand efectele stresului se rasfrang negativ asupra sanatatii
persoanei, vorbim de distres. In timp ce conflictele constructive sunt motivante si
generatoare de idei, favorabile innoirii si schimbarii, conflictele distructive conduc la o
risipa de energie, de timp si de bani, rareori recunoscute de protagonisti.
Efectele potentiale ale stresului pot fi grupate in:

 efecte subiective: anxietate, impulsivitate si/sau agresiune, apatie, plictiseala,
oboseala, indispozitie, scaderea increderii in sine, nervozitate, sentimente de
singuratate, sentimente de culpabilitate;
 efecte comportamentale: predispozitie spre greseli/accidente, abuz de cafea si
tutun, tendinta de a manca si/sau bea excesiv, consum de droguri; comportament
antisocial;
 efecte cognitive: scaderea abilitatii de a adopta decizii rationale, scaderea
capacitatii de concentrare a atentiei, scaderea capacitatii perceptive, scaderea
intereselor, hipersensibilitate sau intoleranta la critica, blocaje mentale;efecte
fiziologice: cresterea pulsului si a tensiunii arteriale, cresterea glicemiei si a
colesterolului, migrene, transpiratii reci, dilatarea pupilelor, simptome digestive,
alergii, tulburari de somn, tulburari de comportament alimentar, scaderea imunitatii ce
determina predispozitie spre contactarea bolilor;
 efecte organizationale: absenteism, productivitate scazuta, izolare, insatisfactie
in munca, reducerea responsabilitatii, reducerea loialitatii fata de organizatii, demisii.
Nesatisfacerea nevoilor la un anumit loc de munca (de ex. volum mare de lucru cu
imposibilitate de realizare sau motivare) poate determina relatii tensionate ce duc la
modificari in comportamentul angajatului, la diverse abateri, dar si la schimbarea
locului de munca cu unul mai atragator, mai motivant. Pot aparea de asemenea, reactii
negative ce pot lua diverse forme cum ar fi : agresiunea (atacul verbal sau fizic asupra
unei persoane sau obiect), regresia (revenirea la un comportament copilaresc- lacrimi,
imbufnare); resemnarea (detasare, apatie, intarzieri la serviciu si in luarea deciziilor),
fixatia (perseverenta intr-un comportament necorespunzator). Poate sa apara si un
conflict intre nevoile angajatilor in diversele roluri pe care acestia le joaca. Printre
cauzele specifice demotivarii pot fi: lipsa consideratiei, respectului, dreptatii, resimtita
de fiecare salariat la fiecare nivel.
Mituri despre stres
1. Munca excesiva este principala cauza a stresului
Daca acest mit ar fi fost adevarat, nu s-ar mai fi explicat faptul ca unele persoane care
muncesc 80 de ore pe saptamana reusesc sa ramane tonice si active, pe cand altele care
muncesc mai putin de 40 de ore saptamanal, sunt tot timpul epuizate si irascibile.
Prin urmare, stresul nu este determinat de munca propriu-zisa depusa de un individ, ci

de sentimentele acestuia fata de activitatea in cauza. Mediul de lucru nepotrivit,
interactiunile sociale nefericite si o abordare gresita a drumului profesional sunt realele
cauze ale stresului.
2. Persoanele instarite sunt mai putin supuse stresului

In timp ce multi dintre noi cred ca grija zilei de maine este singura sursa reala de stres
in viata, o situatie financiara excelenta nu exclude posibilitatea instalarii acestei
experiente negative. Mai multe cercetari in domeniu au descoperit ca resursele
financiare bogate nu asigura o stare de fericire si liniste.
In timp ce persoanele bogate au un sentiment de stabilitate din prisma sigurantei

supravietuirii, au totodata mai multe responsabilitati financiare de satisfacut si un cost
mai piperat al vietii, presiuni care pot da nastere la fel de bine starilor constante de
stres.
3. Stresul este resimtit la fel de toata lumea
Asa cum fiecare om este unic, acelasi lucru se intampla si cu impactul stresului asupra
fiecaruia dintre noi. Trairile negative si angoasa provocate de aceasta experienta
intensa pot avea efecte diferite de la o persoana la cealalta, in functie de rezistenta
psihica, starea de sanatate si temperamentul acestora. De pilda, plata facturilor poate
furniza o doza foarte mare de stres asupra unui grup de oameni si sa nu fie perceputa
ca o problema majora pentru altul.
4. Stresul este provocat de circumstante
La prima vedere, o circumstanta nefasta pare a fi ea insasi cauza propriu-zisa a

stresului, insa in realitate lucrurile nu stau deloc astfel. Ceea ce creierul interpreteaza si
transmite de pe urma expunerii in fata acestor circumstante cauzeaza stresul, acesta
fiind si motivul pentru care oamenii reactioneaza diferit in momente stresante. Un
exemplu ar fi examenele pe care unii studenti le traverseaza suferind stari emotionale
negative si solicitante, pe cand altii le privesc cu mai multa lejeritate si calm.
5. Stresul este un factor motivator
Acest mit este doar partial adevarat, confuzia survenind din interpretarea gresita a
stresului si stimularilor propriu-zise declansate de acesta. Unii oameni cred ca stresul ii
determina sa respecte un termen-limita pentru un proiect sau sa execute excelent
anumite sarcini, pe cand in realitate stimularea nervoasa produsa de stres este cea care
motiveaza cu adevarat un individ sa isi utilizeze resursele la randamentul maxim. In
multe situatii, stresul nu este decat combustibilul starilor de anxietate si frustrare.
6. Cea mai buna metoda de combatere a stresului este sportul
Un alt mit partial adevarat vorbeste despre combaterea stresului prin activitati

fizice intense, tehnici de respiratie si relaxare prin sport. In timp ce toate aceste masuri
ajuta in mod substantial gestionarea corecta a stresului, ele nu sunt suficiente pentru
inlaturarea lui definitiva. Pentru o solutie eficienta pe termen lung, mai este necesara o
canalizare pozitiva a gandurilor si o perspectiva noua de a privi situatiile stresante,
astfel incat anxietatea sa nu se transforme intr-o permanenta tensiune psihica.
7. Stresul poate fi combatut prin vacante prelungite
Evadarea din cotidian si deplasarile in vacante prelungite sunt considerate de multi

dintre noi singurele cai de combatere a stresului. Potrivit unei cercetari daneze
efectuate intr-un mediu profesional timp de 30 de ani, aceasta abordare nu este
corecta.
Oamenii care sunt afectati de stres reusesc sa scape de aceasta stare nociva intarindu-si
increderea de sine, iar acest lucru se poate realiza tocmai prin cresterea productivitatii
muncii si obtinerea de rezultate satisfacatoare dintr-o activitate.
Dupa o vacanta lunga, revenirea la serviciu vine cu o confruntare noua a

responsabilitatilor si nevoia de adaptare, ceea ce produce desigur o cantitate si mai
mare de stres.
8. Stresul este o alegere
Stresul este produsul convingerilor subconstiente despre lumea inconjuratoare. Pentru

a-l elimina, este nevoie de o modificare a viziunii despre viata si amploarea
obstacolelor sale. Asadar, stresul nu tine de alegerile fiecaruia, ci mai degraba de
perceptia individuala asupra vietii in general.
9. Stresul trebuie sa fie tratat doar daca apar simptome majore
Oboseala cronica si iritabilitatea constanta nu trebuie sa fie mobilul adoptarii de

masuri care sa combata stresul. La fel ca o afectiune minora, primele manifestari ale
stresului trebuie sa fie inlaturate cat mai curand, pentru a nu da nastere unor
complicatii majore, cu consecinte dificil de remediat.
Activitatea V “Puşculiţa faptelor bune”
20 minute
• Să identifice o activitate de succes;
• Să aprecieze/autoaprecieze o activitate de succes.

 Lucru în grup
Resurse:
 coli de hirtie, pixuri.
1. Moderatorul solicită participanţilor să-şi amintească toate faptele bune pe care

le-au facut săptămîna aceasta.
2. Moderatorul cere participanţilor să selecteze dintre toate faptele bune doar 3 şi
să le noteze pe hirtie.
3. Moderatorul solicită participanţilor să se laude pe sine pentru aceste evenimente.
4. Participanţii sunt rugaţi să-şi prezinte succesele cu voce tare.
 Se dă exemplu de fapte bune;
 Sunt încurajaţi totţi participanţii să-şi spună faptele bune.
- V-a fost greu să determininaţi faptele tale bune?
- Cît de uşor a fost să formulaţi propoziţiile de laudă?
Activitatea VI „Despre curajul de a risca o încercare”
20 minute
• Necesitatea valorizării propriilor puteri de a face faţă stresului
• Găsirea propriilor de resurse de diminuare a sindromului de ardere profesională.
 Povestirea;
 Discuţii.
Resurse:
 Istorioara “Despre curajul de a risca o încercare”.

 Spaţiu cu scăunele.
Se propune participanţilor să asculte istorioara:
Un rege işi puse curtea la încercare pentru un post important. Numeroşi oameni
puternici şi înţelepţi se aflau in jurul lui.
"Intelepţilor”, spuse regele, “am o problemă şi vreau să văd care dintre voi este în stare
să o rezolve."
Îi conduse pe oameni la o uşă enormă, mai mare decât văzuse cineva vreodată. Regele
le explică:
"Aici vedeţi cea mai mare şi cea mai grea uşă din regatul meu. Care dintre voi poate să
o deschidă?"
Unii dintre curteni doar scuturară din cap. Alţii, care se numarau printre cei intelepţi,
se uitară la uşa mai de aproape, dar recunoscură că nu pot să o facă. Când intelepţii
spuseră asta, restul curţii consimţi că aceasta problemă era prea dificil de rezolvat. Un
singur vizir se duse la uşă. O examină cu ochii şi cu degetele, încercă mai multe
modalităţi de a o deschide şi în cele din urmă o trase cu o smucitură puternică. Şi uşa
se deschise. Fusese lasată intredeschisă numai, nu inchisă complet, şi nimic altceva nu
fusese necesar, decât bunăvoinţa de a realiza ceva si curajul de a acţiona cu
indrazneală.
Regele spuse: "Vei primi postul de la curte, pentru că tu nu te bizui doar pe ceea ce
vezi sau auzi; tu iţi pui propriile puteri în joc şi rişti o încercare.”
(dupa Nossrat Pesechkian)
 Se poate de citi pe fonul unei melodii plăcute.
- Aţi avut vreodată o astfel de situaţie asemănătoare?
- Cît de uşor sau cît de greu ar fi să găsiţi propriile resurse de aface faţă unor
probleme?
Activitatea VII “Autoportretul”
35 minute
• Stimularea autoaprecierii pozitive;
• Analizarea aspectelor eu-lui.
 Lucru în grup;
 Discuţii.
Resurse:
 Creioane colorate, radiere, carioce, foi A4, lipici.
 spaţiu pregătit cu măsuţe.

1. Moderatorul repartizează participanţilor cîte o coală de hîrtie A4, creioane

colorate sau carioce.
2. Fiecare îşi desenează autoportretul identificîndu-se cu ceva. Poate să se
reprezinte prin intermediul unei case, al unui copac, al unui animal, al unui fruct,
al unei plante, al unei flori, al unei localităţi.
3. Participanţii îşi prezintă pe rînd desenele şi vorbesc despre acestea, adică despre
sine.
4. Discuţii în grupul mare: ce obiect ai dori să fii dacă ai lua viaţa de la început?
De ce? Ce animal ai prefera să fii? De ce?
 Se limitează timpul pentru desen.

- Cum v-aţi simţit cînd aţi desenat?

- Cum a fost să vă identificaţi cu un obiect?
- Cît de flexibilă, schimbătoare e imaginea dvs. despre sine?
- Cînd a avut loc ultima schimbare în imaginea dvs. despre sine?
- Ce desen v-a făcut să-l percepeţi altfel pe autorul acestuia?
- Aveţi un astfel de model în viaţă dvs.?
Activitatea VIII „Banca personală de conturi”
20 minute
• Să analizeze emoţiile şi sentimentele ce predomină în viaţa personală ce pot
reduce stresul;
• Să conştientizeze necesitatea valorificării stării emoţionalecu scop de a diminua
sau evita arderea profesională.
 Explicaţia;
 Lucru individual;
 Discuţii.
Resurse:
 Foi A4, stilou sau creion.

 Măsuţe cu scăunele.
Participanţii trebuie să scrie pe foiţe mici ce „cont” au fiecare în banca personală.

„Conturile” sunt formate nu din bani ci din emoţii şi sentimente pozitive şi negative,
care se depun în fiecare zi în „banca personală”, cum ar fi: dragoste, grijă, încredere,
respect, dăruire, ş.a. De asemenea se pot face „retrageri din cont”, emoţii cum ar fi:
neîncredere, nelinişte, supărare, tristeţe, ş.a. toate foiţele se adună într-o cutiuţă. Se dau
citire la toate foiţele şi se observă care emoţii predomină mai mult şi dacă sunt mai
multe depuneri decît retrageri din contul bancar personal.
 Se poate de prezentat o listă cu şir de emoţii şi sentimente pozitive şi negative ca

participanţii să îndeplinească mai rapid exerciţiul.
- Ce emoţii predomină în „banca” dvs personală?
- Aveţi mai multe retrageri decît depuneri?

- Care ar fi cauza?
- Cum se răsfrînge aceasta asupra serviciului?
Activitatea IX “Viaţa e o luptă”
15 minute
Stimularea nevoii de a lupta pentru visele proprii
Conştientizarea găsirii forţei pentru a evita sindromul de ardere profesională
 filmuleţ video;
 discuţii.
Resurse:
 Resurse tehnice - proiector, computer, ecran de proiecție, boxe.

Moderatorul propune participanţilor să urmărească secvenţa video.
 Ce gînduri v-a provocat vizionarea acestui film?

 Care este esenţa/morala lui?
Activitatea X Ce am învăţat în grup
20 minute
 Stimularea cunoştinţelor accumulate.
 Lucru în grup;
 Braistorming.
Resurse:
 Pixuri, fişe pregătite cu propoziţiile nefinisate.

Cuvîntul moderatorului. Finisaţi frazele cum vă doriţi astfel încît

gîndurile voastre să exprime atitudinea pe care aţi avut-o faţă de programul
dat:
- Am învăţat...
- Am aflat că...
- Mi-am confirmat opiniile...
- Am descoperit...
- Am fost uimit...
- Îmi place...
- Am fost decepţionat...
- Cel mai important lucru pentru mine a fost...
După expunerea frazelor se discută asupra dorinţelor de dezvoltare a
fiecărui participant.
 Se limitează timpul.
- Sunteţi mulţumiţi de cunoştinţele acumulate pe parcursul

programului?
- Cît de utile vă pot fi pe viitor?

II Sesiune
240 minute
Activitatea I „Balonaşe de săpun”
20 minute
 Înlocuirea gîndurilor pesimiste cu cele optimiste pentru evitarea stresului
 Conştientizarea schinbării de spirit pentru a putea face faţă stresului.
 Discuţii,
 Analiza.
Resurse:
 Foi A4, creione simple, radiere, creioane colorate.

Se propune participanţilor să analizeze gîndurile care predomină pe parcursul zilei. Să

compare ce acţiune au acestea asupra stării emoţionale. Dacă vă ve-şi gîndi „Mă simt
rău” desigur că această stare va apărea. Dacă vă ve-ţi spune „Mă voi odihni şi totul va
fi bine” şi starea emoţională va fi la nivelul aşteptat. Pe foaia albă desenaţi chipul unui
om din care „zboară” balonaşe de săpun în care sunt gîndurile dvs.în stînga vor fi
desenate gîndurile cu conotaţie negativă, în dreapta cele pozitive. Decideţi singuri ce
fel de balonaşe vor fi şi ce culoare au.
 Se poate de folosit alt desen şi de reprezentat în alt mod.
- Ce gînduri vă apar pe parcursul zilei?
- Care gînduri predomină mai des?

Activitatea II „Paşi către succes”
25 minute
 Exersarea metodelor de rezolvare eficientă a situaţiilor stresante ce apar în viaţă.
 Discuţii,
 Analiza.
Resurse:
 Foi A4, pixuri.

1. În partea dreaptă a foii desenaţi o scară cu trepte. Pe fiecare treaptă scrieţi paţii
care vă vor duce spre succes.
2. Închideţi ochii şi vă imaginaţi cum parcurgeţi fiecare pas.
3. În partea stîngă scrieţi ce vă împiedică să ridicaţi treapta.
4. Analizaţi aceste situaţii. Gîsiţi-le rezolvare sau ocoliţi-le astfel ca să puteţi

ajunge sus la succes.
 Se dau exemple..
- Ce a fost mai greu de imaginat treptele care duc spre succes sau situaţiile
stresante?
- Fiind vizualizaţi paşii aţi găsit mai uşor rezolvarea barierilor?

Activitatea III Prevenirea şi evitarea strsului ca sursă de ardere profesională
45 minute
 Cunoaşterea noilor metode de prevenire şi diminuare a strsului ca cauză a
apariţiei sindromului de ardere profesională
 discuţii
Resurse:
 scăunele, foi pentru notiţe, pixuri.

1. Reduceti presiunile pe care le puneti voi insiva asupra voastra. Un grad mai
mare de relaxare in tot ceea ce faci, indiferent de presiunea care vine din afara,
iti permite sa rezolvi mai usor lucrurile.
2. Diminuati asteptarile pe care le aveti de la ceilalti. Un factor suplimentar de

stres vine din partea asteptarilor ridicate pe care le avem de la colegi sau
subalterni. De câte ori acestia nu produc rezultatele pe care le vrem, ne enervam
inutil.
3. Nu amânati sarcinile. Sentimentul de amânare ne urmareste ca o umbra

apasatoare. In plus, sarcinile amânate se strâng si ne doboara.
4. Respectati pauzele. Mintea are nevoie de realaxare periodica. Eficienta scade

daca muncesti fara intrerupere.
5. Nu va luati de lucru acasa. Viata personala trebuie separata clar de viata de

serviciu, presiunea de la job trebuie sa ramâna la birou.
6. Spuneti “nu pot, nu stiu, am nevoie de ajutor”. Unii oameni nu pot spune “nu”,
dintr-un anumit blocaj psihologic. Acesta trebuie depasit: ai nevoie sa-ti
evaluezi corect resursele si sa ceri ajutor atunci când simti ca nu poti face fata
sarcinilor.
7. Beti multa apa in timpul zilei. Nu lichide, in general, ci apa. Apa ne pastreaza un
tonus bun si reuseste sa ne diminueze stresul.
8. Incepe-ti ziua cu un ritual relaxant
9. In loc sa mergi direct la lucru, aloca-ti o scurta perioada de timp in fiecare

dimineata pentru a desfasura o activitate relaxanta. Alegerea ei depinde, desigur,
de preferintele personale, de hobby-uri, tip de personalitate si stil de viata. De
exemplu, poti alege sa asculti muzica, sa citesti cateva pagini dintr-o carte care
te inspira, sa iti bei cafeaua sau ceaiul in timp ce meditezi sau nu te gandesti la
nimic.
10.Mananca regulat si fa-ti un program de somn

Adoptarea unei anumite regularitati in stilul de viata are un rol important in
asigurarea senzatiei ca totul este sub control. Mancand sanatos, implicandu-te in
activitati sportive sau de relaxare si odihnindu-te suficient, iti vei mentine
energia fizica si puterea mentala pentru a face fata provocarilor de zi cu zi.
11.Stabileste niste limite

Pentru ca majoritatea persoanelor ajung la burnout din cauza prea multor
responsabilitati si a cerintelor nerealiste din partea celorlalti, este important sa
inveti sa spui “nu” atunci cand este suprasolicitat, amintindu-ti ca aceasta
atitudine iti va permite sa spui “da” lucrurilor care iti fac placere si care
conteaza cu adevarat.
12.Ia o pauza zilnica de la tehnologie. Gaseste-ti o perioada din zi in care sa uiti de

e-mail-uri, de telefon si alte device-uri. Deconecteaza-te complet de tehnologie
pentru a te conecta putin la gandurile tale. Altfel, vei pierde controlul si vei fi
suprins sau coplesit atunci cand gandurile respective se vor manifesta intr-un
mod si la un moment nepotrivit.
13.Implica-te in activitati creative. Creativitatea este un antidot puternic pentru

burnout. Atat timp cat faci ceva nou, care te pasioneaza si iti provoaca partea
creativa, esti protejat de efectele negative ale muncii de rutina. Implica-te mai
ales in activitati creative care nu au absolut nicio legatura cu jobul pe care il
indeplinesti 5 zile pe saptamana.
14. Comunicarea eficienta : percepeti-va semenii asa cum sunt; ascultati-i pe altii
atunci cand gresesc; exprimati-va direct bucuria sau dezamagirea; cautati
sprijinul altor personae; nu este nici o rusine sa spuneti ,, nu stiu’’/ ,, nu
inteleg’’; mentineti-va si dezvoltati-va simtul umorului; incurajati-va pe
dumneavoastra si pe altii spunand ,, data viitoare voi reusi’’.
15. Planificarea timpului: nu va supraincarcati cu sarcini: faceti-va o lista de

prioritati; nu acceptati decat sarcini bine definite, intr-o perioada convenita
anterior; faceti un singur lucru odata; nu va supraincarcati memoria; utilizati un
caiet de notite; echilibrati munca cu relaxarea; nu va temeti sa creati variatii in
sarcinile ce vi s-au atribuit daca nu aduc prejudicii indeplinirii lor; planificati
astazi ce veti face maine.
16. Personalizarea spatiului: delimitati-va bine spatiul de lucru; infrumusetati

spatiul de munca cu obiecte personale care va ajuta sa va relaxati si sa va simtiti
intr-un mediu familiar; imbracati-va intotdeauna ingrijit la locul de munca.
17. Evaluarea si autoevaluarea: ganditi-va daca locul dumneavoastra de munca este

intr-adevar echivalentul a ceea ce puteti si va doriti sa faceti; daca ati ajuns la
concluzia ca NU , nu va temeti sa cautati un alt loc de munca.
In cazul in care stilul de viata agitat al unei persoane a devenit deja stresant, expertii
afirma ca tehnicile de relaxare pot ajuta la redobandirea echilibrului - iar unele dintre
ele isi fac efectul chiar si in mai putin de cinci minute. Copii trebuie sa mearga la
scoala, iar prietena cea mai buna are nevoie disperata de ajutorul dvs. si toate se
intampla in acelasi timp.
Nu este de mirare ca nu se poate gasi un minut de relaxare. De fapt, majoritatea

femeilor uita sa se relaxeze. Si chiar daca unii specialisti considera ca stresul are si
parti bune (ascute simturile si mintea), prea mult stres dauneaza sanatatii mentale si
fizice. In acelasi timp, relaxarea face minuni si poate restabili echilibrul in viata unei
persoane, ba, mai mult, diminueaza unele dintre riscurile pentru sanatate asociate cu
stresul.
Iata 10 tehnici de relaxare care pot fi utilizate aproape oricand si oriunde pentru a
reduce tensiunea din viata unei persoane:
1. Meditatia - Daca o persoana crede ca a medita inseamna sa stea in pozitii incomode

si sa rosteasca timp de o ora "ommmm", se inseala. Orice actiune repetitiva poate fi o
sursa de meditatie: mersul pe jos, inotul, pictura, tricotatul - orice activitate care poate
calma si relaxa. Daca o persoana se surprinde gandindu-se la treburile de la locul de
munca, aspectele problematice ale relatiei sale sau are fel si fel de griji, expertii
recomanda golirea mintii de aceste ganduri si reluarea activitatii repetitive. Sunt
suficiente doar 5-10 minute de meditatie pe zi pentru a diminua nivelul de stres.
2. Imaginati-va relaxat - Prin mintea dvs. trec prea multe ganduri pentru a va relaxa?
Incercati sa vizualizati un tablou relaxant, un peisaj de vis. Pentru ca totul sa fie cat
mai concret, se vor crea imagini mentale ale unor locuri cat mai indepartate de
realitate: un loc preferat de vacanta, o insula fantezie sau orice altceva care ar putea sa
dea nastere la senzatii placute, cum ar fi atingerea unei bluze din matase. Ideea de baza
este ca mintea sa se elibereze de stres, iar tensiunea sa fie inlocuita cu o imagine care
sa declanseze sentimentul de liniste si calm. Cu cat o persoana va reusi sa viseze mai
mult cu ochii deschisi (culori, imagini, sunete, etc.), cu atat va fi experimentata mai
repede relaxarea.
3. Respiratia profunda - O persoana stresata va respira superficial, in timp ce una
calma va respira profund. Deci pentru a transforma tensiunea in relaxare trebuie
schimbat modul de respiratie. Se poate adopta urmatoarea strategie: se va expira adanc
tot aerul din piept, prin buzele usor tuguiate, ca un oftat prelung. Apoi se va imagina ca
centrul abdomenului inferior este un loc profund, important. Se va inspira normal si se
va expira aerul din nou, tot ca un oftat, eliminand tot aerul din piept si inspirand din ce
in ce mai adanc, pana cand stomacul si spatele sunt contractate. Controlati-va fiecare
inspiratie si expiratie, in timp ce mintea dvs. ramane focusata in zona abdomenului
inferior. Se va repeta exercitiul de 10 ori, iar cu fiecare exercitiu senzatia de relaxare
va fi mai puternica.
4. Priviti in jurul dvs. - Modul in care o persoana este ancorata in prezent si traieste
fiecare zi ar putea sa-i umple viata, sa i-o faca mai importanta. Atentia trebuie sa se
concentreze asupra unei singure activitati ci nu asupra mai multora in acelasi timp.
Esential este ca fiecare persoana sa vada lucrurile din jurul ei, mintea sa sa nu fie tot
timpul preocupata cu gasirea a fel si fel de solutii. Atunci cand o persoana traieste in
prezent, va reusi sa evite anxietatea si depresia. In aer liber, fiecare trebuie sa se
bucure de forma si culorile florilor, sa auda ciripitul pasarilor sau sa vada frumusetea
unui copac. Cand mintea cuiva va fi concentrata asupra unui lucru din prezent, stresul
se va diminua.
5. O cana de ceai fierbinte - Daca sunteti un consumator de cafea ar trebui sa va

schimbati acest obicei si sa il inlocuiti cu o cana de ceai cald. Cafeaua creste nivelul
hormonului de stres, cortizolul, in timp ce ceaiul verde va ofera sanatate si frumusete.
Ceaiul de musetel este favoritul traditional pentru calmarea mintii si reducerea
stresului. Si ceaiul negru poate fi o alternativa potrivita in lupta contra stresului. In
urma unor studii s-a demonstrat ca la persoanele care au baut cu regularitate ceai verde
valorile cortizolului au scazut, iar senzatia de relaxare s-a instalat dupa 6 saptamani de
la situatiile stresante, fata de cei care au consumat o bautura placebo cu aceeasi
cantitate de cofeina.
6. Manifestati-va afectiunea - Sentimentul de relaxare poate fi indus prin mangaierea

animalului de companie, prin imbratisarea unui prieten sau a unui membru de familie,
dezmierdarea partenerului de viata sau discutia cu un prieten despre lucrurile bune din
viata dvs. De ce scad nivelurile de stres prin aceste actiuni? Expertii afirma ca
interactiunea sociala ajuta creierul sa gandeasca mai bine, incurajand gasirea de noi
perspective si solutii la situatii care pareau imposibil de rezolvat. Studiile au aratat ca
si contactul fizic (mangaierea cainelui sau pisicii) poate fi util pentruscaderea tensiunii
arteriale si nivelului de cortizol din organism.
7. Incercati tehnici de automasaj - Cand muschii sunt tensionati si nu aveti timp sa

vizitati un profesionist pentru a va deconecta, poate fi incercata pentru obtinerea
relaxarii o tehnica simpla de automasaj:
- Se vor aseza ambele maini in zona umerilor si gatului;
- Presati cu degetele si palmele;
- Masati riguros, pastrand umerii relaxati;
- Asezati una dintre dintre maini pe antebratul celeilalte;
- Strageti si framantati muschii cu toate degetele mainii;
- Masati in acest fel toata zona de sus in jos si invers, de la cot catre palma;
- Repetati cu celalalt brat.
8. Luati-va o pauza - Adultii au nevoie de pauze, mai ales atunci cand simt ca sunt pe
cale sa izbucneasca. Specialistii sugereaza gasirea unui loc linistit pentru odihna si
pentru indepartearea stresului. In acest loc se va respira adanc de cateva ori, atentia va
fi concentrata asupra eliberarii tensiunii si a calmarii batailor inimii. Mintea se va
relaxa ca si intreg organismul iar in minte trebui sa persiste urmatoarea fraza: timpul
este intotdeauna de partea dvs. iar stresul trebuie sa dispara.
9. Muzica de relaxare - Muzica poate calma bataile inimii si poate alina sufletul, spun
expertii. Asa incat, atunci cand lucrurile se inrautatesc, va puteti lasa invaluiti de
sunetele muzicale, iar baile inimii vor fi calmate de tempoul lent al unui cantec de
relaxare. La fel de potrivita este si muzica clasica. Cercetarile arata ca ascultarea timp
de 30 de minute de muzica clasica poate produce efecte calmante echivalente cu
administrarea a 10 mg de valium.
10. Luati o pauza de atitudine - Treizeci de secunde sunt suficiente pentru ca ritmul
alert al inimii sa se linisteasca. De aceea, specialistii recomanda angajarea inimii si
mintii dvs. intr-o gandire pozitiva. Se poate incepe prin a vizualiza cu ochii mintii
orice ar putea declansa sentimente pozitive: imaginea copilului dvs., a partenerului de
viata, animalelor de companie, o imagine placuta de vacanta sau orice altceva ce v-ar
face sa respirati incet, lent sa va relaxati muschii tensionati si incordati si sa zambiti.
Atitudinea emotionala pozitiva poate calma si echilibra ritmul inimii, contribuind la
sentimente de relaxare si pace.
11. Joacă-te cu un animal Potrivit oamenilor de ştiinţă, cei care au animale de

companie se bucură de o mai mare stimă de sine şi sunt mai puţin singuri, mai puţin
anxioşi, mai apţi din punct de vedere fizic şi mult mai extrovertiţi. Cel mai probabil,
aceste efecte au de-a face cu faptul că nu există niciun ascultător mai bun decât
animalul tău de companie şi el chiar te iubeşte necondiţionat. 15 minute petrecute cu
un câine, o pisică sau cu un alt animal de companie sunt suficiente pentru a te simţi
mai relaxat, punctează cercetătorii.
12. Apelează la zgomotul alb Nu poţi scăpa de gălăgia din cap? Atunci „zgomotul
alb“ este răspunsul. Valurile mării în fundal sau ploaia te pot ajuta să adormi. Dopurile
de urechi sunt o altă măsură eficientă. Dacă iubeşti, totuşi, zgomotul poţi să-ţi asculţi
piesa favorită pentru a scăpa de stres.
13. Poartă o mască Măştile de dormit sunt o altă variantă la care poţi apela pentru a
aluga stresul. Rezultatele unui studiu au arătat că, după ce şi-au acoperit ochii pe
durata nopţii, oamenii au declarat că se simt mult mai odihniţi decât înainte.
14. Creează-ţi propriul ritual de somn Pentru ca organismul să înţeleagă că se
apropie ora de culcare şi să se relaxeze, oamenii trebuie să-şi creeze anumite tabieturi.
Fie că alegi să-ţi împachetezi hainele, să citeşti o revistă sau să-ţi aplici o cremă, dacă
îţi vei planifica pas cu pas programul, nu vei fi vreodată „trădat“ de propriul ceas
biologic.
Activitatea IV „Bulgări de zăpadă”
20 minute
 Tehnică de relaxare şi de înviorare a grupului
 Lucru în grup;
 Discuţii.
Resurse:
 Foi albe.
 spaţiu liber, la mijlocul sălii bancare împart sala în două

Se propune participanţilor să se aranjeze într-un rind, să se numere de la 1 la 2 astfel

ca să se formeze două echipe. O echipă trece din mpartea dreaptă a băncilor puse la
mijloc şi altă echipă de partea stîngă. Fiecare echipă are un număr egal de foi albe. La
semnalul moderatorului fiecare participant mototoleşte foaia alba în formă de bulgăre
de zăpadă şi-l aruncă pe teritoriul echipei adverse. Se evită lovirea participanţilor.
Cîştigă echipa care la finalul jocului are cei mai puţini bulgări de zăpadă pe teritoriu.
Cum vi s-a părut tehnica?

Are efecte pozitive?
Cum credeţi aţi putea arunca situaţiile dvs. stresante astfel într-un coş cu gunoi?
Activitatea V “Povestea fluturelui”
20 minute
 Conştientizarea că orice situaţie stresantă are o soluţie, depinde ce se alege.
 Povestire;
 Lucru în grup;
 Discuţii.
Resurse:
 Povestirea “Povestea fluturelui”
Scăunele aranjate în semicerc.
A fost odata un barbat caruia i-a murit sotia, astfel incat el locuia impreuna cu cele
doua fete ale sale, care erau din fire foarte curioase si inteligente. Fetele ii puneau
mereu multe intrebari… la unele stia sa le raspunda, la altele nu… Tatal lor isi dorea sa
le ofere cea mai buna educatie, de aceea intr-o zi si-a trimis fetele sa petreaca o
perioada de timp in casa unui intelept. Acesta stia intotdeauna sa le raspunda la
intebarile pe care ele le puneau. La un moment dat una dintre ele a a adus un fluture
albastru pe care planuia sa il foloseasca pentru a insela inteleptul.
“Ce vei face?” o intreba sora ei.
“O sa ascund fluturele in mainile mele si o sa intreb inteleptul daca e viu sau mort.
Daca va zice ca e mort, imi voi deschide mainile si il voi lasa sa zboare. Daca va zice
ca e viu, il voi strange si il voi strivi. Si astfel orice raspuns va avea, se va insela!”
Cele doua fete au mers intr-o clipa la intelept si l-au gasit meditand.
“Am aici un fluture albastru. Spune-mi, inteleptule, e viu sau mort?”
Foarte calm, inteleptul surase si ii zise:
“Depinde de tine… fiindca e in mainile tale!”
 Se poate de folosit altă istorioară ce va motiva participanţii să lupte cu situaţiile

stresante.
- Sunteţi de aceeaşi părere ca şi înţeleptul?

- Aţi avut situaţii de acest gen?
- Cît de uşor v-a fost să luaţi decizii?
Activitatea VI Schimbarea stării de spirit
25 minute
 Consolidarea tehnicilor de luptă cu stresul
 Lucru în grup;
 Discuţii.
Resurse:
 Scăunele sau foi
Spaţiu liber pentru a arnja scăunelele sau foile.
Grupul se împarte în două echipe. Se desenează un „rîu” lat. Echipele se plasează de

aceeaşi parte a rîului fiecare dezvoltînd propria strategie de traversare a rîului în aşa fel
încît să nu se păşească în afara „pietrelor” (foilor sau scăunelelor). Se propune o
situaţie stresantă şi participanţii trebuie să găsească soluţii pentru a trece toţi de
cealaltă parte a rîului fără ca cineva să se „ude”. Cîştigă echipa care a ajuns prima cu
toşi participanţii „uscaţi”.
- Cît de uşor v-a fost să găsiţi rapid soluţii în această situaţie stresantă cîn timpul
vă presa?
- Este mai eficient atunci cînd primiţi sfaturi sau ajutor?

Activitatea VII “Barca goală”
15 minute
 Povestire;
 Lucru în grup;
 Discuţii.
Resurse:
 Povestirea “Barca goală”
Se spune ca era o data un student care se infuria foarte repede pe tot ce i se intampla…
nu ca nu ar fi fost usor, cand toate ii mergeau mai mult decat pe dos. Maestrul lui din
planul terestru s-a hotarat sa il conduca spre intelegerea unui adevar simplu care sa il
faca sa treaca mai impacat prin viata lui si prin viata celorlalti. Asa ca l-a luat deoparte
si i-a spus:
“Dragul meu, sa presupunem ca esti intr-o barca pe un fir de apa destul de ingust, si
din sens opus vine o alta barca, iar acea barca este condusa de un om care de voie sau
de nevoie intra in barca pe care o conduci tu, ce faci atunci?”
“Pai ce sa fac, ma supar, ce, nu m-a vazut ca vin? Nu putea sa faca in asa fel incat sa
nu se ajunga la ciocnirea barcilor, asa ceva nu se poate….”
“Incetisor dragul meu! Am inteles, dar daca ti-as spune ca in barca cealalta nu era
nimeni…ca era o barca goala care s-a ciocnit de barca ta pur si simplu…In acest caz ce
ai face?”
“In cazul asta mi-as vedea de drum…asa a fost sa fie!”
“Intocmai dragul meu! Asa a fost sa fie! Fii o barca goala! si considera ca te ciocnesti
doar de barci goale atunci cand navighezi pe raul vietii. Astfel vei putea sa iti
concentrezi energia si lumina in lucrurile care merita cu adevarat! Pe o barca goala nu
se supara nimeni…o barca goala nu te poate supara…E atat de simplu!”
Studentul a plecat inseninat si ori de cate ori se intampla pur si simplu ca barca lui sa
se ciocneasca de barcile celorlalti…el arunca repede din barca mania, frustrarea,
judecata celuilalt si trecea zambind mai departe in barca lui golita de tot raul din el!
 Sepoate de folosit şi alte istorioare.
- Ce aţi simţit în timpul povestirii?
- Aţi putea proceda la fel cum spune bătrînul?
Activitatea VIII “Ce este dragostea”
20 minute
 Relaxarea grupului
 discuţii
Resurse:
 scăunele.

Ce e dragostea?
Un grup de psihologi a pus unor copii cu vârste cuprinse între 4 si 8 ani urmatoarea
întrebare:
“Ce înseamna dragostea?"
Raspunsurile primite au fost mai adânci decat ne-am putea imagina. Iata-le:
"- Cand bunica mea a facut artrita, nu mai putea sa se aplece sa-si faca unghiile de la
picioare. Asa ca bunicul i le face de atunci mereu, desi are si el artrita la maini.
Aceasta este dragostea." (Rebecca- 8 ani)
"- Cand cineva te iubeste, felul in care iti rosteste numele este diferit. Chiar stii ca
numele tau este in siguranta in gura lui." (Billy - 4 ani)
"- Este dragoste cand o fata se parfumeaza, un baiat se da cu after shave, ies impreuna
in oras si se miros reciproc." (Karl - 5 ani)
"- Este vorba de iubire atunci cand mananci in oras si ii dai cuiva cei mai multi dintre
cartofii tai prajiti, fara sa ii ceri in schimb cartofii lui." (Chrissy -6 ani)
"- Dragostea este ceea ce te face sa zambesti atunci cand esti obosit." (Terri - 4 ani)
"- Este dragoste atunci cand mami ii face cafea lui tati si ia o inghititura inainte de a i-o
da, pentru a fi sigura ca gustul este OK." (Danny - 7 ani)
“- Dragostea este ceea ce este cu tine in camera de Craciun daca te opresti din deschis
cadouri si asculti." (Bobby - 7 ani)
"- Daca vrei sa inveti mai bine sa iubesti, trebuie sa incepi cu un prieten pe care il
urasti..." (Nikka - 6 ani - ne-ar trebui cateva milioane de Nikka pe aceasta planeta)
"- Este dragoste atunci cand ii spui unui baiat ca iti place camasa lui, iar el se imbraca
dupa aceea cu acea camasa in fiecare zi." (Noelle - 7 ani)
"- Dragoste este intre un batranel si o batranica care sunt inca prieteni dupa atatia ani,
desi se cunosc atat de bine." (Tommy - 6 ani)
"- Mama ma iubeste mai mult decat oricine altcineva. Nimeni altcineva nu ma saruta
seara inainte de culcare." (Clare - 6 ani)
"- Este dragoste atunci cand catelusul tau te linge cand ajungi acasa, desi l-ai lasat
singur toata ziua." (Mary Ann - 4 ani)
"- Stiu ca sora mea ma iubeste pentru ca imi da intotdeauna hainele ei vechi si trebuie
sa se duca sa isi cumpere altele." (Lauren - 4 ani)
"- Atunci cand iubesti pe cineva genele ti se ridica si coboara si mii de stelute ies din
tine." (Karen - 7 ani)
"- Nu trebuie sa spui te iubesc daca nu este adevarat. Dar daca este adevarat, trebuie s-
o spui cat mai des... Oamenii uita." (Jessica - 8 ani)
Activitatea IX “Niciodată să nu pierzi speranţa”
20 minute
 conştientizarea participanţilor că „Speranţa moare ultima”
 video ,
 Discuţii.
Resurse:
 scăunele.

Moderatorul propune participanţilor să urmărească secvenţa video.
 Ce gînduri v-a provocat vizionarea acestui film?

 Care este esenţa/morala lui?
Activitatea X “Paharul cu apă sau marea”
10 minute
 Povestire;
 Lucru în grup;
 Discuţii.
Resurse:
 Povestirea “Paharul de apă sau mare”
Un om care se simtea vesnic împovarat de greutatile vietii i se plânse unui maestru

spiritual vestit.
”Nu mai pot! Viata mi-e un chin!”
Maestrul lua o mâna de cenusa si o lasa sa cada într-un pahar plin cu apa curata, buna
de baut, pe care-l avea pe masa, spunând:
”Acestea sunt suferintele tale.”
Toata apa se tulbura si se murdari. Maestrul arunca apa, lua o alta mâna de cenusa la
fel cu cea dinainte, i-o arata omului nostru, se apropie apoi de fereastra si o arunca în
mare.
Cenusa se împrastie într-o clipa, iar marea ramase la fel ca înainte.
-“Vezi?,” îl lamuri înteleptul. “În fiecare zi trebuie sa alegi între a fi un pahar de apa
sau marea.”
 Sepoate de folosit şi alte istorioare.
- Cît de cunoscută vă este situaţia?
- Cum vă comportaţi dvs. în asemenea situaţii?
Activitatea XI Discuţie de încheiere
20 minute
 evaluarea cunostintelor acumulate
 Lucru în grup;
 Braistorming.
Resurse:
 scăunele

Moderatorul propune să alcătuiască nişte reguli după care s-ar conduce în viaţă.
Se propune participanţilor să-şi expună variantele sale, apoi conducătorul
întocmeşte regulile:
 Fii increzut in sine, totul se poate rezolva daca te vei stradui

 Fii curajos. Cine e fricos- pierde, curajul- cistiga.
 Ocoleste oamenii rai.
 Invata-te sa privesti faptele tale sub alt aspect- asa cum doresti tu sa le
realizezi, cum vor sa te vada pe tine parintii
 Fii istet si vei obtine ceea ce vaei dori.
 Respectate, iubestete asa cum esti si in orice zi aspira la ceva mai mult.
 Depune efort in obtinerea succesului, cauta noi solutii in rezolvarea
problemelor.
 Se pot face reguli pregătite pe pliante.
- Puteţi să folosiţi zi de zi recomandările făcute?
Bibliografie:
1. Băban, A. Stres şi personalitate. Cluj-Napoca, Ed. Dacia, 1998, 237 p.;
2. Floru, R. Stresul psihic. Bucureşti, Ed. Enciclopedică, 1978.;
3. Jefrey D.Smith, Cum să-ţi transformi ţelurile şi visele în realitate, Ed. Curtea
Veche, Bucureşti, 2008.
4. Olinescu, R. Despre emoţii şi stres. Bucureşti, Ed. 100+1 Grammar, 2004, 304 p.;

Program Arderea Profesionala Sresul

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Program Arderea Profesionala Sresul

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălţi

Facultatea de Ştiinţe ale Educaţiei, Psihologie şi Arte

Program de evitare a stresului ca cauză

1. Iamandescu, I. Stresul psihic din perspectivă psihologică şi somatică. Bucureşti,

Scopul programului de a învăţa cum să eliberăm de stresul acumulat pentru a evita

 Vor putea schimba atitudinile din trecute faţă de propria persoană;

Descrierea succintă a activităţii:

Sugestii pentru formatori:

- Sală de lucru cu mobilă ajustată la grupul de lucru;

Activitatea Titlul activităţii Timp

Activitatea 1 Stabilirea regulilor 10 minute

Activitatea 2 Cunoaşterea 15 minute

Activitatea 3 Motivele personale 25 minute

Activitatea 4 Stresul ocupaţional 60 minute

Activitatea 5 „Puşculiţa faptelor bune” 20 minute

Activitatea 6 „Despre curajul de a risca o încercare” 20 minute

Activitatea 7 “Autoportretul” 35 minute

Activitatea 8 “Banca personală de conturi” 20 minute

Activitatea 9 “Viaţa e o luptă” 15 minute

Activitatea 10 Ce am învăţat în grup 20 minute

Timp total, sesiunea 1 240 minute

Activitatea 1 „Balonaşe de săpun” 20 minute

Activitatea 2 Paşi către succes 25 minute

Activitatea 3 Prevenirea şi evitarea strsului ca sursă de ardere 45 minute

Activitatea 4 „Bulgări de zăpadă” 20 minute

Activitatea 6 Schimbarea stării de spirit 25 minute

Activitatea 7 „Barca goală” 15 minute

Activitatea 8 „Ce este dragostea?” 20 minute

Activitatea 9 „Niciodată să nu pierzi speranţa” 20 minute

Activitatea 10 „Paharul cu apă sau marea” 10 minute

Activitatea 11 Discuţie de încheiere 20 minute

Timp total, sesiunea 2 240 minute

Timp total 8 ore

Activitatea I Stabilirea regulilor grupului

Conducătorul: “Fiecare grupă dorind să coopereze întotdeauna stabileşte un şir

1.să fim punctual

2.să fim sinceri

3.să ne exprimam părerea proprie

4.să fim confidenţiali

5.fiecare participant să se include în activităţile date

6. să ne ascultăm reciproc, fără a întrerupe.

Conducătorul propune întrebarile: “Care reguli le puteţi accepta îndată?”,

• Favorizarea cunoaşterii reciproce a participanţilor;

 spaţiu pregătit cu măsuţe.

- Cum v-aţi simţit în timpul activităţii?

- Cît de greu a fost să găsiţi posesorul numelui?

Activitatea III Motivele personale

 hîrtie în pătrăţele pentru fiecare participant ( 21* 29 cm), creioane, vopsele,

• măsuţe cu scăunele aşezate în semicerc.

- motivul aflării tale aici;

Sugestii pentru formatori / dificultăţi anticipate:

 Animatorul poate schimba întrebările, în funcţie de dinamica grupului.

- Ce dificultăţi aţi întîlnit?

- Ce concluzii aţi făcut?

Activitatea IV Stresul ocupaţional

• Înţelegerea noţiunilor de „stres ocupaţional”, „sindromul burnout”;

 Informaţia despre sindromul arderii profesionale.

 spaţiu pregătit cu măsuţe.

Moderatorul prezintă înformaţia despre arderea profesională.

Chiar si locurile de munca cele mai bune au termene-limita, evaluari periodice si

Multe din aspectele vietii companiei, schimbarile la varf, restructurarile sau

S-au facut studii care au aratat de exemplu ca accidentele de munca tind sa

Stresul prelungit la locul de munca poate sa afecteze pe termen lung, in primul