Elena Ciobanu J181

De ce Republica Moldova este săracă?

Sărăcia este una dintre cele mai acute probleme cu care se confruntă Republica Moldova
de la proclamarea independenței și până acum. Greutățile și nevoile scot în stradă zeci de
pensionari din Republica Moldova. Ei sunt nevoiți să vândă tot ce au prin casă sau grădină doar
pentru a supraviețui. Aceștia pot fi observați lângă stațiile de autobuz, în parcuri și pe la colțurile
Pieții centrale.
Mătușa Nadejda este pensionară și de 5 ani vinde într-un colț al Piaței centrale verdețuri
și flori de grădină. Bătrâna femeie este nevoită să iasă în stradă, măcar că afară plouă sau ninge,
ea trebuie să strângă ceva „copeici”, cum zice mătușa, pentru a-și cumpăra un colț de pâine.
„Primesc pensia, 758 de lei și 38 de bani. Sunt invalid de gradul doi și de abia mă mișc ca să vin
să vând ceva. Îmi achită copiii comunalele, dar de hrănit, singură mă hrănesc.” Nu este unica cu
astfel de probleme, sunt zeci de pensionari care vând pe marginile străzilor, majoritatea sunt
bătrânele ce te roagă să cumperi ceva de la ele. Pensiile mizere nu le ajută să plătească nici
apartamentul în care trăiesc, nici mâncare din ales să-și permită, nici la odihnă să plece. Anul
acesta, Casa Naţională de Asigurări Sociale a indexat din 1 aprilie pensiile cu 4,38%. Dacă până
acum cuantumul pensiei minime pentru limită de vârstă constituia 1.079 lei, din 1 aprilie acesta
va fi de 1.131 de lei, cu 52 de lei mai mult. Asta în timp ce minimul de existenţă pentru un
pensionar a constituit anul trecut 1.726 de lei. Dar cum s-a ajuns la așa situație? Haideți să
vedem care sunt cauzele că oamenii trăiesc sărac și sunt nevoiți să cerșească în stradă? Sărăcia va
persista mult timp pe aceste meleaguri, pentru că chiar amplasarea geografică a țării este
nefavorabilă, fiind că nu are resursele ei naturale proprii, astfel este depentă de importul
resurselor naturale. Din istorie cunoaștem că în țară au avut loc deportări masive ale populației
când statul era în componența Uniunii Sovietice, apoi a urmat șocul economic în urma
destrămării Uniunii și Republica Moldova a trebuie singură să-și croiască drumul spre
prosperitate. De ani buni țara este în conflict separatist cu Transnistria și nu pot ajunge la un bun
augur. Multe cauze sunt pe plan administrativ: ineficienţa utilizării banilor publici (reforme
administrativ-teritoriale, cheltuieli nejustificate, cheltuieli „confidenţiale”; ineficienţa sistemului
de justiţie) și nivelul înalt al corupţiei. Corupția în Republica Moldova a ajuns la cote maxime.
Un studiu realizat de Transparency International despre raportul dintre autoritarism și corupție
arată că Republica Moldova rămâne pe locul 117 din 180, deși a urcat două puncte în Indexul
corupției, trecând de la 31% la 33%, fiind acum la același nivel al corupției cu Pakistanul și
Vietnamul. De la proclamarea independenței și până acum, corupția a continuat să fie una dintre
cele mai grave probleme în Republica Moldova. Și rapoartele internaționale arată că „corupția
continuă să fie larg răspândită, iar independența justiției, a autorităților de aplicare a legii și a
celor anticorupție necesită îmbunătățiri substanțiale”. Experții sunt de părere că această corupție
și regresul democratic nu numai că subminează aspirațiile europene ale țării, dar creează și teren
fertil pentru instabilitate. Un alt studiu sociologic a fost efectuat în cadrul proiectului „Lupta
împotriva corupției prin consolidarea integrității în Republica Moldova”, implementat de PNUD
în colaborare cu Centrul Naţional Anticorupţie, cu suportul Ministerului Afacerilor Externe al
Norvegiei, care se desfăşoară în perioada 2019-2021, prezentând că în 2019 volumul estimat al
mitei a atins cifra de 516 milioane de lei, când în 2017 acest indicator a constituit 405 milioane
de lei. Dar s-a redus și valoarea maximă a mitei oferite. Valorile plăților neformale au variat între
50 lei și 20 000 lei atât în cazul agenților economici, cât și a populației. În 2017 aceste sume au
variat între 100 lei și 500 000 lei în cazul agenților economici și între 50 lei și 8 000 lei în cazul
populației generale. De asemena, sunt și multe cauze pe plan economic: acumularea datoriilor
financiare externe, dependenţa economiei de agricultură, ineficienţa companiilor prestătatoare de
servicii publice. Domeniul social are și el multe carențe: condiţiile de muncă nesatisfăcătoare,
accesul limitat la servicii publice, ineficienţa sistemului de asistenţă socială, pensii mici
neachitate la timp și consumul excesiv de alcool.
Din păcate, nu avem multe cu ce să ne lăudăm, pentru că aceste cauze sunt de când
Moldova și-a proclamat independența. Efectele sunt dezastruoase ale sărăciei și pe zi ce trece ele
sunt mai accentuate. Primul efect este exodul forței de muncă, adică migrația populației spre alte
țări. Conform datelor preliminare ale Biroului Național de Statistică, la începutul anului 2019, în
Republica Moldova locuiau 2,68 milioane persoane. În ultimii ani locuitorii țării masiv au migrat
din țară, astfel, în 2017, din țară au emigrat în jur de 160 mii persoane, iar 110 mii persoane au
imigrat în țară. Numărul populației din anului 2019 reprezintă o descreștere a populației cu
aproape 190 mii persoane din 2014. În ultimii ani, rata de creștere anuală a fost negativă
constituind circa – 1,8 % anual. De asemenea, alte efecte ale sărăciei sunt înrăutăţirea nivelului
de trai, înrăutăţirea infrastructurii. În domeniul legat de societate sunt o mulțime: scăderea
numărului populaţiei, îmbătrânirea populaţiei, sporirea ratei mortalităţii, nivel înalt al
divorţurilor, scăderea ratei fertilităţii, abandonul copiilor, traficul cu fiinţe umane şi organe,
scăderea calităţii serviciilor în domeniul sănătăţii publice, nivel scăzut de acces la tehnologiile
moderne de informare şi comunicare. În domeniul social sunt veșnit probleme, de exemplu
sistemul medical nu are salarii decente, astfel medicii i-au mită, nu sunt utilaje performante și
condiții bune de spitalizare, atitudinea medicilor lasă de dorit. În sistemul educațional nu sunt
suficienți profesori, din cauza salariilor mici, a curriculei școlare supraîncărcate cu informații,
mai pe scurt majoritatea tinerilor absolvenți ai unei universități nu-și văd cariera profesională la
ei acasă. Un raport realizat în cadrul Campaniei naționale „Tinerii din Moldova pentru
#ObiectiveGlobale” implementată de Consiliul Național al Tineretului din Moldova, în
parteneriat cu UNFPA, Agenția Elvețiană pentru Dezvoltare și Cooperare și UNICEF, prezintă
că 59% din respondenți consideră că vor emigra în căutarea unui loc de muncă iar 41% își văd
viața profesională în Moldova.
Care ar fi soluțiile pentru creşterea economică şi îmbunătăţirea nivelului de viaţă a
populaţiei Republicii Moldova? Prima ar fi lupta cu corupția și cu delapinările din sistemul
bancar și din bugetele de stat. Lupta, adică cei ce oferă mită, primesc mită, fac cheltuieli
nejustificate a banilor publici să răspundă în faţa legii, iar astfel de situaţii să fie mediatizate pe
larg. Crearea unui mediu atractiv de afaceri, care să-i facă pe cetățeni să nu dorească să
emigreze, ba mai mult, să-i facă pe cei plecați să revină acasă. De asemenea, crearea unui sistem
de justiție care să respecte constituția statului și să garanteze proprietatea privată, astfel ca unele
grupuri criminale să nu deposede posesorii de proprietățile lor. În funcțiile de conducerea a statul
trebuie să ajungă persoane selectate după niște criterii riguroase: profesionalism, merite speciale,
eficiență în activitate, fără de cumătrism, fără dosare penale în spate. Mass-media să reflecte
sistematic mersul implementării strategiilor de reducere a sărăciei şi să atragă mai multă atenţie
autorităţilor asupra problemelor cu care se confruntă cei săraci. De asemenea, să atragă mai
multă atenţie viciilor sociale, inclusiv efectelor negative ale consumului excesiv de alcool şi
țigări. Guvernul şi Parlamentul să asigure echitatea socială, revizuind salariile şi pensiile diferitor
categorii de persoane cu scopul de a evita discrepanţe extreme în nivelul salariilor şi pensiilor din
ţară.
La aproximativ, o săptămână după ce a câștigat primul tur al alegerilor prezindențiale, dar
încă nefiind președintă pe deplin, Maia Sandu a prezentat primele 10 acțiuni anti-sărăcie pe care
le va întreprinde. Toți foștii președinți și viitorii președinți vor prezenta astfel de acțiuni contra
sărăciei, dar de la declararea independenței Republicii Moldova schimbări nu s-au produs. Deși
rata sărăciei s-a redus din anul 2000, când constituia 68%, totuși ce mai mare parte a
moldovenilor se confruntă cu sărăcia. Probabil, ”doamna de fier” a Moldovei va asculta vocea
poporului și peste un timp vom vedea mai puțini pensionari și cerșetori pe la colțurile străzilor.