ASOCIATIA CRESCATORILOR DE ALBINE DIN REPUBLICA SOCIALISTA ROMANIA MASURI SANITARE VETERINARE IN STUPINE Dr. MARIN MIRCEA REDACTIA PUBLICATIILOR APICOLE BUCURESTI 1927Apicultura noastré si a multor {ari europene este confruntati cu fenomene patologice noi. Pe fondul natural agresat de substante poluante (pesticide, noxa industriala si rutier&, radioactivitate, nox4 din comple- xele zootehnice etc.), viata coloniilor de albine are mult de suferit. tn plus, ca un factor agravant se raspindeste, incepind cu vara anului 1986, infectia a sase maladii virotice si una rickettsiena. in fata acestei situatii se impun in continuare urmatoarele masuri: A. Tratamentul sustinut al maladiilor clasice ale albinelor precum loca europeand, loca americana, ascosferoza (puietul varos), nosemoza, varrooza. B. Combaterea infectiilor supraaddugate virozelor constituite din agresia unor bacterii, spiroplasme, rickettsii, micete si protozoare con- ditionat patogene. C. Dezinfectii curente si de necesitate. D. Igienizarea stupinelor. E. Alte actiuni cu caracter permanent, A. TRATAMENTUL BOLILOR CLASICE ALE ALBINELOR 1. Loca europeand Se trateazi cu una din urmatoarele substante : Oxttetraciclind (teramicina). Doza este de 0,5—0,75 g la litru de sirop, cite 250—500 ml, in functie de puterea familiei de albine si gra- vitatea bolii, 4—5 administrari la interval de 4—5 zile. Locamicin (Oxitetraciclina) 2,5 g la 1000 g zahar pudra. Se fac pudrari printre rame, peste albine, cu cite 80—100 g. Trata- mentul se repeta de 3 ori la interval de 3 ile si inc& de 2 ori la interval de 5—7 aile. Concomitent cu primele 3 tratamente se pot face si 3 administrari de sirop preparat din 1 kg locamicin la 1 litru apa, cite 250 ml. Streptomicind 0.5 g la litru de sirop. Se administreaz& cite 100 ml sirop pentru o rama ocupata de albine. Tratamentul se repeta la inter- val de 5—7 zile, pina la disparitia semnelor clinice. 2. Loca americana Se trateazi cu una din urmatoarele substante : oxitetraciclina, locamicin, sulfatiazol, negamicin, eritromicina.Tratamentele cu oxitetraciclina si locamicin au fost explicate pen- tru loca europeana. Sulfatiazol, solutie 20%. Se utilizeazi 1 g substanfa activa la litru de sirop (5 ml). Cite 250—500 ml pentru o familie, de 3—5 ori la interval de 7 zile. Negamicin. Se utilizeazd cite 0,4 g la litru de sirop, cite 250 ml pentru o familie de albine, de 2 ori la interval de 3 zile, apoi inca de 3 ori la interval de 7 zile. Eritromicint, Se folosesc 0,3 g la litru de sirop, cite 250—400 ml pentru o familie de albine, de 2 ori la interval de 3 zile, apoi inca de 3 ori la interval de 7 zile. In caz de paratifozd sau septicemie se foloseste tratamentul cu oxitetraciclina Ca masuri generale, inaintea primului tratament se scot fagurii grav afectati si se duc intr-o incdpere unde nu au acces albinele, ur- mind a fi cit mai repede topiti iar ramele curatate si dezinfectate. Dupa tratament si disparitia semnelor de boala, familiile de albine se transvazeazA in stupi dezinfectati. Stupii unde au stat familiile bol- nave se dezinfecteaza. Familiile de albine bolnave si slabe se unificd intre ele si apoi se trateazd, Familiile foarte slabe se distrug, albinele se ard, fagurii se to- pese si utilajele apicole se dezinfecteaza. La aparitia bolii se trateazi toate familiile de albine din stupina, ele fiind considerate contaminate. by. 3. Ascosferoza (puietul varos) Micocidin Pulbere alba, usor galbuie, ambalaté in flacoane de masa plastica a 1 kg. In functie de marimea familiilor de albine si intensitatea infectiei se administreaz’ cite 80—150 g preparat, prin imprdstiere cu mina prin- tre rame, peste albine. Tratamentul se repeta de 3—5 ori. Primele doua tratamente se fac la interval de 3—4 zile, ultimele la 7 zile. La controlul ce se face inainte de primul tratament, fagurii cu mari zone de larve bolnave vor fi scogi si topiti. Larvele moarte din fagurii mai putin afectati se scot iar celulele respective se pudreazi abundent cu micocidin. Larvele moarte de pe fundul stupului gi cele din fata urdi- nigului se ard. Cind infectia micoticé este grava, micocidinul se poate ad- ministra si sub forma de sirop (1 kg micocidin la 1 litru de apa), cite 250 ml, de 3 ori, concomitent cu primele 3 administraéri de micocidin pulbere. in cazul cind concomitent cu ascosferoza apar si semne de loca, se adauga 2,5 g teramicina la 1 kg micocidin ; se amestecd bine si se fac tra- tamentele conform indicatiilor pentru ascosferoza. 4, Nosemoza Protofil — forma medicamentoasd lichida in flacoane a 1 kg. Prin substantele extrase din plante, vitaminele si microelementele ce le contine, impiedicd in mare masura realizarea ciclului evolutiv alenzi ca digestiva a albinelor si larvelor. Se administreazi in sirop, 17 ml la litru si in pasté 34 ml la kilo- gram. Cantitatea de Protofil ce se administreazi intr-un anotimp unei familii de albine variaz intre 50 si 80 ml, in functie de marimea si sta- rea acestora. Protofilul se administreazi familiilor de albine afectate de nose- moza, viroze, intoxicafii cronice, cit si celor slabite de intemperii. Nosemoza albinelor este 0 maladie care se dezvolta in prezenta fac- torilor favorizanti (hranA necorespunzatoare, lips& de polen in rezervele de hrana de iarn& si primavar&, prezenta in stupi a fagurilor vechi infec- tati, ierni grele si prim&veri umede si reci etc.). Efectul medicamentelor in combaterea nosemozei se realizeaz&i numai prin intretinerea albinelor in condifii optime de crestere, alimentatie si igiena. 5. Varrooza Warrooza este o acarioza a albinelor ce se combate anual pentru a realiza un parazitism foarte slab al familiilor de albine. in conditiile si cu mijloacele actuale, maladia nu poate fi eradicata nicdieri in lume, dar poate fi combatuta cu mult succes, aga cum s-a realizat in tara noastrd inca din anul 1975. Pentru aceasta este necesar s& se intervind in mod organizat cu preparate acaricide de inalta efica- citate. Pind anul acesta, in tara noastra s-au folosit cu mare eficienta medicamentele Sineacar si Arahnol. In prezent se folosese medicamen- tele Varachet si Arahnovir (medicament ce va aparea in viitorul apropiat). Varachet. Acest medicament are in compozitie substanta N- (dime- til-2, 4 feniliminometil) N-metilamina. Substanta activa actioneaz4 asupra parazitilor prin contact molecu- lar si prin inhalatie, reusind s& omoare parazitii liberi de pe corpul albi- nelor, intr-o perioad& variabila, de la citeva zeci de minute pind la 3—4 zile. Doza recomandata are efect atunci cind se iau masuri de etansei- zare a stupilor in timpul tratamentului. Cutia preparatului confine o sticlu{é cu 5 ml substanti activa, 60 benzi de hirtie cu donator de oxigen, pipeta picdtor si prospect. Modul de administrare (vezi si Revista Apicultura in Romania nr. 5 si 8/1987). Se indeparteaz& de la marginea stupului hranitorul sau o rama fara albine. La unul din capetele benzii de hirtie se infige un ac cu giama- lie. Cu ajutorul pipetei se ia din sticulta substan{a si se picura pe hirtie in urm&toarele doze : 2 picdturi pentru un corp de stup multietajat, 3 picdturi pentru un stup Dadant si 4 pic&turi pentru un stup orizontal. Cu o sursa de foc se aprinde banda fumigena la partea inferioara (arde- rea trebuie si se faci fra flacdra). Imediat se fixeazi banda de hirtie in peretele interior al stupului, in asa fel ca distanta dintre hirtie si: te sd ire de NNN I Cm. Se dstdza PoUursorur Sl Cdpacrr SPS iar urdinisul se inchide 15 minute. Alt& modalitate de administrare este prin urdinis, introducind banda de hirtie pe o bucata de plasé de sirma sau tabla pentru a evita aprin- derea stupului. Pentru familiile de albine ad&postite in pavilioane, administrarea se face numai prin urdinis, luind toate masurile de prevenire a incen- diului. Administrarea varachetului se face in tot sezonul activ, tratamen- tul de baz& fiind cel de toamna. Se fac 2 tratamente la interval de 7 zile primavara, cind albinele au inceput activitatea normald si tempera- tura mediului exterior este de peste +15°C, apoi cite un tratament lunar si 2 tratamente de toamna in septembrie sau octombrie, in functie de zona geografica. Ultimul tratament de toamna trebuie si se facd in absen{a puietu- lui cApacit. Acest puiet in numar mic si nefolositor pentru familiile de al- bine pastreazd sub capace paraziti Varroa jacobsoni, care odata cu eclo- zionarea albinelor ramin in stup, parte din ei reugind s& traiascé toaté iarna, reproducindu-se acolo cu prima generatie de albine din primavara. Pentru a evita aceasta situatie, inaintea ultimului tratament se vor veri- fica ramele de cuib si care au puiet se scot, se scutura de albine, iar puie- tul se distruge cu cutitul sau furculifa apicold, eliminindu-se in afara stupului intr-un vas, prin scuturare. Apoi ramele se introduc in stup si se procedeaza la fumigatia cu varachet. In cazul cind intensitatea parazitismului este foarte redus&, se pot face numai 3 tratamente de vara-toamna. Arahnovir. Medicament sub forma de pasta volatila. Avind la baz& derivati fenolici volatili si uleiuri eterice, actioneaza acarici septic. Distruge atit parazifii liberi de pe albine cit si pe cei aflafi sub capace, pe larve si nimfe. Medicamentul are si o puternicd actiune anti- septic in stup inhibind evolutia maladiilor virotice, bacteriene si mico- tice. Medicamentul se aplica deasupra ramelor, in coltul opus hranito- rului, pe o bucata de folie de material plastic (1010 cm), Se fac 3 tratamente, la interval de 10 zile. Primul tratament cu 35 g (2 linguri rase), al doilea tratament cu 17,5 g (1 lingura rasa), iar al treilea cu 35 g (2 linguri rase). Se recomanda efectuarea tratamentelor in perioada de toamna si primavara. In caz de necesitate (numar crescut de paraziti, maladii viro- tice) se pot aplica si vara, Tinind seama de faptul c& este vorba de combaterea unei parazi- toze, mentinerea in stare puternicd, productiva si reproductiva, a fami- liilor de albine se realizeazA nu numai prin tratamente ci si prin asigura- rea conditiilor optime de hranire si ingrijire a acestora. In permanent, in orice anotimp, familiile de albine au nevoie de cantitafi suficiente de miere de cea mai buna calitate si de polen.,BINELOR SI A INFECTIILOR SUPRAADAUGATE Pe plan mondial nu existi medicatie specificd (seruri, vaccinuri, chimioterapie) astfel ci trebuie instituite cu multa energie si exigenta masuri de combatere a florei patogene de asociatie, de marire a rezis- tentei organismului albinelor, de intretinere optima, exploatare ratio- nala, igiend, dezinfectie si de combatere a bolilor clasice bacteriene, mico- tice, protozoarice si parazitare, precum si de scoatere a albinelor de sub incidenta factorilor toxici poluanti ai mediului. Constituirea virozelor evolutive conduce la asocieri de germeni conditionat patogeni (bacterii, micete, rickettsii, spiroplasme) care com- plic& si agraveaz tabloul patologic si efectele daunatoare ale virozelor asupra albinelor. Pentru combaterea florei patogene de asociatie se reco- manda tratamentele cu oxitetracicliné (teramicind), antibioticul cu spec- trul cel mai larg ce actioneaz& asupra bacteriilor Gram pozitive si nega- tive, asupra virusurilor mari, rickettsiilor si spiroplasmelor. Oxitetraciclina se va administra familiilor de albine bolmave ce pre- zinta simptome de boli virotice (larve si nimfe care mor diseminat in faguri, albine ce nu pot ecloziona, faguri cu aspect pestrit al asezdrii puietului, albine malformate, albine normale morfologic dar putin via- bile, albine care paralizeazd si mor, albine ce nu se mai intorc in stup si este evidentaé diminuarea rapida a populatiei familiei de albine). Se face diagnostic diferential cu intoxicatiile. Oxitetraciclina se administreazi in sirop, in concentratie de 0,5 g Ja litru, cite 250—500 ml, in functie de puterea familiilor de albine bol- nave si starea lor clinica. Se vor face 2 tratamente la interval de 4 zile, apoi la 7 zile, pina la disparitia semnelor clinice de boala. La siropul cu oxitetraciclind se va adduga Protofil 17—20 ml la litru, Concomitent cu acest tratament se va administra Micocidin cite 100 g prin presarare printre rame peste albine. Fagurii vechi, fagurii cu larve si albine moarte neeclozionate se eli- mina din stup si se topesc. C. DEZINFECTIULE CURENTE $1 DE NECESITATE Dezinfectia este una din operatiunile importante din cadrul com- plexului de masuri pentru prevenirea si combaterea bolilor infectioase si parazitare la animale. Prin ea se urmareste distrugerea germenilor patogeni. In general dezinfectia cuprinde urmatoarele operatiuni succesive : — curatirea manuala a obiectelor de dezinfectat ; — aplicarea substan{elor dezinfectante ; — respectarea timpului de contact intre substanta dezinfectanta si obiectul supus dezinfectiei ; — indepartarea prin spalare si aerisire a substantei dezinfectante.Din punet de vedere al scopului urmarit, dezinfecia poten = 1) preventiva (profilacticd) 2) de necesitate (cind a aparut boala) In cadrul dezinfectiei de necesitate se disting : a) dezinfectia curenta, ce se execut& fn perioada de evolutie a bolii ; b) dezinfectia finala, dupa stingerea bolii. 1) Dezinfectia profilactic’ se aplicd in toate stupinele in scopul distrugerii agentilor patogeni. Trebuie de mentionat ca, in orice familie de albine, aparent sanatoasa clinic, exista germeni conditionat patogeni care in conditii nefavorabile de crestere a albinelor pot declansa boala. Dezinfectia profilactica se executa in fiecare an de doua ori, in mod obligatoriu, primavara si toamna. 2) Dezinfectia de necesitate se efectuteaza pentru combaterea unor boli infectioase din momentul inregistrarii primelor cazuri si pina la li- chiderea focarului. In cazul aparitiei bolilor infectioase ca: loca ameri- cana, loca europeand, nosemoza clinica, viroze, puiet varos si pietrificat se face dezinfectia dupa aplicarea tratamentelor medicamentoase, dispa- a semnelor clinice si transvazarea familiilor in stupi noi sau dezin- fectati. Orice fel de dezinfectie incepe dupa cum am ardtat mai sus, cu curatenia manual care consta in raderea cu peria, dalta, spaclul si cuti- tul, a cerii si propolisului de pe peretii stupului si accesoriile lui (fundul, podisorul si ramele), precum si a rosaturilor de faguri, cadavrelor de al- bine, dejectiilor si altor corpuri straine din interiorul stupului, insistin- du-se asupra colturilor si crapaturilor. Dupa curatire urmeaza dezinfectia propriu-zisa, pentru care se folo- seste unul din urmatoarele materiale dezinfectante : — soda caustict, in concentratie de 4%, (40 g/l de apa). Aceasta este un dezinfectant cu spectru larg, distrugind majoritatea bacteriilor, protozoarelor, virusurilor si parazitilor in formele lor de dezvoltare si de rezistenta (spori). Puterea dezinfectanté a sodei creste odaté cu tem- peratura solutiei, solutiile fierbinti (70—90°C) fiind cele mai active. Pen- tru a m&ri puterea de dezinfectie a solutiei se adauga sare de bucatarie in concentratie de 5%/. Manipularea sodei se face in mod obligatoriu cu m&nusi si cizme de cauciuc, cu haine de protectie. Pentru dezinfectia unui, stup se folosese 3—4 1 de solutie de soda caustica. — sodéi de rufe (calcinataé) sau carbonatul de sodiu, se foloseste in concentratie de 5%) (50 g Ja 1 litru de apa fierbinte). Pentru un stup se consuma circa 3—4 | solutie. — formolul comercial (formalina) care contine principiul activ — aldehida formicd in procent de 29% se foloseste in concentratie de 14% (140 ml formol comercial/1 litru apa), cantitatea ce se foloseste pentru un stup fiind de 4 litri solutie diluata. Formolul se foloseste prin imba- iere sau aspersare. — stipunul de rufe — solutie de 5% (50 g/l ap&) in apa fierbinte se poate folosi atit ca detergent cit si ca dezinfectant pentru obiectelebun virulicid. x — acidul acetic glacial comercial (cu concentratie de 96%) acid ace- tic) se foloseste sub forma de vapori neincalziti pentru dezinfectia fagu-, rilor goi de rezerva, (pentru combaterea sporilor de Nosema sia gaselni-| tei), acestia introducindu-se in corpuri de stup, dulapuri si camere etan- seizate. ‘ Acidul acetic se utilizeazi in cantitate de 2 cm*/litru volum. Pen- tru un corp de stup multietajat se folosese circa 80 em? acid acetic. Pentru un corp Dadant se folosese circa 120 cm, iar pentru un stup ori- , zontal se folosese circa 200 cm*. Ramele se tin in corpul etanseizat timp de minimum 7 zile ; apoi se spala si se aecrisese timp de minimum 48 de ore, dupa care se introduc in stupi. — sulful in batoane (nu pulbere) se foloseste sub forma de fumi- gatii pentru dezinfectia fagurilor goi de rezerva care sint introdusi in spa- tii ermetizate. Se utilizeaz& 50 g/m? spatiu pentru dezinfectie in nosemoza si pen- tru combaterea gaselnitei. Inainte de introducerea in stup se spala si se aerisesc. — apa oxigenati — solutie 3%, se foloseste in cazul virozelor. Fagurii goi pentru rezervd se dezinfecteaza prin umplerea celulelor cu solutie sau prin stropire si imbdiere. Apa oxigenaté se mai poate prepara din perogen, 6 comprimate la 1 litru de ap&, sau perhidrol, 1 parte la 9 parti apa. Pentru o mai mare stabilitate a apei oxigenate se adauga acid acetic glacial sau acid formic 1%) (10 ml Ja litru). — cloramina B — comprimate a 0,5 g. Se prepara solutie de 0,5— 1% (10—20 comprimate Ja litru de apa). Se foloseste la dezinfectia fagurilor goi de rezerva, a ramelor si a materialelor de protectie. Dupa 24 de ore de contact, materialele dezinfectate se spalé cu apa si se usuca prin aerisire. Atit apa oxigenata cit si cloramina-B pot fi utilizate la dezinfectia materialelor folosite pentru cresterea matcilor (leaturi, botci refolosibile, busoane, custi, gratii etc.). Atit apa oxigenata cit si solutia de cloramin&-B se prepara cu putin timp inainte de folosire. — varul nestins — oxidul de calciu — pulbere, se utilizeazA pen- tru dezinfectia oglinzii stupului si a vetrei de stupina, inainte ca acestea sd fie sApate. Doza de administrare este de 0,5—1 kg/m® suprafata de teren. Cum se dezinfecteaz& diferitele obiecte ale stupinei : — Stupii in care au fost gazduite familiile de albine se supun unei dezinfectii riguroase, conform indicatiilor de mai sus. — Utilajele mecanice : extractorul, presele, topitoarele se dezin- fecteaz& cu solutie fierbinte de soda de rufe 5% (50 g la litru de apa). Dupa dezinfectie se spala cu apa.ii MY ly tan ied Dv ch patties tah nha oe intr-o solutie de soda de rufe 5%/) timp de 30 de minute. Manusile se su- pun vaporilor de formol. — Fagurii proveniti de la stupii infectati, insA fara puiet mort (capacit sau necapacit) se dezinfecteazi in camere ermetizate, cu vapori de formol, acid acetic glacial, sau prin sulfurizare. Pentru formolizare in stupinele mari se foloseste formolizatorul — aparat simplu, ce se poate procura de la baza de aprovizionare cu pro- duse zooveterinare judeteana. Pentru stupinele mici, fagurii se dezinfecteazd in dulapuri sau cor- puri de stup prin evaporarea formolului fara surse de caldura. Timpul de formolizare este de minimum 7 zile. Fagurii cu puiet mort (c&pacit sau necApacit) se elimina si se to- pese, ramele goale de faguri urmind a fi curdtate si dezinfectate. — Miinile se vor dezinfecta prin spalare cu apa calda si s4pun. Materialele necesare dezinfectiei se procura de la farmaciile si dis- pensarele veterinare teritoriale, precum si de magazinele filialelor A.C.A. In contextul celor prezentate, dezinfectia trebuie s4 intre in prac- tica curenta a apiculturii, fara de care nu se pot lichida bolile contagioase ale albinelor. D. IGIENA FAMILIILOR DE ALBINE $I A STUPINELOR Igiena familiilor de albine si a stupinelor trebuie sa reprezinte o preocupare majora a celor care practica apicultura si se realizeazd prin i aplicarea tehnologiilor de crestere. Prin igiena si o corecta intreti- nere se asigura prevenirea bolilor si un potential biologic si economic ridicat al familiilor de albine. Familiile puternice, cu métci viguroase, prolifice, au o mai mare rezistenta fata de majoritatea bolilor. Foarte frecvent se intilnesc in stupine familii slabe, mai ales in sectoarele unde numarul familiilor de albine reprezinta criteriul de baza al aprecierii muncii apicultorului, familii slabe care cad foarte usor prada bolilor. Familiile de albine puternice isi asigura microclimatul optim nece- sar dezvolt&rii (aerisire,umiditate convenabila, temperaturé optima, can- titate suficienté de propolis pentru aseptizarea tuturor suprafetelor inte- rioare ale stupului). Aceste familii puternice elimina larvele si albinele bolnave la primele semne de boala si pot face repede curatirea stupului de fragmentele de ceara si alte particule ce pot constitui medii de dez- voltare pentru mucegaiuri, gaselnita si alti daunatori. O alta conditie a igienizrii familiilor de albine o reprezinta schim- barea anualé a cel putin 1/3 din faguri, iar la familiile bolnave de loc’, ascosferoza, nosemoza&, dupa tratamentul chimic si insdnatosire, se schimba toti fagurii vechi. Fagurii vechi din familiile ce au suferit de boli con- tagioase pastreaza miliarde de spori ai germenilor ce produc loca americana, ascosferoza sau nosemoza, asigurind astfel recidiva maladiilor si conta- minarea intregii stupine.=U Tare aienpe privind igiene a . thine aponets bricatelor si prefabricatelor alimentare pentru albine, aceasta fiind o obligatie a institutiilor producatoare. Igiena ustensilelor apicole si a materialelor de protectie a stuparului. Ustensilele si materialele de protectie ajung, dacA nu sint dezinfectate, la o mare incdrcdtura de germeni patogeni pentru albine, atunci cind in stupind existé boli contagioase. Daltile, furculitele, salopetele, prosoa- pele, batistele, materialul textil al mastilor trebuiesc cit mai des dezin- fectate cu solutie de cloramina-B, sau soda de rufe. Peria pentru albine este cel mai neigienic instrument, reprezentind un mijloc sigur de infectie si difuzare a bolilor in stupina. Vatra stupinei trebuie sa fie curat intretinuta, cadavrele de albine indepartate si arse, fara materiale apicole infectate si imprastiate prin locuri accesibile albinelor sanatoase. Fiecare stup pe vatra permanent trebuie sa posede o micii oglinda pentru observatii, de pe care se ridic& des cadavrele de albine, peste care se presara var. O grijé deosebita trebuie acordat& igienti pavilioanelor ai caror stupi, de regula, devin foeare de boala itinerante, reprezentind un mare pericol pentru stupinele unde poposesc. Este necesar s& se asigure igiena comportamentului unor apicul- tori care ascund prezenta bolilor contagioase sau invazia parazitaré din propriile stupini, devenind astfel agenti siguri de difuzare a bolilor la albine. E. ALTE ACTIUNI CU CARACTER PERMANENT a) Actiuni de diagnostic 1) Controlul stupinelor pentru loca europeani, se efectueaza lunar in toate stupinele, in perioada aprilie-august si ori de cite ori exista sus- piciune la sesizarea detinatorilor de albine. Examenul clinic va fi secondat de examenul de laborator al probe- Jor de faguri cu larve necapacite, cu semne de boala sau suspiciune. Este necesara precizarea diagnosticului de laborator, intrucit se im- pune diagnosticul diferential pentru intoxicatii, viroze si rickettsioze, stiri patologice acum frecvente. In cazul diagnosticului pozitiv se exa- mineaza clinic stupinele pe 0 razi de 3 km fat& de focar, fiind consi- derate contacte. \ 2. Controlul stupinelor pentru loca americani se efectueaz& in toate stupinele in perioada mai-septembrie. Se examineaz fagurii cu Jarve necipacite si capacite. Dat fiind marele grad de contagiozitate a acestei maladii se efec- tueaz& si examene microscopice si culturale de laborator pentru confir- marea diagnosticului si luarea masurilor severe de tratament, caran- tind si dezinfectie. In caz de diagnostic pozitiv se examineaza clinie stupinele pe 0 razi de 3 km. In timpul tratamentului si carantinei stupina afectata seguia gol ae rezerva se vor pastra Mm condifi igienice Gi S® vor dezinfecta si proteja impotriva daunitorilor, conform celor aratate mai. sus. O conditie major de igiena in stupind si de prevenire a disemi- narii unei maladii este grija de a nu se transfera material biologic (rame © cu puiet, albine tinere sau eulegatoare) si hhrana de la familiibolnave sau recent trecute prin boalA, la alte familii sndtoase sau la roiuri. Nu se unificd familii bolnave cu familii san&toase ; aceasta este 0 greseald ce se petrece foarte frecvent. Igiena familiilor de albine presupune curtitirea periodict. a fundului stupilor, in special primavara, a spatiilor dintre scindura de zbor si stup si a suprafetei corespunzatoare oglinzii stupului. Indepiirtarea cadavrelor de albine, a larvelor si nimfelor moarte este obligatorie, deoarece acestea sint adevarate depozite de germeni in- fectiosi si constituie suportul dezvoltarii mucegaiurilor. Este obligatoriu ca fiecare stupind, mare sau mica, sa posede in plus stupi goi, dezinfectati, in care si inceapa tranvazarea familiilor de albine pentru a dezinfecta pe rind toti stupii din stupind. Dezinfectia stupilor trebuie si se fact anual si obligatoriu dupa stingerea clinica a bolilor. Dezinfectia stupilor se face cu substantele aratate mai sus. Igiena stupului inseamna gi realizarea unui microclimat optim pen- tru viata familiei de albine ,aceasta insemnind o buna aerisire in orice anotimp, cu eliminarea excesului de umiditate, exces ce favorizeazi dez- voltarea mucegaiului pe faguri, pastura si perefii stupilor. Igiena surselor de apa este o conditie esentiald pentru pastrarea sanatitii albinelor. In lipsa adapatorilor, albinele sint obligate si aducd mari cantitati de apa infectata si poluata din baltoace, canale, scurgeri de Ja crescatoriile de animale etc. Prezenta adapatorilor cu apa curata este obligatorie atit pe vatra cit si in pastoral. Igiena alimentara a albinelor este 0 puternicé arma de lupta impo- triva bolilor, fiind mijlocul major de existenta, dezvoltare normala $i re- producere a familiilor de albine. Igiena alimenatré inseamna in primul rind miere de buna calitate si polen ca hrana de baz; de asemenea, zahar alb de foarte buna cali- tate pentru hranirile de stimulare si completarea resurselor de hrana. Pentru familii trecute prin boala, pentru cele cu nosemoza si roi, la hranirile de stimulare si completare se adauga Protofil, conform pros- pectului. Vasele de pregatire a siropului, precum si hranitoarele trebuie bine curatate si spalate. Resturile de sirop din bidoane fermenteazd, mucega- iese si creaza probleme digestive albinelor si larvelor. in multe cazuri hranitoarele contin resturi de hrana fermentata $i albine moarte, in descompunere. Aceste hrénitoare se spald si se dezin- fecteazA cu solutie 5%) soda de rufe, apoi se clatese din abundenta cu apa curata. Practica administrarii albinelor in sirop sau in paste a tot felul de aga-zisi ,,inlocuitori de polen* in cantitati excesive si la fantezia fieca- ruia este o problema de igiena alimentara, gregelile conducind la grave toxicoze alimentare ce se soldeaza cu mari pierderi de familii de albine.=U Tare aienpe privind igiene a . thine aponets bricatelor si prefabricatelor alimentare pentru albine, aceasta fiind o obligatie a institutiilor producatoare. Igiena ustensilelor apicole si a materialelor de protectie a stuparului. Ustensilele si materialele de protectie ajung, dacA nu sint dezinfectate, la o mare incdrcdtura de germeni patogeni pentru albine, atunci cind in stupind existé boli contagioase. Daltile, furculitele, salopetele, prosoa- pele, batistele, materialul textil al mastilor trebuiesc cit mai des dezin- fectate cu solutie de cloramina-B, sau soda de rufe. Peria pentru albine este cel mai neigienic instrument, reprezentind un mijloc sigur de infectie si difuzare a bolilor in stupina. Vatra stupinei trebuie sa fie curat intretinuta, cadavrele de albine indepartate si arse, fara materiale apicole infectate si imprastiate prin locuri accesibile albinelor sanatoase. Fiecare stup pe vatra permanent trebuie sa posede o micii oglinda pentru observatii, de pe care se ridic& des cadavrele de albine, peste care se presara var. O grijé deosebita trebuie acordat& igienti pavilioanelor ai caror stupi, de regula, devin foeare de boala itinerante, reprezentind un mare pericol pentru stupinele unde poposesc. Este necesar s& se asigure igiena comportamentului unor apicul- tori care ascund prezenta bolilor contagioase sau invazia parazitaré din propriile stupini, devenind astfel agenti siguri de difuzare a bolilor la albine. E. ALTE ACTIUNI CU CARACTER PERMANENT a) Actiuni de diagnostic 1) Controlul stupinelor pentru loca europeani, se efectueaza lunar in toate stupinele, in perioada aprilie-august si ori de cite ori exista sus- piciune la sesizarea detinatorilor de albine. Examenul clinic va fi secondat de examenul de laborator al probe- Jor de faguri cu larve necapacite, cu semne de boala sau suspiciune. Este necesara precizarea diagnosticului de laborator, intrucit se im- pune diagnosticul diferential pentru intoxicatii, viroze si rickettsioze, stiri patologice acum frecvente. In cazul diagnosticului pozitiv se exa- mineaza clinic stupinele pe 0 razi de 3 km fat& de focar, fiind consi- derate contacte. \ 2. Controlul stupinelor pentru loca americani se efectueaz& in toate stupinele in perioada mai-septembrie. Se examineaz fagurii cu Jarve necipacite si capacite. Dat fiind marele grad de contagiozitate a acestei maladii se efec- tueaz& si examene microscopice si culturale de laborator pentru confir- marea diagnosticului si luarea masurilor severe de tratament, caran- tind si dezinfectie. In caz de diagnostic pozitiv se examineaza clinie stupinele pe 0 razi de 3 km. In timpul tratamentului si carantinei stupina afectata seexamineaza la interval de 2 séptamini pentru a constata Situajia 51 pen~ tru ase aplica masuri suplimentare daca sint necesare. Diagnosticul diferential cu virozele, rickettsioza, loca european gi intoxicatiile este necesar. Atit loca europeana, cit si loca americana se dezvolté mai usor pe un fond de maladie viroticd sau toxica. Reamintim ca perioada de carantina este de 30 de zile pentru loca europeand si 60 zile pentru loca americana de la disparitia ultimu- lui semn clinic de boala. 3. Diagnosticul ascosferozet (puietul varos). Se controleaza lunar toate stupinele in perioada martie-septembrie. Se examineaza larvele de trintori si de albine lucratoare din faguri, precum si cele cézute pe fundul stupului sau eliminate din stup. Examenul de laborator, microscopic gi cultural este necesar pentru diagnosticul diferential cu aspergiloza, maladie care afecteazi si omul. Desi ascosferoza nu este carantinabild, se iau masuri severe de tra- tament cu micocidin si dezinfectante, dat fiind inaltul grad de contagio- zitate al acestei maladii- 4. Diagnosticul nosemozei se face la toate stupinele in perioadele martie-mai si septembrie-octombrie. Pentru stupinele mari se face diagnostic prin sondaj la 20%) din efectiv, pentru stupinele mici, la toti stupii. Pe lingé examenul clinic, se trimit la laborator probe de albine, cite 40—50 de ja fiecare familie de albine controlata. Albinele sa fie recol- tate vii, pentru a ajunge la laborator in stare nealteraté pentru a se putea examina microscopic intestinele medii, constatindu-se astfel si intensitatea infectiei. 5, Diagnosticul virozelor si rickettsiozelor se face in tot timpul anului. Clinic se procedeaza la diagnosticul diferential cu toate celelalte maladii ce existé la noi. Diagnosticul de virozé sau rickettsiozd se pune pe baza sermnelor de imposibilitate de zbor, paralizii, innegrire, depilare malformatii la albine; larve moarte inainte de c&pacire si dupa cApacire, fra semne de ocd; nimfe si albine moarte inainte de eclozio- nare, aspectul mozaicat al puietului in fagure depopulari ale stupinelor. Este necesar diagnosticul diferential cu intoxicatiile care in majoritatea cazurilor sint cauzele principale ale depopularii familiilor de albine. Precizarea diagnosticului de virozd sau rickettsiozd poate fi facuta de laboratoare specializate, prin metode electronomicroscopice si reactii de imunoseroprecipitare. 6. Diagnosticul varroozei se_efectueaza in perioadele martie-mai si septembrie-octombrie, precum si in alte perioade daca este necesar. Diagnosticul se face la nivel de stupina, prin observatii la nivelul albinelor si pe corpul nimfelor sau albinelor, inainte de eclozionare. O alti metoda este examenul cu un preparat acaricid (Varachet, Arahnovir ete.) prin administrare, conform metodei terapeutice si controlul prezen- tei parazitilor cdzuti pe foaia de hirtie, carton sau material plastic ce seaseaza pe fundul stupului inainte de administrarea substantei. Citirea rezultatului se face a doua zi dimineata. Pentru stupinele mari, diagnosticul se face prin sondaj la mini- mum 20%) din stupi. 7. Diagnosticul acarapiozei. Aceast4 parazitozd incé nu a fost diagnosticata la noi in tard dar nu este exclus ca focare de boald sA apard prin infestare de la albinele bolnave ce patrund din alte {ri pe teritoriul nostru. Controlul se efectueazi microscopic, la nivelul traheelor albinelor. Perioada optima de examinare este martie-mai. Toate laboratoarele inspectoratelor sanitare veterinare au datoria sa examineze pentru acarapiozd toate probele recoltate sau prezentate la laborator pentru examenul nosemozei, conform metodelor de laborator indicate de I.C.P.A. si L.C.S.V.D. Acarapioza fiind o aecariozd greu tratabila, se impune ca diagnos- ticul ei sd se facA la aparitia primelor focare pentru a se putea lua cele mai severe masuri de lichidare a lor. Orice diagnostic pozitiv de acarapiozd se impune a fi de urgen- {4 confirmat de laboratorul de patologie apicola al LC.P.A. si L.C.S.V.D., intrucit se pot ivi confuzii, in stupi traind aproximativ 40 de specii de acarieni. b) Prevenirea intoxicatiilor la albine Aceasta este o alté masura generalad si permanenta. Intoxicatiile acute gi cronice ale albinelor reprezint&é problema ma- jora a apiculturii si economiei apicole, pagubele provocate anual de into- xicatii fiind insemnate. Cele mai importante intoxicatii sint determinate de pesticide, ur- mate apoi de noxa industriala, rutiera, detergenti si ploi acide. Principalele masuri de prevenire a intoxicatiilor albinelor sint prevazute de un ordin al Ministerului Agriculturii, Ministerului Silvicul- turii, Comitetului pentru problemele consiliilor populare si Ministerului Transporturilor si Telecomunicatiilor, reinnoit in anul 1987 si prezentat in revista ,,Apicultura in Romania“ nr. 8 din acest an. Ordinul se poate gasi, de asemenea, la filialele judetene A.C.A. precum si la directiile agricole si inspectoratele silvice judetene. Trebuie retinut faptul cd intozicafiile albinelor nu se trateazi ci se previn. Prevenirea lor este o datorie si o obligatie atit a celor care folosese substante toxice in actiunile de fitoprotectie, si in indus- trie, cit si a tuturor apicultorilor, institutiilor detinadtoare de albine si a specialistilor in medicina veterinara. Ordinul amintit nu prevede nimic facultativ, importanta patri- moniului apicol national depsind sfera intereselor personale. Pe ling& aplicarea prevederilor Ordinului mentionat, mai este nece- sara permanenta stare de veghe a tuturor detinatorilor de albine pentru a preveni orice posibilitate de intoxicare a albinelor. Pe ling& masurile si actiunile sanitare veterinare, sintetic prezen- tate in acest material, privind pastrarea sanatatii albinelor, mai este necesara si latura afectiva privind ingrijirea albinelor, precum $i exem- plul ce ni-l ofera insesi albinele prin munca si viata lor sociala integrata perfect cu natura.