ALIMENTAREA PASIVA CAnd starea generala a bolnavilor nu le permite sa se alimenteze singuri, trebuie ‘38 fie ajutati. —vor fi hrAniti bolnavii imobilizati, paralizati, epuizati adinamici, in stare grava sau cei cu usoare tulburari de deglutitie materiale: —tava, farfurii, pahar cu apa sau cana cu cioc, servet de panza, cana de supa, tacamuri | asistenta: _|-imbraca halatul de protectie |—asazé parul sub boneta spala pe maini ent: in pozitie semiseznd cu ajutorul rezematoarelor de | decubit dorsal cu capul usor ridicat si aplecat inainte | a deglutitia |=i se protejeaza lenjeria cu un prosop curat =e protejeaza cu un prosop in jurul gatului = se adapteaz masula la pat si i se a5az4 mana, neat s8 vada ce i se introduce in gura fa Servirea ~asistenta se asaza in dreapta pacientului si i rdi mesei cu perma = veriticé temperatura alimentelor (pacient simt temperatura si nici gustul alimentelor) = il serveste supa cu lingura sau din cana cy gi, alimentele solide ; = Supravegheazé debitul lichidului pentru a evita incs, peste puterile de deglutijie ale pacientului ~este sters la gurdi, i se aranjeaza patul = Se indeparteazd eventualele resturi alimentare care, - sub bolnay, pot contribui la formarea escarelor ~ schimba lenjeria daca s-a murdarit ~acoperd pacientul si aeriseste salonul ~ strange vesela si o transporté la oficiu in stare gr, DE STIUT: Se incurajeaza pacientul in timpul alimentatiei, asigurandu-| de contributia alimentelor in procesul vindecdrii ~ se oferd pacientului cantititinu prea mari - deoa- rece, neputdnd sé le inghité, ar putea sa le aspire MDE EVITAT: = _semvirea alime prea fierbinti sau p = atingerea alin: care au fost in « Pacientului PRINCIPII DE ALIMENTARE A PACIENTILOR INAPETENTI — Observarea apetitului urmareste descoperirea si comb inapetentei sau anorexiei boinavului apetitul poate fi un indiciu in stabilirea diagnosticu'. afeotiuni; astfel, bolnavii cu: '| cancer gastric refuza carnea de vacd A ~ in hepatita epidemica faza preicterica, refuza or25" ifagia poate indica un diabet zaharat itul preferential in cazul unor caren ale 0709" este total sau rept! io le din regim in cor”~ 80 Inloculese in funcjie de preferinjele boinavulul in cadrul limitelor permise de prescriptia medical Servirea mesei se va face intr-un cadru cat mai estetic ~ 86 servese alimentele in porti mici ~ cantitatile mari pro- voaca numai la simpla vedere senzajia de plenitudine ~mesele vor fi servite la intervale mici (2-3 ore) ~ pentru eliminarea senzatiei de greafa, lichidele se servesc Feci, acidifiate cu \amaie, intr-o variajie cat mai mare =nu se administreaza alimente hiperzaharate — provoacd senzafia de plenitudine si favorizeaza diareea = laptele in cantitate mai mare de 1 | provoaca diaree, greata ~albuminele supradozate (branz4) provoaca meteorism si accentueaza inapetenja =a bolnavii complet inapetenti, senzajia de sete va fi exploatata si li se vor oferi elemente nutritive sub forma | lichid; laptele, sucurile de fructe vor fi imbogatite cu praf de lapte, cacao, galbenus, preparate de zahar, zeama de lamaie sau portocale =bulionul de legume va fi imbogafit cu unt, branza, faina, galbenus de ou, cacao | in aceste amestecuri se vor introduce si preparate de vitamine, dacé ele nu disperseaza usor si nu modifica gustul sau mirosul alimentelor | — Se asigura necesitatile calorice de 2500-3000 cal./24h prin administrare de preparate lichide hipercalorice —la revenirea apetitului se administreazé alimentatie solida, | repartizaté in 4-5 mese —asistenta trebuie s4 noteze exact cantitatea de alimente consumata si sd calculeze valoarea calorica pentru a se | putea orienta in cea ce priveste acoperirea necesitatilor ziinice ale bolnavului | —va urmari ca bolnavul sé consume numai alimentele conform prescriptillor medicale 5 ALIMENTAREA ARTIFICIALA Definitie Tnseamna introducerea alimentelor in organismu! pacientul | prin mijloace artificiale. Se realizeaza prin urmatoarele = sonda gastric& sau intestinala | a ; is cientilor inconstienti te an Rarer digestive tubul digestiv si glandele anexe ‘sau ale cardieiALIMENTAREA PRIN SONDA GASTRICA Pregatire © materiale = de protectie ~ alez, prosoape — sterile ~sonda Einhorn sau Faucher ~ seringi de 5-10 cm — pens hemostatic =nesterile =pallnie ~ tijd renala — bulion alimentar — s& nu prezinte grunji ~ sé fie la temperatura corpului = sa aiba valoare caloric * pacient =psihic = vezi sondajul gastric — fizie Introducerea | - vezi sondajul gastric sondei Alimentarea | ~ in caz de stazd gastrica, se a Propriu-zisa | spalatura gastric 7,80 atasaza palnia la capatul sondei si se toarna | allmentar 200-400 mi pana la 500 mi, incdlzit la temoe corpul ~ se introduc apoi 200-300 mi pentru a goli sonda ~ se inchide sonda ispira continutul si se efect apa si 0 cantitate mica ve prin pensare pentru a evita sous: allmentelor in faringe de unde ar putea fi aspirate, deter Pneumonia de aspirafie - complicatie grava ~ Se extrage sonda cu atentie ee ee DE STIUT: 7 [a pacientiiinconstienti cu tulburari de deglutije sau care trebule alien" ‘mult timp pe aceasta cale, sonda se introduce endonasal i 5 Sondele de polietilon se menfin mai mult de 4-6 zile, cole de cauciue "2 2-3 zile find traumatizante (produc escare ale mucoaseclor) ao = fafia zilnica se administreaza in 4-6 doze foarte incet, do preferintA c¥ ° de perfuzat utilizénd vase izoterme oe‘Alimentarea 1 esom Soonarniderea si fixarea operatorie a stomacului la piele in scopul alimentarii_ printr-o sond& in cazul in care calea esofagiana este intrerupta 5in.cazul stricturlor esofagione, dupa arsuri sau intoxicafi cu substante caustice, cand alimentatia artficiald ia un caracter de durata si nu se poate utiiza sonda gastricd, alimentele vor fi introduse in organism prin gastrostoma sin stoma, este fixata o sonda de cauciue prin intermedi! céreia alimentele sunt introduse cu ajutorul unei seringi sau prin painie| 7_Tespectandu-se aceleasi principi, se introduc si aceleasi am: tecurl alimentare ca in cazul alimentajiei prin sonda gastrica = alimentele vor fi introduse in doze fracjionate la intervale obi nuite, dupa orarul de alimentatie al pacientilor, incalzite la tern peratura corpului = cantitatea introdusa o data nu va depasi 500 mi = dupa introducerea alimentelor sonda se inchide pentru a impiedica refularea acestora = tegumentele din jurul stomei se pot irita sub actiunea sucului gastric care se prelinge adesea pe langa sonda, provocand uneori leziuni apreciabile = de aceea, regiunea din jurul fistulei se va pAstra uscata, acoperitd cu un unguent protector si antimicrobian, pansata steril cu pansament absorbant Alimentarea prin clisma — S@ poate asigura hidratarea si alimentarea pe © perioada sourta de timp = deoarece in rect nu sunt fermenti pentru digestie, iar mucoasa absoarbe numai solutiiizotonice, substantele proteice sunt cli. minate sau supuse unui proces de Putrefactie alimentarea se face prin clisme picdturd cu picdtura cu solutie Ringer, glucoz4 47%. cu rol hidratant ~ vezi pregatirea si efectuarea clismei = In locul irigatorului se foloseste un termos Alimentarea Parenterala = se face cu substanje care: = aul valoare calorica ridicaté = pot fi utiizate direct de esuturi ~ nu au proprietati antigenice =nu au acfiune iritanta sau necrozanta asupra jesuturilor =e cale i.v. pot fi introduse solutiiizo- sau hipertone (glucoza 10 20-33-40%, fructoza 20%, solujie dextran, hidrolizate proteice) = planul de alimentare se face dupa calcularea necesarului de calori/24 h si a ratiei de lichide in care pot fi dizolvate principle Nutritive =nevoia de lichide este completata cu ser fiziologic sau sol. glu- cozate si proteice ~alimentares parenteral se face ca si hidratarea (vezi cap. Hidratarea si mineralizarea organismului) = titmul de administrare diferd dupa natura si concentrajia pre- Paratului, starea pacientului, de la 50-500 mi/hHidratarea si mineralizarea org! medie) decat: .3 minute fara O,, 3, recanismele vitale nu de ane da prin » Organismul uman nu poate trai (in apa, 3 sAptamani fara hrana* (Burghele). ,Toate mere Jel: acela de a menfine unitatea mediului interior Ft independenta si personalitate biologic" (Cl Bernard). ituturor substantelor chimice, o tunel functionari a organismului ‘ezultati din metabolism! i = este lichidul solvent anorganice, necesare = dilueaza toti produsii destinati eliminarii : seer gaseste in organism in doua star Hbers-circulan structurala (intra in con: ituti moleculelor) ="apa liber reprezinta 70% din greutatea organismului ; repartizeaza astl on 2750% in interiorul celulelor (lichid intracelular) — 45% in spafille lacunare (lichid interstitial) — 5% circula in vase (lichid plasmatic) — prin compozitia si functia apropiata lichidele interstitial si - matic, sunt numite lichide extracelulare — apa mentine in solutie o serie de séruri minerale — mediul intern al organismului este 0 solujie apoasa a: minerale, formand partea fundamentala a plasmei sanguir: limfei sia lichidului interstal — sarurile minerale menfin presiunea osmotica a lichic: organism, consttuind una din activitale fundamentale ale = vitatii celulare —nevoia de apa a adultului este de: 2000-2500 ml/24 h = Ia copil nevoia de apa este mai mare, in raport cu greu' corporal, el necesitand: = 180 ml apa/kg corp in primele 6 luni = 150 ml apa/kg corp intre 6 si 9 luni — 120 ml apa/kg corp intre 9 si 12 luni be 10m ap com posta 12 lun = necesarul de apa se acopera prin aportul alimentar te = forma de lichide, fie sub forma de apa coninuta in alime" ‘liminarea apei din organi organism se face pe mai ai, a = 1000-1500 mi se-almina prin uring. fe = 500-1000 mi se elimina prin transpiratie = 350-500 mi se elimina sub forma de vapori prin plair*” 7 100,200 mi se elimina prin intestin (In scaun) in mod normal, este un echiliru inte lichidele introoss* arderile fiziologice ogice se produce dezechilibrul ce duce 2in functie de cauza si mecanismul prin care se instaleaza, pot | interesa sector intraceluar, extracelular sau ambele — pe baza modificarilor din lichidul extracelular se deosebesc mai multe sindroame de deshidratare: ~deshidratare izotona — cand aportul insuticient sau pier- derile intereseaza in aceeasi proportie apa si electroliti (varsaituri, diaree, aspiratie gastrica sau intestinalA, fistula gastrica, paracentezele repetate, hemoragii masive: se pot pierde 2-3 | sau chiar 5-10 1/24 h ~ deshidratare hipertona — cand se elimina apa in proportie mai mare (prin polipnee intre 1 si 1,5 /24 h, transpiratie exagerata 2-3-5 1/24 h) -deshidratare hipotona - cand se elimina srurile in proportie mai mare (in poliuriile patologice sau cele provocate prin diuretice) = analiza pe care Cl. Bernard a continuat-o asupra mediului intem i-a artat rolul sau de transportor in dublu sens: —prin ,,difuziune“ a principiilor nutritive la suprafata celulelor si invers -excretor prin emonctorii, rinichi, plamani, piele, dupa ce produsele de excretie celulara au fost deversate in sange in urma observatilor si experientelor intreprinse asupra glice- miei, ureei si a altor constituenti umorali, el formuleaza legea ge- nerala a ,unitatii* sau ,stabilitatii mediului intern Toate mecanismele vitale nu au alt scop decat mentinerea sstabilitétii mediulul intern. Respiratia, circulatia, depuratia excre- ‘menfiala nu exist prin ele insele, ci pentru regiarea mediulul intern, pentru constanja personalitafii biologice’ — acest vast echilibru interior este denumit de Walter Cannon homeostaza si lamureste mecanismele de coordonare si control, astfel incat teoria constanfei mediului intern este cu- noscutd astazi ca teoria homeostazel lui Cannon — prin homeostazie, se ‘injelege totalitatea constantelor bio- chimice sau biofizice ale mediului intern. Limitele homeostazie! sunt reprezentate de cifrele maxime si minime intre care clinica si laboratorul incadreaz’ normalul pentru fiecare din aceste = sistemul de coordonare si control al hom ee vegan uererte eostaziei este neuro-orice $1 MINERAL STABILIREA NECESITATILOR soil i = investigatii de ~ Diferenta dintre cifra wae vvacelular&. retota fc hi arma itl 6 68 extracelulars care la, de 70 kg este de 141. eantl i - ti deficitul global al ionului respectiv. — Stra su er ever fl Socicet °° administrears egale ‘solutiizotonice de saruri ‘minerale. : % eae aaqrismuli se stables prin Insumare omnia pel Go corecare a dazecnibelot Srier Ore: "® Sha de inretinere = piederie de Fchide/26 P Taha de corectare = se face pe baza analizelor de laborator si, medicului. —-Novola be ap8 a copluul deshidratat se face dupa suprafala corporal ‘de tabele speciale, iar a sugarului, dupa greutatea corporala 100/180 mi \(valori obtinute din totalizarea pierderilor normale ale copilului): "= 25-30 mi perspiratie — 50-100 mi transpiratie = 10:20 mi cu ‘urind/kg corp/24 h, precum si a pierderilor in plu = hipovolemie deshidratare >-8° datoreste pierderior al Sau miscarii fluidului (sp: zone ale organismului (ascimerventiilo | ~ Cina ne pe ene gi eliminarea | a ea a ie ge Aguroasd rembranelor mucoase prin oe rien Nlaliald cu atentie pentru evitarea atingerii = eee zonele de presiune de pozitie si le maseaz& = asigura aportul lichidian 2500 m\/zi din care 1500 mi per os \ Bxeesul volumului de lichid: ‘merge In sectorul extracelular, dand nastere la edeme - $e ccresterii Na sia cantitatii de apa prin retentie si/sau ingestis excesiva, scaderii excretiei renale de Na si apa, scdderi mobilizarii de lichide Ir interiorul spatiulul intravasculat = cresterea acuta in greutate —edem periferic —pleoape edematiate = cresterea presiunii venoase centrale = hipertensiune arteriala, puls puternic = dispnee, raluri crepitante = turgescenfa jugularelor = scaderea hemoglobinei si a hematocritului = sctiderea densitafii urinare = educa pacientiicronici, privind aparitia acestor semne = educa pacientul si familia privind importanta aportului scazut de lichide si Na ‘ |= masoara zilnic ingestia si eliminarea = cAntareste zilnic pacientul '— observa edemul periferic = frecvent respiratia { ‘semnele si simptomele de edem pulmonar ‘cantitatea de lichide pentru fiecare tura educa pacientul privind efectul diureticelor asupra Peril care sunt lichidele si allmentele cu contin a ia de preparare a alimentelor echilibruluiile asistentei: Beer had sigurani pacientul find agi 5. =reounoaste modificarile de comporiament ~acorda suport psihologic =acorda suport moral familiei = Mmonitorizeazai soluile intravenoase si rata de flux a Hiper- natremia Hipo: Potasemia Hiper- 88g, manifestari: ~excesul de Na: peste 150 mEq/l = agitatie ce poate progresa spre convulsii membrane, mucoase uscate ~ sete, hiperemia fefei = tahicardie, hipertensiune arteriala intervenjiile asistentei: ~ reduce ingestia de Na ~ administreaza solutii cu continut scazut de Na ~ administreaza diuretice = steeaz’ un mediu de siguranta eeeeeeetaieeetes 2 08 ~hivelul redus de K sub 3 mEq/| 7 Slabiciune, scaderea peristalsmului pana la ileus ~ scéderea pottei de mancare = stampe musculare la extremitaji = greturi fatigablitate interventile asistentei; = administreaza intravenos K cu mare prudenta = Monitorizeazé aritmiile cardiace ~asigura mediul de siguranta = Monitorizeaza sunetele intestinale TmAsoard cu atentie ingestia si excretia 7 edued pacientul sa evite alimentele bogate in k (banane s Nao, varzé de Bruxelles, potasemia » Citrice, piersici, caise) manitestari: ~ exces de potasiu peste 5,5 mEq/l ~ greaja, crampe abdominale ~diaree ( eractivitate intestinala) ~ Parestezii, slabiciune, iritabilitate ~aritmii cardiace severe ~ schimbarea_ Personalitatii intervenjiile asistentei: afd Gecuninistteaza pertuzt de glucoz’ i ingulina sau bic (Sead nivelul de K prin usuratea patnnae ns esa! - monionzears aritmiile cardiace ™ediul de securitateTIPURI DE FLUIDE ‘eizotonice _ ~ aceeasi concentrate cu lichidul organismului (plasma) $ hipertonice ~ concentratie mai mare decat lichidul organismului Shipotonice —concentralie mai sczuta decat lichidul organismului SOLUTII UTILIZATE PENTRU REHIDRATARE $I REMINERALIZARE Solute Solujie apoasa de 9% NaCl, denumita si ser fiziologic | izotonicd de NaCl Solutie ‘Solujie NaCI 10-20% aa jipertona de NaCl Bicarbonat | Solutie apoasa izotonica de 1,4% eee | de sodiu Lactat de Solutie izotonica 1,9% wl sodiu Glucozi Solufie zotonic’ 5% rs Solutie hipertonica 10, 20, 33, 40% Solutie K 2% in solutie de glucoza izotonica de KCL Solutie Solutie de electroliti: KCI — 0,3 g; CaCl, 0,5 g; NaCl 8,5 g; apa la zanget Pee Solutie KCI 2,8 g, NaCl 4 g, solutie lactat de Na 20% — 29 g, apa la Darow 4000 ml Solujie Krebs | NaCl 7 9, KC10,28 g, fosfat acid de K 1,16 g, CaC! 0,27 g, sulfat de magneziu 2,40 g Solutie NaCl 0,58 g, KCI 0,89 g, fosfat de K bibazic 0,25 g, solujie lactat Buttler de Na 20%, 11,2.g; glucozé 24 g apa la 1000 mi iu Solutie Locke | NaCl 9 g, KCI 0,075 g, CaCl, 0,10 g, bicarbonat Na 0.10 g, | glucoza 1 g, apa la 1000 ml Solutie ‘Aceeasi compozifie ca la solulia Ringer + lactat de Na 3,1 g la Hartmann, 1000 ml ee nmee e _ SolujieTham | Baza aminata ce se combina cu bioxidul de carbon formand |__| bicarbonat (se foloseste in combaterea acidozei metabolice) ie Solufie alcalind, folositd in combaterea acidozei metabolice | Fischer ees Th Solujie de NaCl sau glucoza; sunt polimeri ai glucozei, cu greutati moleculare diferite x pmacrodexCAILE DE HIDRATARE A ORGANISMULU! - jologicé de administrare a lichidelor ~Gpetangeaed rolex tundia normal a tubului diges, glandelor anexe, functie necesara absorbtiel lichidelor = se renuna la aceasta cale in caz de: varsdturi, st... piloricd si esofagiand, negativism total din partea pacient, —administrarea lichidelor se face prin sond& duodenala ~lichidele se administreazé picatur cu pic&tura intr-un r-~ 60-100/minut = Se menfine temperatura lichidului in timpul administrér a. = Se face prin clism&, pic&turd cu picdturé, sau c Katzenstein (vezi alimentatia artificial prin clisme) —se face prin perfuzii ~ resorbjia este lent | poate determina accidente: necroza fesuturilor oxin agularea fesuturilor (cand tem, moane, complica septcg: Pree Presiune, cos Inalta), flegExecutie Perfuzor (ambalat de unica intrebuintare) | ~seringi $i ace de unica folosint ambalajului, valabilitatea sterilz acelor) = solutille de perfuzat snpompa de perfuzie automat ~ cu reglare programatd a volumului si ratei de flux ~fobinete cu doua sau mai multe cai ~ branulé (cateter iv) = fluturas (butterflys) © pacient: =psihic =fizic Na (Se verificd integritatea rll, lungimea si diametrul a la punctia venoasa = tehnica de intretinere a iiniei intravenoase este o tehnica aseptic (Fig. 18) ~asistenta imbracé manusi pentru evitarea contamina cu san- Ge (dupa spalarea mainilor cu atentie) = pregateste solujia de perfuzat —Monteaza aparatul de perfuzat si las lichidul 8& circule prin tuburi_ /* (evitand contaminarea sistemului) pentru. in- departarea aerului = alege vena (intai, locurile distale si apoi cele proximale) = aplicd garoul = curaté locul cu alcool de la centru in afara = introduce acul, bra- nula in vena = scoate garoul si ata- az tuburile, deschide Prestubul, fixeazé rata de flux 60 picaturi/minut = menfine locul de per- fuzie, acoperd cu pan- sament steril Fig. 18 - Aparate de pertuzie = schimba 1-1. Pompa de pertuzia; 2. Periuzor ~ injector face Bern standard 3, Exrarop? - olor dope dan (cand ies: fixeaza pentru perfuzia sub gravitajie, cu clem: ae a Catetere) la 24 h si pentru intreruperea scurtétractionarea tluxu! inspecteaz@ zona (e- —_pertuziei (sursd: Catalogul de produse raun, Melsungen). ventuala inflamatie) Fa, B. Braun, Melsunge~schimba punga cu solufie sau flaconul, inainte de gojir, pleta a precedentei = se poate folosi o rata redusa pentru a fine vena deschj., ulterioara a pacientului —la sfarsitul perfuziei se exercita o presiune asupra ven; tampon si se retrage acul in directia axului vasului se asaza pacientul comod, i se dau lichide caldute (dacs permis) Reorganizare Notare in foaia de observatie Accidente — hiperhidratarea (la cardiaci poate determina edem pulme, acut) — se reduce ritmul sau se intrerupe perfuzia, se adm; treaza tonicardiace —embolia gazoasa — prin patrunderea aerului in curentu culator (atentie la utilizarea perfuziilor sub presiune, cane foloseste para de cauciuc) — revarsarea lichidului in tesuturile perivenoase poate da 2 tere la flebite, necroze —coagularea sangelui pe ac sau canula — se previne pri ea lichidului cu solutie de heparina @ DE EVITAT: trebuie etichetate} | — folosirea apara'! Beg doz9 susfinere a bratulu ar putea creste tatea compresie! sau nervilor CC