EFECTUL DE

Pandele Raluca
Clasa a-IX-a F

SERA
  CE ESTE EFECTUL DE SERA?

Efectul de sera este produs de acele gaze care permit radiatiei solare sa

treaca prin atmosfera si sa atinga Pamantul dar capteaza o parte din
radiatia infrarosie emisa de suprafata Pamantului si de straturile
inferioare ale atmosferei si o reemite în atmosfera. Efectul se
numeste efect natural de sera si contribuie la cresterea temperaturii
planetei cu aproximativ 330 C fata de temperatura care ar fi înregistrata
în absenta gazelor cu efect de sera. Aceasta face posibila viata si existenta
organismelor vii în forma în care o cunoastem noi azi. Acest fenomen a
fost descoperit de Joseph Fourier în 1824.
  EFECTUL DE SERĂ PE ALTE CORPURI

Dupa cum stim, efectul de sera este prezent în atmosfera majorită ții
planetelor și chiar a sateliților lor. Înainte să abordă m mai profund
subiectul, să vedem ce se întâ mplă în alte locuri.

În cazul vecinei noastre din sistemul solar, planeta Venus, cercetă torii
cred ca aceasta nu era foarte diferita de Pă mâ nt, conținâ nd chiar și apă .
Dar ceva s-a întâ mplat, care a declanșat un efect de seră devastator. Apa,
care în stare gazoasa poate contribui la efectul de seră , s-a evaporat și a
ajuns în atmosferă , unde treptat s-a acumulat, iar planeta s-a încă lzit.
Acum, știm că în componența atmosferei lui Venus se află 96.5% dioxid
de carbon, lucru ce a crescut temperatura de la suprafață pâ nă la
aproximativ 450 grade Celsius. Astfel, o planeta foarte similară cu
Pă mâ ntul în multe privințe, s-a transformat într-un infern în care nici
sondele spațiale nu pot rezista.
Marte are o atmosferă foarte subţire, care conţine gaze cu efect de seră în
concentraţii foarte reduse. Prin urmare, Marte dispune de un efect de
seră extrem de redus, cu o suprafaţă în mare parte îngheţată , ce nu
prezintă urme de viaţă (totuşi descoperirile oamenilor de ştiinţă , conţin
indicii că este posibil ca la un moment dat Planeta Roşie să fi fost un
mediu mult mai prietenos şi propice apariţiei vieţii).

 GAZELE CU EFECT DE SERA

Cele mai cunoscute gaze cu efect de sera sunt vaporii de apa (H 2O).
Cantitatea de vapori de apa din atmosfera creste odata cu încalzirea
suprafetei pamantului prin intensificarea evapotranspiratiei. Alte gaze cu
efect de sera: dioxidul de carbon (CO2), protoxidul de azot (N2O), metanul
(CH4), ozonul, halogenofluorcarburile (HCFC), si hidrofluorcarburile
(HFC).Intensificarea efectului de sera se datoreaza emisiilor de gaze cu
efect de sera eliberate în atmosfera de activitatile antropice. Pe masura ce
a crescut populatia planetei, au crescut necesitatile de consum, s-a
intensificat procesul de industrializare ceea ce a condus la producerea
unor cantitati de gaze cu efect de sera mult mai mari decat cele necesare
pentru a mentine echilibrul termic al planetei. Eliminarea acestor gaze
prin procese naturale este mult mai înceata decat producerea lor. Astfel
ele vor ramane mai mult timp în atmosfera conducand la accentuarea
efectului natural de sera. De exemplu, durata de viata a dioxidului de
carbon (CO2) în atmosfera se situeaza între 50 si 200 de ani, a metanului
(CH4) este de 12 ani iar a protoxidului de azot (N2O) de 114 ani.
   Se apreciază ca 35% din cantitatea totala de emisii eliberate în
atmosfera, la nivel mondial, rezulta din activitatea de producere si
distributie a energiei. Din cantitatea totala de energie produsa în lume
80% rezulta pe baza arderii combustibililor fosili. Extragerea acestor
combustibili produce emisii de CO 2 si CH4 iar arderea lor emisii de CO2 si
N2O.

Dioxidul de carbon din atmosferă dacă jumătate din cantitatea totală ar fi absorbită (simulare)
  PROBLEMELE ECOLOGICE GLOBALE ȘI
REGIONALE

Una dintre cele mai importante probleme ecologice globale este efectul de
seră . Cauza principală a acestui efect constă în acea cantitate enorma de
dioxid de carbon și altor substanțe cu efect de seră ce se acumulează în
stratul aerian formâ nd o „plapumă ”. Substanțele care acționează : freonii,
metanul, etanul, oxizii de azot, hidrogenul, apa. Proprietă țile acestor
substanțe sunt în așa fel că , ele prin sine dau posibilitate razelor
ultraviolete să treacă foarte ușor, ajungâ nd la suprafața solului, aceste
raze se transformă în energie termică , iar energia termică de la suprafața
solului prin acest strat trece mult mai greu în așa fel incat se creează
situația – cu câ t plapuma este mai groasă cu atâ t sub ea este mai cald.
Acest efect, numit efect de seră , determină schimbă ri climatice globale.
Efectul de seră are și proprietă ți pozitive, în absența acestor substanțe ce
provoacă efectul temperatura medie pe globul pă mâ ntesc ar fi -15 °C.

Stratul de ozon

Stratul de ozon este zona stratosferei terestre care este alcă tuită în mare
parte din ozon. Acest strat conține 90% din ozonul care se gă sește în
atmosferă și absoarbe 97%-99% din radiațiile ultraviolete de frecvență
înaltă . Stratul de ozon se întinde de la circa 15 km la aproximativ 40 km
altitudine.
Deoarece în zilele noastre a crescut foarte mult folosirea, frigiderelor,
detergenților etc.(care utilizează clorofluorocarburi), aceste gaze au ajuns
în aer în cantitati mai mari decâ t cele care ar putea fi suportate de
atmosferă . Pe mă sură ce se ridică ,se descompun, și distrug stratul de
ozon. O mare gaura în ozon se dezvoltă deasupra Antarticii, timp de
câ teva luni, în fiecare an.

Încălzirea globală
Încă lzirea globală este fenomenul de creștere continuă a temperaturilor
medii înregistrate ale atmosferei în imediata apropiere a solului, precum
și a apei oceanelor, constatată în ultimele două secole, dar mai ales în
ultimele decenii. Temperatura medie globala a crescut în ultimii 100 de
ani cu 0,5 grade. Aceasta a determinat cresterea nivelului marilor cu 20-
25 cm. Suprafata marilor si oceanelor este în continua expansiune
datorita topirii ghetarilor si a solurilor înghetate din nord. Cantitatile
mari de apa ce se vor evapora vor determina caderi masive de ploi si
zapezi care vor produce inundatii, eroziunea solului, stamutari de asezari,
disparitia unor specii de plante si animale si adaptarea altora.

  Intensificarea efectului de sera nu va avea aceleasi consecinte pe

toata suprafata Pamantului. Regiunile polare vor fi mai afectate
decat cele ecuatoriale si cele de coasta mai mult decat cele din
suprafața interioara a continentelor.